ALIMENTATIA COPILULUI

Nevoi nutritionale

Necesar caloric

Necesar apa

Necesar proteic

< 6 luni - alimentatie naturala -2 g /Kgc/zi

alimentatie artificiala - 3 g/Kgc/zi

premature - 4g/Kgc /zi

> 6 luni - 1,5-2g/Kgc/zi

Aminoacizi esentiali - treoniana, valina, leucina, izoleucina, lizina, triptofan, fenilalanina, metionina, histidina.

la premature se mai adauga si : arginina, cistina, taurina.

Aport crescut - diareea putrefactiei

creste osmolaritatea

creste amoniemia

suprasolicitarea functiei renale

scade coeficientul intellectual

formare de cellule mari => obezitate

Aport scazut - scade sinteza de proteine

scade ritmul de crestere

Laptele de vaca contine de 4 ori mai multe proteine decat laptele de mama.

Atentie la prepararea formulei de lapte ( nici prea concentrat , nici prea diluat)

Necesarul de lipide

acizi grasi polinesaturati

Laptele de mama asigura .

Laptele de vaca e bogat in acizi grasi saturati

Formulele de lapte au acizi grasi saturati:nesaturati in proportie de 1:1

Aportul de colesterol - este necesar la sugar pentru mielinizare

Trigliceridele cu lant mediu sunt necesare si se absorb usor, se gasesc in laptele de mama. In cel de vaca nu.

Dupa 6 luni primeste lipide din ou, unt, galbenus de ou.

Aport scazut - leziuni trofice

xeroftalmie

creste adezivitatea trombocitelor

neuropatie periferica

oprirea cresterii

Aport scazut - steatoza

litiaza biliara

diaree

obezitate

Necesarul de glucide

- premature 6-8 g/kgc/zi

- dismatur 18-25

- sugar 12

- copil 10

Asigurat de lactoza - contine o molecula de glucoza si o molecula de galactoza.

In laptele de mama predomina 60 de grame de lactoza, 10 g oligozah., la 100 ml.

Prematurii au o activitate mai scazuta a lactozei de unde rezulta intol la lactoza.

Glucoza se abs fara hidroliza si nu necesita interventie enzimatica

o       Necesita prezenta Na (Dz fara sare)

Polizaharidele (amidon) la nn poate fi digerat cu ajut. Glucoamilazei intestinale

In dietele pentru diaree - apa de orez la nn

Fibrele : pectina, celuloza, hemiceluloza

o       In alimentatia diversif

o       Asig consistenta scaunului

o       Asig tranz intestinal

o       Abs apa, mineralele, ac. Organici

o       Introducerea fibrelor pentru combaterea colicilor la cei alim artificial

Necesarul de saruri minerale

Na+ : 1-2 mmoli/kgc/zi

0,25-0,5 g/zi

pp cation extracel

K+ : pp cation intracellular

1-2 mmoli/kgc/zi

Ca2+ : 45 mg/kgc/zi=> sugar aliment nat

150 mg /kgc/zi => sugar alim artif

70 mg/kgc/zi =>copil

380 mg/kgc/zi => adolescent

prematurii au osteopenie

nn alim cu lapte de vaca fac convulsii hipocalcemice datorita raportului P/Ca exces de P

Fe 0,5-1 mg/kgc/zi

2 mg /kgc/zi pentru premature

rezervele de fier se form in ult 2 luni de sarcina: la prematuri sunt 125 mg

nn la termen 250 mg

Hb nn = 18g/dl => in perioada urmatoare anemie fiziol Hb la 3 luni 10 g/dl

Toti prematurii de la 2 sapt tre' sa primeasca suplim de Fe

Fl structura dentara

0,25 mg/zi - primii 2 ani

0,5 mg /zi - de la 2- 5 ani

0,75mg/zi - 5-7 ani

1 mg/zi >7 ani

Aportul trebuie corelat cu Fl din apa ( ape fluorinate)

Pentru Romania nu avem date despre fluorinarea apei

Tratament - profilactic cu Fl de la nn => 14-15 ani poate prevenii aparitia cariei dentare pe parcursul vietii

ð     depunere Fl in alte tes. => structura os mai casant, risc mai mare de fracturi la varsta adulta

Necesarul de vitamine

Vit. B, C date in plus nu se intampla nimic. Nu exista intoxicatii cu vit B, C.

Crenta de vit. B, C => apar glosite, gingivostomatite, boli neurologice, polinevrite

Vit A nn = 2500 U/zi

Necesarul creste 7 ani- 5000 U / zi

Vit pt adulti : 5000 U /zi

Administrare in exces : hipertens intracraniana, cefalee, plans ( la sugar), agitatie , poate avea varsaturi.

Carente : lez trofice cutanate, descuamata, tulburente de vedere, sunt predispusi la infectii ( urinare, respiratorii)

Vit D - vit antirahitica

Necesar in functie de sezon : lunile de iarna 1000 U/zi

Lunile de var 400-800 U/zi

La copil hranit nat. - asigura vit D din Laptele de mama : 800 U/l , vit D3 in cantitate mai mica = confera protectie importanta anti -rahitism.

Exces de Vit D : apare intox cu vit D :hipercalcemie, depunere de Ca2+ in alte organe (rinichi) => nefrocalcinoza, oligurie, IR.

Mare atentie la copiii care primesc polivitamine sau vit D

Vigantol 2 pic /zi

Vigantolette 500U/tb sau 1000 U/tb

Tipuri de alimentatie

Alim naturala - hranirea copilului in primele 6 l exclusiv cu lapte matern. Copilul nu are nevoie nici de apa, nici de ceai, ori alt aliment. Cand este bolnav, poate primii medicamente + ceai sau apa.

Alimentatie artificiala - hranirea copilului in primele 4-6 luni cu o formula de lapte praf

Alimentatie mixta - hranirea copilului in primele 4-6 luni de viata cu lapte de mama si cu o formula de lapte praf

Alimentatia complementara - tot ce inseamna a manca in afara de lapte de mama ( diversificarea - inlocuirea unei mese de lapte cu o masa nelactata, cu o consistenta mai solida). Diversificarea se poate face nu mai devreme de 4 luni , nu mai tarziu de 6 luni. Daca se hraneste bine la san si creste favorabil, nu grabim diversificarea. Alimentatia la san este bine sa se desfasoare pana la 9-10 luni.

Calitatile superioare ale laptelui de mama

Este un aliment total, usor de digerat

Este proaspat, steril, la temp optima

este oricand gata de intrebuintat

confera protectie fata de o serie de boli, previne malnutritia protein-calorica

hipoalergenic

alaptarea ajuta la dezv masticatiei

efortul de a suge il ajuta la dezv musculaturii fetei, ajuta la dezv vorbirii

intareste leg mama-copil

reduce riscul la cancer de san sau ovar

previne depresia postnatala

ajuta la refacerea uterului

este o forma naturala de contraceptie

ajuta mama sa revina la greutatea ideala

este cel mai economic