COLESTEROLUL

COLESTEROLUL

Vena ingustata prin depuneri de colesterol

Ce este colesterolul?

Colesterolul (C27H45OH) este un sterol, fiind identificat in membrana celulara dar si in tesuturile organismului, fiind si transportat in singe.

Termenul provine din grecescul chole (bila) si stereos (solis) plus sufixul ol, fiind identificat in calculii colesterolici in anul 1784. De regula el nu se ingereaza prin alimentatie ci se transforma in interiorul oragnismului animal, la nivelul ficatului maduvei spinarii, a creierului dar si la nivelul placii de aterom care conduce la ateroscleroza. El are un rol important in organism, numeroase procese biochimice avind-ul drept precursor,insa de regula atunci cind se intilneste termenul de colesterol se face asocierea cu afectiunile cardiace si cu nivelurile mari de colesterol sanguine.Termenul de colesterol sanguin se refera de fapt la 2 tipuri de lipide:

LDL (low density proteinen) proteine cu densitate mica asa numitul colesterol "rau"

HDL (high density proteine) proteine cu densitate mare .

Un om 'contine' aproximativ 150 g colesterol. Substanta vitala, el e folosit de organism ca material de constructie in producerea de acizi, hormoni si vitamina D.

Caracteristici

Rol fiziologic

Colesterol-ul este necesar pentru

mentinerea integritatii celulare, de asemenea are rol in

reglarea viscozitatii fluidelor celulare (singe ) datorita gruparii hidroxil interactioneaza cu restul fosfat al membranei celulare, iar steroizii cu molecula mare si lantul hidrocarburic sunt introduse in membrana.

Sinteza bilei (acizi biliari)

Metabolismul vitaminelor liposolubile : vitamina A, D, K E; este precursor major al vitaminei D.

Precursor al reactiilor de sinteza a

Hormonilor steroidici (cortisol si aldosterona in glandele suprarenale)

Hormonilor sexuali progesteron, estrogen si testosteron.

Mai are rol atit la nivelul sinapselor cerebrale cit si in sistemul imunitar, inclusiv impotriva cancerului.Recent colesterolul a facut obiectul unui studiu desfasurat in 2001 de Haines , experiment care a scos la iveala faptul ca ar reduce permeabilitatea pentru ionii de sodiu si protonilor.

Proprietati fizico chimice 

Este aprope insolubil in apa, din aceasta cauza transportul sau se realizeaza prin intermediul lipoproteinelor (asa numite carausi ai colsterolului), care sunt hidrosolubile si transporta colesterolul si grasimile in interioriul organismului. Proteinele formate la suprafata particulelor lipoproteice determina zona de unde colseterolul va fi extras si unde va fi transportat. Prima cale de transport o constituie chilomicronii, niste lipoproteine mari care, incarcate cu trigliceride si colesterol de la nivelul mucoasei intestinale, se indreapta catre ficat. Aici are loc conversia trigliceridelor si a colesterolului in LDL, proteine care transporta mai departe trigliceridele si colesterolul catre alte celule ale corpului. La persoanele sanatoase LDL sunt in numar mic, in timp numarul crescut al LDL este asociat cu incipienta ateromatozei arteriale. HDL sunt particule de transport a colesterolului inapoi la ficat pentru excretie, dar sunt numeroase semne de intrebare asupra capacitatii lor de a efectua acest transport. Numarul lor mare este un semn de sanatate a organismului, iar numarul lor scazut indica o accentuare a placii ateromatoase la nivelul arterelor. De asemenea, concentratia lor nu indica si numarul de HDL aflate in organism, la fel cum se intimpla si in cazul LDL, acest lucru influentind in mod negativ testele de laborator.

Sinteza colesterolului

Pe ansamblu reactiile biochimice ale sintezei colesterolului pot fi grupate in 3 etape mari:

Etapa 1

Precursorul colesterolului este acetil coezima A care in prima etapa duce la formarea IPP (izopentenilpirofosfatului)

Formarea izopentenil pirofosfatului din acetil coezima A si alte substante intermediare. Biosinteza colesterolului incepe prin cuplarea a 2 molecule de acetil CoA, care duc la formarea a unei molecule de acetoacetil CoA. Aceasta se combina cu o noua molecula de acetilCoA in prezenta enzimei hidroximetilglutaril CoA sintaza si formeaza 3OH 3metil glutaril CoA, compus ce are in molecula 6 atomide carbon(HMG CoA). In continuare acesta se reduce NADPH+H+ si a enzimei hidroximetilglutaril CoA reductaza la acid mevalonic (MVA), care sufera o fosforilare in prezenta mevalonat kinazei formind mevalonat5 fosfat.Acest compus se va transforma sub influenta fosfomevalonat kinazei in mevalonat pirofosfat MVA-PP, compus care sufera o decarboxilare sub actiunea difosfomevalonat dicarboxilazei , produsul final fiind IPP (izopentenilpirofosfat), denumit si izopren activ care constituie precursorul colesterolului dar si a sterolilor, carotenoidelor, terpenelor, chinonelor, etc.

Etapa 2

Produsul acestei etape este scualenul format printr-o reactie de condensare "cap-cap"

IPP sub actiunea unei izomeraze se trasforma in DMA PP (dimetilalilpirofosfat); prin combinarea acestor izomeri are loc formarea unui alt precursor important in reactiile biochimice GPP( geranilpirofosfatul cu 10 atomi de carbon in molecula). GPP reactioneza in continuare cu o molecula de IPP formind farnesil pirofosfat (C15). 2 molecule de farnesil pirofosfat se condenseaza cap-cap formind scualenul (C30).

Etapa 3

Aceasta reactie are la baza ciclizarea scualenului printr-o pliere in armonica a catenei poliizoprenice

Scualenul prin procese de ciclizare si oxidare se transforma in lanosterol, iar acesta prin reactii de ciclizare, oxidare formeaza colesterolul.

Adus de la 'https://ro.wikipedia.org/wiki/Colesterol

Riscul unui nivel ridicat de cholesterol

Colesterolul poate sa patrunda in peretii arterelor, unde de-a lungul timpului formeaza adevarate depozite. Asa apar asa-numitele 'placi' de grasime (aterom), care se pot rupe brusc si pot infunda arterele. Asta e riscul ce face asa de periculoasa prezenta in exces a colesterolului. Urmarile pot fi fatale: infarct cardiac, atac cerebral, tulburari acute de circulatie a sangelui in picioare. Inchiderea brusca a arterelor coronariene poate sa duca la moartea inimii.
In mod frecvent, peretii vaselor de sange, modificati datorita colesterolului, au si depuneri de calcar, ceea ce duce la sclerozarea vaselor (arterioscleroza). Fumatul, hipertensiunea si diabetul agraveaza acest proces si sporesc riscul unor complicatii in functionarea vaselor de sange.

De ce depinde marimea valorii colesterolului?

 
Continutul in colesterol al hranei pe care o consumam influenteaza doar in mica masura valoarea grasimii din sange. Zilnic, absorbim cam 0,5 grame, ceea ce inseamna 20-30 de procente de colesterol in sange. Ficatul tolereaza fara probleme o cantitate zilnica de 1 pana la 2 grame de colesterol. Productia de colesterol este programata prin gene. O valoare inalta a lui este, deci, in mare masura innascuta, dar sporeste sensibil prin supragreutate, lipsa miscarii si diabet. Cu toate astea, exista si sportivi supli, care nu mananca aproape deloc alimente grase si totusi prezinta valori ridicate ale colesterolului.

Ce valori sunt normale?

In principiu, un total de 200 mg/dl colesterol este considerat drept normal. Riscul de a evolua catre o arterioscleroza este, in cazul acesta, redus. Preventiv, valorile colesterolului trebuie masurate in fiecare an. Sangele pentru analiza se ia pe stomacul gol, ceea ce presupune sa nu fi mancat nimic, cu 5 ore inainte, si sa nu fi baut lichide cu calorii.

Colesterolul 'bun' si colesterolul 'rau'

Totalul de colesterol din sange se compune din colesterol LDL si colesterol HDL. Valorile mari de LDL sunt considerate drept 'rele', pentru ca LDL-ul se depune in artere si duce la arterioscleroza. Valorile mari de HDL sunt considerate in schimb, drept 'bune', pentru ca HDL-ul combate depunerile de calcar pe peretii vaselor. Cand valoarea totala a colesterolului depaseste 200 mg/dl, medicul e dator sa masoare separat valorile LDL-ului si ale HDL-ului, pentru a aprecia mai corect riscul instalarii arteriosclerozei. Nivelul de LDL mai mare de 160 mg/dl este considerat crescut, iar cel de peste 190 de mg/dl, ca periculos. Valorile HDL-ului sunt considerate prea scazute, cand coboara sub 40 mg/dl.

Cand trebuie sa ne tratam?

Un factor de risc il reprezinta grasimile saturate. 

Cand nu exista dovezi despre existenta unei boli venoase, valorile mari ale colesterolului pot ramane netratate cu medicamente. Ceea ce nu mai e valabil daca exista o boala a venelor, ca de pilda ingustarea vaselor coronariene sau a arterei carotide sau cand exista alti factori de risc, ca de pilda fumat, hipertensiune, diabet sau tensiuni familiale. In lipsa lor, valorile in jurul a 200 mg/dl nu necesita tratamente dure medicamentoase. Dar daca exista riscul ca starea de sanatate sa se agraveze, pe durata a zece ani, in proportie de 20-40%, se recomanda tratamentul cu medicamente. In principiu, specialistii apreciaza ca, aproape intotdeauna, circa 20-40% dintre cei ce prezinta exces de colesterol ajung in timp de 10 ani la suferinte grave ale vaselor de sange. Un risc ce da simtitor inapoi, daca nivelul colesterolului scade cu circa o patrime.

Fiti activi!
Un mod sanatos de viata ne poate ajuta sa scadem nivelul prea ridicat al colesterolului, cu circa 20 de procente. Aproape la fel de mult ca si atunci cand apelam la medicamente. Trei factori sunt deosebit de importanti:

Miscarea: cel putin 30 de minute pe zi de mers alert, de alergat sau de mers pe bicicleta.

Normalizarea greutatii corporale: kilogramele in plus cresc nivelul colesterolului. De aceea, slabitul este absolut necesar. Indexul masei corporale (BMI) ar trebui, in mod ideal, sa se afle sub 25 kg/m2. El se calculeaza in felul urmator: greutatea in kilograme se imparte la patratul inaltimii in metri. De exemplu, un barbat de 90 de kilograme si cu o inaltime de 1,76 cm are un BMI egal cu: 90 kg: 1,76 x 1,76 = 29 kg/m2.

Alimentatie corecta: o hrana sanatoasa se compune din alimente bogate in fibre, sarace in colesterol, deci cu putine grasimi saturate. Consumul alimentelor fripte sau prajite trebuie interzis, la fel ca si carnea grasa, mezelurile si lactatele cu continut sporit de grasimi. De mai multe ori pe zi trebuie consumate fructe, legume si cereale complete. Sunt admise si uleiul de masline, de rapita si fructele cu coaja tare.

Remedii naturale impotriva excesului de colesterol:
Consumati fibre!

Fulgii de ovaz sunt o sursa excelenta de fibre solubile, care tapiseaza intestinul cu un soi de gel si reduce absorbtia grasimilor ingerate. Consumul in fiecare dimineata a unui bol cu fulgi de ovaz, amestecati cu iaurt degresat, produce un efect hipocolesterolemiant semnificativ.

Prunele, fasolea uscata, vinetele si sparanghelul sunt, de asemenea, surse bune de fibre solubile.

Boabele de mustar, inghitite cu apa, antreneaza o scadere a LDL-ului de circa 7%.

Suc de portocale la micul dejun. Proaspat stors, sucul de portocale ingerat dimineata are un efect benefic asupra echilibrului lipidic. Intr-un studiu recent, persoanele carora li s-a cerut sa bea trei pahare de suc pe zi au inregistrat o scadere a valorilor colesterolului de 21%. Beti sucul la maximum 5 minute dupa ce l-ati stors, pentru ca lumina zilei distruge vitamina C.

Atentie la painea industriala! Nu este chiar asa de lipsita de lipide pe cat se spune. In ea sunt adaugate grasimi, cel mai adesea sub forma de ulei hidrogenat, pentru a-i ameliora gustul si a-i prelungi durata de conservare.

Peste, pentru Omega 3. Substitut ideal pentru carne, pestele, mai ales cel oceanic, contine acizi grasi Omega 3, care duc la scaderea colesterolului 'rau'. Ideal ar fi sa mancam de trei ori pe saptamana - de preferinta macrou, ton, somon proaspat, sardele in conserva.

Ulei de peste - se iau doua capsule de 1000 mg pe zi. Contin formele cele mai active de acizi grasi Omega 3.

Ceapa rosie. Este bogata in sulf, care creste nivelul colesterolului 'bun', si inquercetina, un antioxidant care combate LDL-ul. Ceapa rosie isi datoreaza culoarea flavonoidelor, de asemenea benefice pentru organism.

Semintele de in. Sunt o sursa bogata de Omega 3 si de fibre solubile. Dupa ce sunt date prin rasnita de cafea, amestecati-le cu iaurt si cu cereale, la micul dejun. Un studiu realizat recent in Olanda a dovedit ca inul - 2 linguri de seminte pe zi - duce la scaderea colesterolului cu aproximativ 18%! Mestecati-le bine, caci nefaramitate suficient, strabat tubul digestiv fara a-si delivra continutul.

Consumati grasimi 'bune'

Uleiul de masline. Numeroase studii au dovedit ca el scade valorile LDL-ului (colesterolul rau) si le creste pe cele ale HDL-ului (colesterolul bun). E suficient sa consumam 2 linguri de untdelemn de masline pe zi, pentru a scadea nivelul colesterolului, in mod semnificativ, intr-o singura saptamana. Utilizati-l cat mai frecvent, atat la gatit, cat si in preparatele netrecute prin foc.

Fructe cu coaja tare. Sunt foarte bogate in grasimi nesaturate, deci si in Omega 3. Mai ales nucile si migdalele produc scaderea colesterolului. Mancati in fiecare zi un pumn de fructe, pe post de desert, inlocuind prajiturile. Dar nu exagerati, pentru ca sunt bogate in calorii.

Cruce, peste grasimile rele

Renuntati definitiv la alimentele ce contin grasimi saturate, principala sursa de colesterol: mezeluri (cu exceptia suncii slabe), carne grasa de porc, vita, oaie, branzeturi grase si fermentate.

Daca nu puteti renunta la carnea rosie, alegeti vanatul. Carnea de cerb, de mistret sau de caprioara e mult mai putin grasa decat cea de vita. Ca sa se inmoaie, marinati-o 48 de ore, inainte de a o consuma.

Alegeti produse lactate usoare: lapte degresat, branza de vaci, iaurt fara grasimi.

Un paharel de vin. Alcoolul - indiferent sub ce forma - creste nivelul colesterolului bun, cu conditia sa fie baut moderat. Ceea ce inseamna: un pahar pe zi pentru femei si doua pahare pentru barbati. Printr-un 'pahar' se intelege 25 ml alcool tare, 125 ml de vin si 250 cl bere. Daca depasiti aceste doze, neajunsurile sunt mai mari decat beneficiile. Vinul rosu are avantajul ca furnizeaza anti-oxidanti extrem de benefici pentru inima.

Usturoiul. Incercati sa consumati in fiecare zi cel putin un catel de usturoi. Bulbii contin un compus al sulfului numit alicina, care raspandeste un miros neplacut, dar scade semnificativ colesterolul.

O bautura anti-colesterol

Pentru a prepara o bautura anti-colesterol, varsati o cana de lapte de soia in bolul mixerului, adaugati doua linguri de seminte de in inmuiate in prealabil, si cateva fructe rosii, proaspete sau congelate. Mixati toate ingredientele. Proteina din soia si semintele de in fac sa scada nivelul colesterolului rau si il ridica pe cel bun, in vreme ce fibrele continute in fructele rosii duc la scaderea valorilor generale ale colesterolului.


Alte metode de scadere a colesterolului

Un tratament naturist deosebit de eficient pentru reducerea colesterolului este uleiul de germeni de porumb, cu conditia ca acesta sa fie utilizat in stare naturala, deoarece prin prajire sau fierbere isi pierde proprietatile curative. In consecinta, il puteti folosi cu succes atat la salate, precum si la mancaruri gatite, dar in acest caz uleiul se va adauga la sfarsit, dupa prepararea lor prin fierbere. Un asemenea ulei se produce si in tara la noi, de catre Fabrica de ulei 'Horea' din Oradea.

De trei ori pe zi, cu 30 de minute inainte de masa, se inghite cate o lingurita cu boabe de mustar (se gasesc la Plafar). Le puneti pe limba si le luati ca pe medicamente, cu apa, fara a le zdrobi. Dupa circa trei saptamani, colesterolul va ajunge la normal, iar dupa circa 4 luni, si lipidele din sange se normalizeaza.

Un foarte bun remediu naturist este ceaiul de ventrilica. Se beau doua cani pe zi, infuzie preparata din o lingurita la cana. Nu in ultimul rand, consumati f.f. multa salata verde, dar de la tarani, netratata cu ingrasaminte chimice. Daca nu va place salata, preparati-va o tinctura din ea: in 1/2 litru alcool rafinat de cereale (50gr.) se pun 300-400 g frunze foarte verzi si mijlocii ca marime (nu capatani ingrasate artificial). Se lasa sapte zile la macerat, scuturandu-se din cand in cand. Se filtreaza si se iau cate 30 de picaturi, de trei ori pe zi, diluate cu ceai de ventrilica sau patlagina.

Cumparati lamai de marimea unui ou maricel. In fiecare zi, taiati una in jumatate. O parte o stoarceti intr-un pahar, cealalta o taiati marunt si o puneti la fiert in 1/4 l apa + o lingurita de zahar. Se lasa sa fiarba la foc mic pana cand coaja se inmoaie, dupa care se ia, se scurge bine si se amesteca cu sucul pus in pahar. Continutul se imparte in jumatate. O parte se ia dimineata, cu o jumatate de ora inainte de masa, cealalta se ia cu o jumatate de ora inainte de masa de pranz. Urmati reteta doua-trei luni, apoi mergeti la control.

Un tratament folosit din batrani: reteta cu bob (Vicia faba). Se fierb 30 de bobi, se decojesc si se consuma cu 30 de minute inainte de masa de pranz. Cura dureaza o saptamana. Rezultatul e uimitor.

Leacuri populare

 A doua viata a pomului de Craciun

Ma intristeaza tabloul pe care-l vad zilnic dupa sarbatori. Peste tot - pe strada, pe dupa blocuri, langa tomberoane, gasim braduti sau brazi falnici aruncati dupa ce si-au facut datoria de pomi de Craciun. Sa le oferim o a doua sansa: bradul ne poate vindeca de multe probleme, uneori mai bine decat medicamentele compensate. Toate partile lui au calitati terapeutice.
Acele de brad sau de pin se curata de pe crengi (cand pomul e uscat, procedeul e foarte usor), se pastreaza in pungi de plastic, in congelator sau pe balcon, si se folosesc pentru diverse tratamente.
Din crengute de brad si varfuri de pin se prepara o fiertura care se foloseste nu numai in caz de boala, ci si pentru intarirea organismului si cresterea imunitatii. Spalati bine si taiati marunt 3 crengute tinere (varfuri) de pin si 6-8 crengute de brad de lungimea palmei. Turnati peste ele 3 litri de apa de izvor (sau plata). Se pune vasul pe foc si se acopera bine. Se urmareste cu atentie momentul cand apa incepe sa clocoteasca si se lasa, din acest moment, strict o ora si 40 minute la foc mic. Apoi se acopera vasul pana a doua zi. Se repeta fierberea in acelasi mod, o ora si 40 minute, a doua si a treia zi. In total trebuie sa fiarba exact 5 ore. Dupa ce se raceste, decoctul se toarna in sticle si se pastreaza in frigider. Tratamentul se face in zilele cu luna plina. Adultii sa bea cate un pahar de patru ori pe zi, la 30 minute dupa masa, iar copiii cate 1/2 de pahar. Se foloseste dupa schema urmatoare: 14 zile tratament, 7 zile pauza. Se repeta de trei ori. Daca bolnavul este operat in zona abdomenului, se bea numai jumatate din doza propusa.
Tratamentul cu crengute de brad da rezultate in afectiuni ale tractului digestiv, ficat, rinichi, curata uretra. Este foarte indicat pentru bolnavii cu stenocardie, infarct miocardic, tuberculoza, avitaminoza, constipatie, dupa interventii chirurgicale. Extern: frecand pielea capului cu decoct de brad, putem sa inlaturam matreata. Prin clatirea gurii, se inlatura mirosul urat.
Ace de brad, macese si ceapa. Inca o reteta universala cu efecte pozitive! Se taie marunt doua pahare de ace de brad, se amesteca cu un pahar de fructe de maces si un pahar de coji de ceapa. Amestecul se fierbe in 3 litri de apa, timp de 10 minute, se raceste si se strecoara. Peste amestecul de plante se mai toarna 1,5-2 litri apa si se mai fierbe o data, se strecoara si se amesteca ambele fierturi. Se beau cate 2-3 pahare pe zi, in loc de sucuri colorate cu E-uri, pentru cresterea imunitatii, vitaminizarea organismului in caz de raceala si amenoree.

CINCI ALIMENTE BUNE SI CINI RELE PENTRU COLESTEROL  DE CONSUMAT:

Daca aveti o dieta bazata pe fructe si legume, iar pestele este carnea voastra favorita, aveti toate sansele sa va tineti colesterolul sub control, spune Lisa Dorfman, dietetician de renume international. Pentru a va mentine colesterolul total sub 200, cel rau sub 110, iar cel bun mai mare de 35, iata care sunt cele mai bune alimente.

1. MIGDALE
Cercetatorii de la University of Pittsburgh Medical Center au demonstrat ca zilnic, o mana de migdale va reduce colesterolul rau cu zece la suta, datorita grasimilor monosaturate. Si nucile, alunele neprajite, fisticul sunt la fel de bune, dar nu trebuie sa uitati ca au multe calorii, de aceea alegeti-le pe cele care sunt prajite fara ulei.

2. OVAZ
Daca aveti obiceiul sa mancati dimineata o cana de lapte cu fulgi de ovaz, nu numai ca veti avea o circulatie a sangelui de invidiat, dar veti fi si plini de energie toata ziua. Ovazul este un adevarat medicament contra colesterolului, si asta datorita bogatiei de fibre solubile continute. Acestea obliga acidul din bila, care este o sursa de colesterol, sa se evacueze usor.

3. PESTE
Acizii grasi omega 3 sunt considerati cele mai bune grasimi si ii gasim in pestele oceanic, precum somonul, sardinele sau tonul. Ca sa va micsorati nivelul colesterolului trebuie sa luati intre 1,5 si 3 grame de omega 3 zilnic. Mancati peste de trei ori pe saptamana sau luati pastile cu ulei de peste.

4. VIN ROSU
Un pahar de vin rosu, care contine flavonoizi si polifenoli, are proprietati antiinflamatoare care reduc nivelul colesterolului si ne apara de bolile cardiovasculare. Acesti flavonoizi pot fi gasiti in sucul de grepfrut rosu sau cacao, cu care puteti inlocui vinul, daca nu vreti sa deveniti dependent.

5. SOIA
Semintele de soia sau orice produs din soia (tofu, lapte de soia) ajuta in lupta contra colesterolului. Douazeci si cinci de grame pe zi (o lingura de seminte) ajung. Totusi, persoanele care au un risc crescut de cancer de san sau de prostata trebuie sa evite soia din cauza fitoestrogenului, care se pare ca hraneste anumite tumori.

DE EVITAT:

Acum ca stiti care sunt alimentele care nu trebuie sa va lipseasca din dieta zilnica, pe urmatoarele reduceti-le drastic (sau mai bine eliminati-le).

1. LACTATELE NEDEGRESATE
Grasimile saturate, care blocheaza arterele si cresc colesterolul rau sunt inamicul numarul 1. Le gasim, din pacate, in cele mai delicioase alimente ca inghetata, smantana, untul sau branza. Inlocuiti-le cu lapte si iaurt degresat sau branza de tip mozzarella.

2. CARNE PRELUCRATA
Sunca, carnati, lebar, intr-un cuvant mezelarie sunt de asemenea o sursa majora de colesterol. Uitati de carnea de porc tocata care contine grasime multa. Inlocuiti chiftelele si micii la gratar cu pui, iepure sau peste. Daca nu puteti renunta la mezelarie incercati preparatele turcesti sau arabesti de calitate, care contin putine proteine.

3. FAST-FOOD
Chiar mai rele decat grasimile saturate sunt asa-numitele trans-fat, adica grasimile rezultate din arderi succesive. Ele se gasesc in hrana de tip fast-food sau chipsuri. Ati putea la fel de bine sa luati un pistol si sa va impuscati!, spune Dorfman. Cea mai importanta sursa a acestor grasimi sunt uleiurile partial hidrogenate.

4. ULEIURI TROPICALE
Desi in ultimul timp incearca sa cucereasca si piata romaneasca, uleiurile de palmier sau de nuca de cocos sunt doua dintre cele mai nesanatoase uleiuri. Nu le folositi cand gatiti acasa, iar daca mergeti la restaurante cu specific asiatic informati-va ce ulei utilizeaza. In schimb, privilegiati uleiul de masline, floarea-soarelui sau porumb bogate in grasimi mono si poli saturate, care sunt indispensabile organismului.

5. PRAJITURI
Nici prajiturile de cofetarie nu sunt prietenoase cu arterele noastre, din cauza cantitatii imense de margarina din ele. Chiar daca faceti acasa prajituri, evitati-le pe cele care necesita o cantitate mare de unt sau consumati-le ocazional. Deoarece nimeni nu poate renunta la desert, preferati serbeturile usoare din fructe.

AJUTORUL PLANTELOR

Cantitatea de colesterol din sange variaza la omul sanatos intre 1,2 si 1,8 grame la litru. Daca va iese la analizele medicale colesterolul peste 250, trebuie sa va faceti un obicei din consumarea zilnica, dupa fiecare masa, a tincturilor sau infuziilor de anghinare, mesteacan sau patlagina. Acestea va curata arterele, dar numai daca sunt folosite frecvent, mai ales daca aveti o predispozitie ereditara a colesterolului marit.