CONSUMUL ABUZIV DE ALCOOL

CONSUMUL ABUZIV   DE ALCOOL

Cu mii de ani in urmǎ, oamenii au inceput sa produca bauturi alcoolice din motive practice. Productia vinului a inceput in Egiptul Antic, cand egiptenii si-au dat seama ca sucul de struguri se strica repede, dar cǎ sucul fermentat sau vinul se pastreaza bine. Ei aveau probleme cu apa de baut, care era impura, si au observat ca daca beau vin nu se imbolnaveau.

Seneca (4.i.Hr. - 65 dupa Hr.) descria alcoolismul ca fiind nebunie liber consimtita, care permite sa iasa la iveala orice slabiciune. Betia se transforma in cruzime aproape nemijlocit, pentru ca sanatatea mintii se degradeaza, iar cel atins de betie devine dezinteresat, indiferent si superficial.

Mai tarziu, vinul a devenit important pentru Biserica Romano-Catolica, intrucat era folosit la oficierea Sfintei Liturghii. In perioada Renasterii, bauturile alcoolice au devenit importante in societatea europeana. Au inceput sa fie produse pe scara larga si promovate de breasla de comercianti care avea controlul productiei lor.

In jurul anului 1300 a aparut o industrie a 'berii' in Europa centrala. In aceasta perioada, vinul a continuat sa creasca in popularitate. Au aparut, de asemenea, sortimente denumite dupa locul de origine. Desi alcoolul a aparut initial din motive practice, utilizarea lui s-a schimbat ulterior. Oamenii au inceput sa incerce diferite tipuri de alcool, iar consumul de bauturi alcoolice a devenit o parte din cultura europeana.

Au fost momente in istorie cand s-a ajuns la abuzuri de bauturi alcoolice. In combaterea acestor abuzuri s-au incercat diverse metode, ajungandu-se pana la vestita prohibitie din SUA, la inceputul secolului XX.

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) estimeaza ca in lume exista aproximativ 2 miliarde de consumatori de bauturi alcoolice, dintre care 76,3 milioane au probleme medicale induse de alcool. Alcoolismul reprezinta a 4-a problema de sanatate publica mondiala dupa bolile cardiovasculare, bolile mintale si cancer .

Pe plan mondial 4% din decesele anuale sunt determinate de alcool

acest procent creste pana la 7% in America de Nord, Europa, Japonia, si Australia si la 12% in Europa de Est si Asia Centrala .

In definitia acceptata de Organizatia Mondiala a Sanatatii sunt considerati alcoolici bautorii excesivi, care consuma bauturi alcoolice in mod sistematic, devenind dependenti fata de alcool si care, din acest motiv, prezinta grave tulburari ale starii fizice si mintale, ale relatiilor interpersonale si ale activitatii lor sociale. In acceptia acestui inalt for medical international, alcoolismul reprezinta o boala cu raspandire in masa, o problema de sanatate publica. Alcoolismul cronic constituie totodata o problema sociala, in primul rand prin gradul de raspandire, care, desi nu depaseste 6% in nici o comunitate mare de pe glob, merita toata atentia prin pericolul pe care-l prezinta atat pentru generatiile de astazi, cat si pentru cele de maine.

Alcoolul este o substanta care din punct de vedere farmacologic are o actiune asemanatoare anestezicelor, sedativelor sau hipnoticelor. De aceea, in mare parte, bauturile alcoolice sunt consumate constient sau inconstient tocmai pentru efectele lor asupra sistemului nervos. Astfel ca alcoolul are un efect paralizant asupra sistemului nervos si in primul rand asupra scoartei cerebrale si a centrilor corticali, actiune ce duce la somnolenta si chiar mai grav, la pierderea constientei.

De asemenea, tomografiile computerizate la alcoolici au aratat o atrofiere semnificativa a creierului si in special, a lobilor frontali. Creierul devine mai mic la alcoolici, ceea ce explica scaderea functiilor intelectuale, pierderea memoriei, a autocontrolului, a puterii de judecata si a vointei. Se ajunge astfel cu timpul, la dementa alcoolica, la crizele de delirium tremens, la polinevrite si la paraliziile alcoolice.

Toate atitudinile si influentele familiale ce exprima fiecare in parte neajunsuri educative sau conditii de educatie patogene, conditioneaza atat nedezvoltarea aptitudinilor sociale ale individului, cat si un anumit grad de fragilitate si chiar de imaturitate ca personalitatii omului, mai ales in plan afectiv, volitiv si moral.

Intr-un articol realizat de Adrian Neculau cu invitatul sau, Serge Moscovici se afirma ca, "se bea destul de mult in toate regiunile lumii.dar ne gandim insa la alcoolismul de tip rus sau polonez. Exista un model cultural privind omul si comportamentul sau in societate, si o componenta a acestui model se refera si la bautura.[.]. Cred, deci, ca pentru a modifica comportamentul de consum de alcool trebuie modificata cultura, ansamblul comportamentelor implicate. S-ar putea ca alcoolul sa constituie un substitut pentru hrana, prin urmare, o alimentatie mai echilibrata ar trebui sa diminueze si ea consumul de alcool. Alcoolul este legat de apatie; populatia din regiunile mentionate [in articol] nu avea aproape nici un drept la viata politica sau la cea religioasa. "

In perioada de tranzitie a Romaniei inceputului de mileniu, ca urmare a tensiunilor induse de modificarile sociale, foarte multi indivizi, printre care si batrani,

s-au retras in consumul de alcool, innabusindu-si sentimentele in acest gen de comportament.

Abuzul de substante (de alcool) ca exprimare diagnostica se refera la:

• acel patern de comportament caracterizat de consumul (ingurgitarea) excesiv de alcool, ce apare la intervale zilnice regulate, intervale regulate de sfarsit de saptamana, sau in timpul petrecerilor, chefurilor (intoxicat pentru cel putin 2 zile) intercalate cu perioade de consum neexcesiv,
• la dificultati in a stopa sau in a reduce cantitatea de alcool folosita,
• paternul patologic al consumului de alcool ce se extinde pe cel putin o luna.
• la deteriorarea rolului de conduita sociala sau ocupationala, asociat cu abuzul de substanta (alcool) sau cu orice combinare a acestuia.

Abuzul de alcool poate fi manifestat prin convingeri spirituale, aspecte congnitiv-perceptive, biologice si psihosociale ale indivizilor, familiilor si grupurile acestora.

S-au dezvoltat numeroase teorii pentru a explica abuzul de substanta (alcool) cum ar fi teoria biologic-genetica, teoria invatarii si a modelului social, teoria psihodinamica si teoria multidimensionala.

Studiile pe gemeni si pe adoptii au sugerat o influenta genetica modesta pentru barbati atat in cazul alcoolismului cat si in cazul consumului normal. In cazul femeilor nu exista fapte evidente (Murray, Clifford, Gurling, 1983).

Teoria invatarii si a modelului social

Aceasta teorie avanseaza ideea ca alcoolismul este un proces ce se dezvolta intr-un context social. Cercetarile realizate s-au referit la subiecti atat umani cat si animale. Un model al conditionarii tolerantei la alcool a demonstrat ca stimuli ai mediului (odorizanti, vizuali, gustativi) genereaza un semnal - stimul ce se finalizeaza in consumul de alcool iar atunci cand etanolul nu este disponibil consumului este produs un raspuns psihologic de compensare denumit "dorinta infocata" (Melchior, Takakoff, 1984).

Obiceiul se transmite din generatie in generatie, abia dupa aceea devenind boala, dar factorii genetici explica partial acest tipar. In acest moment, cercetatorii sunt pe drumul cel bun spre gasirea genelor care influenteaza vulnerabilitatea catre alcoolism. Mediul inconjurator al unei persoane, ca de exemplu influenta prietenilor, nivelul de stres si usurinta de obtinere a alcoolului, de asemenea au impact asupra problemelor legate de bautura si evolutia acestora.

Totusi, alti factori, ca de exmplu suportul social, pot ajuta in evitarea alcoolului chiar si persoanele inclinate spre genul acesta de probleme. Nu este o regula insa. Un copil cu un parinte alcoolic, nu il urmeaza neaparat, iar o persoana fara rude cu genul acesta de probleme, poate deveni dependent.

Pentru majoritatea romanilor, consumul de alcool pare a fi o parte din mostenirea culturala. Il consuma la nunti, la aniversari, la inmormantari - de fapt, alcoolul este intalnit la orice reuniune. Romanii au invatat de mici de la parintii lor ca a bea este un semn de maturitate. Multi oameni, mai ales adolescentii, se asteapta ca alcoolul sa diminueze tensiunea si anxietatea si sa le imbunatateasca viata sexuala. Barbatii sunt de patru ori mai mult expusi riscului de a deveni alcoolici decat femeile.

Multi barbati si multe femei nu isi pot imagina un weekend fara alcool. Mai mult, ei considera ca este vital sa bea ceva inainte de fiecare noapte de dragoste. Se pare ca aceste valori sunt adanc ingropate in cultura. Si din pacate unii inteleg ca pentru a face sex este nevoie de alcool.

Alcoolul este un alt tip de drog, o substanta psihoactiva si un toxic celular cu efect tranchilizant asupra sistemului nervos central. Actiunea sa consta in inhibarea transmiterii impulsurilor nervoase. De exemplu se inregistreaza cresterea vitezei de reactie si slabirea atentiei. Efectele psihologice ale consumului de alcool pot crea impresia depasirii starilor de teama si inhibare, pot sa faca singuratatea mai suportabila, pot diminua sentimentele de inferioritate.

Pentru sistemul nervos central alcoolul actioneaza in functie de cantitatea consumata: in doze mici, pana la 200 ml de bere sau 1 pahar de 100 ml de vin, se produce un efect stimulator (creste debitul verbal, dispar inhibitiile, creste gradul de iritabilitate nervoasa), dar consumat in doze mai mari are efect inhibitor (reactii slabe la stimuli durerosi, capacitate de discernamant slaba, atentie si memorie alterate).

Teoria psihodinamica

Modelul psihodinamic asupra consumului de alcool sustine ideea ca, practicile educative ale copiilor - problema produc o dezvoltare anormala psihosociala si conflicte de dependenta - independenta.

Individul se poate situa in conflict de dependenta sau poate fi excesiv de dependent

(Keller, 1982). Se considera ca, in timp ce functioneaza obisnuinta la alcool, subiectul dezvolta comportamente precum exagerare, negare, rationalizare, impulsivitate, hedonism, revolta fata de autoritate si afilierea la grupuri deviante de la normele sociale.

Complicatiile acestor comportamente conduc la diminuarea eficientei in munca, pierderea locului de munca, alienarea prieteniilor, probleme judiciare si spitalizarea. (Ludwig, 1986).

Teoria multidimensionala

In acest caz, conceptia despre alcoolism este un amestec de teorii intr-un model multidimensional ce permite interactiunea factorilor biologici, comportamentali si socioculturali.

Teoria biologic - genetica este implementata in invatarea asupra oricarui risc genetic posibil in alcoolism si identificarea conexiunilor alcoolismului in harta genetica. Astfel de programe educative reduc sentimentul frustrarii pentru aceasta boala. Modelul biologic explica prezenta in alcoolism a maladiilor medicale, in progresie, incepand de la descarcarea ocazionala initiala prin bautura, pana la o accentuare in toleranta la alcool si de la pierderea de memorie din timpul perioadelor de crancena bautura (perioade negre) pana la urgente datorate bauturii.

Aceasta ilustrare a sechelelor maladiei indica un subiect al carui patern a fost conturat prin natura predictibila a bolii. Aceasta identificare accentueaza speranta dupa care mecanismul bolii poate fi stopat.

Modelul comportamental este util in identificarea situatiilor cu risc crescut la bautura, mai ales in cazul in care bautura este consumata in mod ritualistic. Teoria psihodinamica ofera intelegerea asupra respectului de sine scazut si a dilemelor interpersonale rezultate ca si asupra ambivalentei - independenta vs. dependenta. Eterogenitatea prezenta in randul persoanelor cu probleme legate de alcoolism poate fi foarte bine explicata din prisma teoriei multidisciplinare (Keller, 1912).

FACTORI

Am observat ca dezvoltarea abuzului de alcool este favorizata datorita factorilor socioculturali, psihocomportamentali si spirituali.

Factorii socioculturali sunt prezenti in cadrul interactiunilor dintre indivizi de aceeasi varsta vizavi de consumul de bauturi ca activitate primara, ca distractie si amuzament. Aceasta conduce la preferinte spre bautura pentru interactiunea sociala. Primele atitudini spre consumul de alcool sunt inoculate de reclamele comerciale, prin profilul de televiziune al consumului de alcool ca modalitate de solutionare a problemelor si prin ideea social acceptata dupa care consumul de alcool reduce stresul vietii.

Factorii psihologici includ aspecte cognitive si comportamentale. Gandirea logica este inlocuita de negativism si contestare ceea ce conduce ulterior la abuzul de alcool.

Abuzul poate deveni paternul major in rezolvarea problemelor vietii. Modelul familial de consum al alcoolului va incuraja copiii in consumul de alcool. Daca copilul a inceput sa bea, dezvoltarea armonioasa a acestuia este compromisa iar potentialul de autoreglare este restrans.

Persoanele in varsta care nu au baut niciodata pana atunci, pot incepe sa consume alcool in efortul de a depasi crizele de transformare, pensionare, decesul sotiei sau pierderea sanatatii. In acest caz, grupul prezinta alcoolism instalat tarziu fata de cei prezentati anterior, cu alcoolism instaurat de timpuriu, conditie ce persista de-a lungul varstei adulte.

Dimensiunea fizica include factori precum predispozitia genetica, rutina in obiceiuri de promiscuitate si o schimbare semnificativa in toleranta ce rezulta din cresterea cantitatii de alcool consumata inainte de a apare intoxicatia.

Pe masura ce subiectii continua sa bea, ei se vor hrani mai putin deoarece caloriile din alcool vor bloca apetitul.

Pierderea sanatatii poate conduce la o accentuare a consumului de alcool ca o incercare de a reduce stresul indus de boala, in special cel datorat durerii fizice.

Abuzul de alcool poate fi corelat cu epuizarea spirituala, cu pierderea semnificatiei vietii. In loc sa se angajeze constructiv in problematica vietii, indivizii isi irosesc timpul si resursele energetice, ingerand alcool, ceea ce conduce ulterior la pierderea sistemului de valori si a obiectivitatii. Pe masura ce consumul de alcool dobandeste prioritate, ceilalti oameni, celelalte interese si activitati devin mai putin importante. In familiile in care domneste haosul si crizele, unde fiecare membru se

simte neputincios, se recurge adesea la consum de alcool pentru a se obtine un sentiment de alinare la disperarea ce ii cuprinde. Din nefericire, in aceste familii, abuzul de alcool accentueaza potentialul pentru violenta iar crizele se accentueaza in loc sa se diminueze. Reusita intelectuala de mult nu mai constituie o prioritate intr-un astfel de mediu (Stanfeld S., 1960).

Ca probleme fizice ce pot apare amintim traumele, hipo - hiperglicemie alcoolica, hepatite alcoolice, ciroze, gastrite, hipotermie. Mirosul alcoolic al respiratiei, perioadele negre datorita alcoolului (pierderea temporata a memoriei) sau discursul incoerent cu continut ostil sau grandios impun ingrijirea pentru abuzul de alcool (Forchuk, 1984). Patofiziologia consumului cronic si/sau acut afecteaza sistemul fiziologic.

Un facies inrosit cauzat de efectele vasodilatatoare ale alcoolului, numeroasele contuzii rezultate din caderi si orice boala rezultata dintr-un deficit de autoingrijire sunt tot atatea semnale pentru evaluarea abuzului de alcool.

Manifestarile comportamentale se refera la miscarile dezordonate, scuzele pentru zilele lipsa, izolarea sociala, vizite frecvente la baie unde se ascunde sa bea, iritabilitate si oscilatie in dispozitie, amnezie indusa de consumul de alcool, urgente repetate, probleme maritale sau familiale si pierderea interesului pentru aspectul personal. Semnele fizice includ pierderea in greutate, tremor al maini, discurs sters, mers sovaielnic.

Dificultatile psihosociale manifestate de subiecti includ depresia, amenintari suicidale, ambivalenta, afirmatii pompoase si retragerea sociala. Abordarea in conversatie a alcolului ca subiect, referiri frecvente la starea de betie sunt semne importante. In adolescenta, manifestarile comportamentale constau in rezultate scolare scazute, probleme de disciplina, absenteism, vandalism, cearta excesiva si hiperactivitate (Bennet, Vourak, 1983).

Un individ inceteaza sa se mai dezvolte in momentul in care consumul de alcool devine principala modalitate de solutionare a problemelor (se retrage in bautura).

De asemenea, sunt folosite mecanismele de aparare ale negarii, proiectia si reactia. Construirea unei atitudini si a unor convingeri incorecte, false, il mentin in izolare si ii induc esecul in testarea adecvata a realitatii. Aceste persoane manifesta un respect de sine scazut si o teama de rejectare sporita.

Factori sociali si culturali

O serie de factori psihosociali, genetici si comportamentali sunt incriminati in aparitia alcoolismului.

Nivelul educational si socio-economic scazut, somajul se asociaza cu tulburarile legate de consumul de alcool, dar intre acesti factori si alcool este greu de stabilit care este cauza si care efectul. In orice caz, abordarile psihoterapeutice tind sa considere ca alcoolul produce degradarea relatiilor sociale si coborarea pe scara sociala, in timp ce consumatorii cronici de alcool arunca vina pe conditiile de mediu care i-au determinat sa apeleze la alcool ca la un mecanism de aparare.

Exista tari sau regiuni unde consumul zilnic de alcool este un fapt acceptat social si chiar expectat, dupa cum exista locuri in care consumul de alcool este, cel putin prin legi sau prin percepte religioase, interzis cu desavarsire. De exemplu, in unele tari asiatice consumul de alcool pe cap de locuitor este extrem de mic. Aici se pare ca intervin si anumiti factori biologici, in sensul ca la majoritatea persoanelor din aceste tari nivelul unei enzime care participa la metabolizarea alcoolului este foarte mic, ceea ce duce la aparitia unor efecte dezagreabile dupa consumul de alcool.

Tipul de bautura alcoolica difera semnificativ de la o tara la alte. De exemplu, in tarile europene nordice si pe continentul american se consuma comparativ o cantitate mai mare de bauturi alcoolice tari decat in Europa sudica.

Dar chiar si in aceeasi tara exista diferente semnificative intre regiuni, daca ar fi sa aducem ca argument diferentele dintre numarul de grade alcoolice alcool bauturilor consumate in Transilvania, fata de Moldova sau Muntenia.

Factori comportamentali

Copiii ai caror parinti sunt alcoolici au un risc de cinci ori mai mare de a suferi de aceasta boala. Persoanele care se confrunta cu labilitate afectiva, lipsa increderii in sine, anxietate, depresie, pierderea locului de munca, probleme familiale sunts ele predispuse la a dezvolta o astfel de dependenta.

Este cunoscuta sintagma copilul face ce vede in familie. Astfel, un copil cu unul sau ambii parinti consumatori de alcool va prezenta un risc mai mare de a dezvolta o tulburare legata de consumul de alcool, risc crescut si mai mult de facilitarea chiar de catre parinti a accesului la alcool, chiar din stadiile initiale ale vietii.

Unul dintre pretextele des invocate de consumatorii cronici de alcool este faptul ca aceasta substanta le atenueaza anxietatea si le indeparteaza anumite griji. De obicei, persoanele anxioase care apeleaza la alcool pentru indepartarea tensiunii psihice legate de anumite evenimente au toate sansele sa devina consumatoare cronice de alcool.

Un fenomen interesant aparut uneori la anumiti copii este rejectia categorica a alcoolului. Acesti copii au crescut intr-un mediu familial tensionat prin consumul de alcool de catre unul sau ambii parinti. Alcoolul este perceput de catre copil ca fiind principalul factor perturbator alcool atmosferei din familie si va fi respins cand respectivul copil va deveni la randul lui adult.

Epidemiologie tulburarile legate de consumul de alcool reprezinta un grup extrem de numeros de tulburari psihice. Studiile au aratat ca barbatii sunt mult mai afectati de cat femeile (raportul este de 5-6:1).

Un studiu american releva ca circa 5% din populatia SUA a abuzat cel putin o data de alcool, iar dependenta este prezenta la 8% dintre americani. Studiile epidemiologice au relevat ca la majoritatea populatiei primul contact cu alcoolul are loc in jurul varstei de 13-15 ani, prima intoxicatie acuta la 15-16 ani, iar problemele serioase legate de consumul de alcool se instaleaza in al treilea deceniu de viata.

Consumul de alcool pe cap de locuitor este dublu fata de anii trecuti, conform unor statistici la nivel european. 23 la suta dintre baieti si 13 la suta fete sunt alcoolici. Tinerii din UE incep sa bea, in medie, de la varsta de 14 ani. Aproape un sfert dintre baietii de 15-16 ani au raportat ca au baut de mai multe ori in ultima luna, peste 50 grame pe zi. Cei mai mari bautori sunt baietii olandezii, iar fetele germane urmeaza in top. Cei mai cuminti adolescenti din acest punct de vedere sunt baietii polonezii si unguri. 23 la suta baieti si 13 la suta fete din UE sunt alcoolici.

Potrivit unui memoriu al Comisiei Europene dat publicitatii in toamna anului 2006, 55 de milioane de adulti din UE consuma zilnic mai multe grame de alcool pur decat nivelul limita admis pentru a evita consecintele negative asupra sanatatii, adica 40 de grame pentru barbati si 20 de grame pentru femei.

Totusi, 40 grame de alcool pe zi echivaleaza cu cinci pahare de vin in cazul barbatilor si 20 grame de alcool pe zi echivaleaza cu trei pahare in cazul femeilor. Consumul excesiv de alcool cauzeaza anual moartea a 195.000 de persoane in UE, in urma accidentelor, a bolilor de ficat, a cancerului etc, releva acelasi document. Astfel, alcoolul devine a treia cauza de deces si boala timpurie in spatiul comunitar, dupa tutun si afectiunile cardio-vasculare. De asemenea, mai mult de o patrime din accidentele rutiere in UE sunt cauzate de soferi sub influenta bauturilor alcoolice. Impactul negativ pe care il are alcoolul a fost cuantificat in termeni economici la 125 de miliarde de euro in 2003 (adica 1,3% din produsul intern brut al UE 15), suma cheltuita pe tratamentul si preventia bolilor cauzate de alcool, pe combaterea criminalitatii, pe limitarea efectelor accidentelor sau a pierderilor din cauza absenteismului, a randamentului scazut la locul de munca, a somajului si a anilor de munca pierduti din cauza deceselor premature.

Efectele alcoolului asupra organismului

In cazul unei intoxicatii acute cu alcool (betia) aceasta evolueaza in trei perioade distincte:
. perioada de excitatie intelectuala (exagerari verbale, euforie sau tristete);
. perioada de pierdere a controlului (iresponsabilitate, violenta, certuri, obscenitati);
. perioada de somn comatos (pierderea constientei, hipotermie, respiratie dificila, asfixie progresiva cu pericol de deces in cazuri grave).
In cazul intoxicatiei cronice cu alcool, exista un portret robot al alcoolicului, ce are fata congestionata, prezinta tremuraturi ale mainilor, are modificari de reflexe, digestia ii este perturbata, la fel si activitatea inimii. Alcoolicii au idei ciudate, fac acte iresponsabile, prezinta fobii multiple, agitatie, insomnie si au manifestari de sevraj, atunci cand o perioada mai lunga de timp, nu mai consuma bauturi alcoolice.

Putem spune ca un consum exagerat de alcool are o puternica influenta negativa asupra:
. ficatului, ducand in final la ciroza hepatica;
. inimii, conducand la cardiomiopatie alcoolica si la hipertensiune arteriala;
. sistemului nervos, provocand numeroase boli psihice ("aproape jumatate din pacientii clinicilor psihiatrice sunt alcoolici");
. sistemului osos favorizand procesul de osteoporoza;
. rinichilor, actionand ca un diuretic ce determina eliminarea suplimentara a unor oligoelemente (Ca, K, Mg, Zn, etc.) necesare metabolismului uman ;
. activitatii sexuale ducand la impotenta sexuala si atrofie testiculara la barbati. La femei se pot instala tulburari de pierdere a feminitatii si chiar incetarea menstruatiei (amenoree);
. sarcinii, in cazul femeilor gravide care consuma alcool, exista un mare risc sa dea nastere unor copii cu diferite malformatii (microcefalie, hipotrofie staturo-ponderala si este a treia cauza de nastere a copiilor cu spina bifida). Perioada critica in care pot fi induse malformatii faciale ale fatului, a fost demonstrata statistic, ca este cea din jurul momentului conceptiei. Alcoolul este un important factor teratogen, ce poate induce o intarziere mentala a fatului. In cazul gravidelor alcoolice exista si riscul producerii de avorturi spontane sau de moarte a fatului in uter.

De asemenea, pierderile legate de consumul de alcool intrec pierderile cauzate de razboaie luate la un loc. Prezenta unui alcoolic in familie si in societate, are o influenta negativa asupra a sase-sapte persoane din jurul sau. Astfel ca alcoolismul este cel mai mare flagel al omenirii.
 

1. Efectele asupra ficatului

Boala hepatica indusa de alcool este cea mai raspandita maladie asociata consumului de alcool.

Dintre toate organele, ficatul este cel mai afectat de consumul indelungat si in doze mari al alcoolului. Initial ficatul creste in dimensiuni si se mareste si continutul in grasimi, aparand astfel aspectul de ficat lipodistrofic. Ulterior, prin perpetuarea consumului de alcool, ficatul sufera modificari cantitative si calitative care pot merge pana la hepatita toxica alcoolica si ciroza hepatica.

In SUA aproximativ 5-10% dintre populatie fac abuz cronic de alcool si necesita supraveghere medicala. In timp de 10-20 ani la aproximativ 15% dintre ei se dezvolta ciroza hepatia. Astfel, de la 500 mii pana la 1 milion de americani sufera de ciroza alcoolica care constituie cauza mortii a 20 000 persoane .

In Europa, alcoolul este considerat cauza cea mai frecventa a cirozelor hepatice (50-70%).

2. Efectele asupra tubului digestiv

Intrucat tubul digestiv vine primul in contact cu toxicul, la acest nivel apar o seama de conditii medicale produse de consumul indelungat de alcool. Astfel, la consumatorii cronici pot aparea: esofagite, gastrite, ulcer gastric si duodenal, pancreatite acute si cronice. Modificarile la nivel morfologic se reflecta si la nivel functional: apare o afectare a digestiei si absorbtiei principiilor alimentare, aici fiind incluse vitaminele si aminoacizii esentiali, ceea ce pe termen lung se traduce printr-o slaba stare de nutritie si diverse avitaminoze, cea mai importanta fiind deficienta de vitamina B12 si de acid folic.

3. Efectele asupra creierului

Celulele nervoase nu se regenereaza. La fiecare consum de alcool sunt distruse mii de celule nervoase. Distrugerea treptata a neuronilor se observa in timp, mai ales de catre persoanele apropiate alcoolicului. Aceasta reducere a numarului neuronilor cauzeaza si reducerea performantelor creierului, vizibile in scaderea capacitatii de memorizare (apar lacune de memorie), a capacitatii de gandire, de intelegere, pierderea simtului critic si a discernamantului. Consumul abuziv poate cauza, in timp, deteriorari si leziuni organice la nivelul creierului, ajungandu-se la psihosindromul organic, la convulsii, delirium tremens sau la dementa.

Actiunea alcoolului este nespecifica, in sensul ca nu exista un receptor specific pentru etanol. Acesta se pare ca actioneaza la nemijlocit prin intercalarea moleculelor de alcool in membrana neuronala. Aceasta intercalare produce la inceput o fluidificare si o mai mare permeabilitate a membranei.

Ulterior, dupa un consum indelungat, membrana neuronala devine rigida si putin permeabila. In afara anumitor tulburari psihice, abordate ulterior, alcoolul produce la nivelul sistemului nervos anumite conditii neurologice:

• neuropatia periferica - apare de obicei dupa o perioda lunga de consum intens de etanol. Se manifesta prin parestezii ale membrelor si scaderea fortei musculare.
• degenerarea cerebeloasa - manifestata prin nistagmus si tulburari de echilibru

4. Efectele asupra comportamentului

Alcoolul este in esenta un depresant al sistemului nervos central, asemanator ca actiune cu barbituricele si benzodiazepinele. In aceasta privinta este demna de remarcat posibilitatea cumularii efectelor prin asocierea alcool - barbiturice sau alcool-benzodiazepine, ca si dependenta incrucisata care poate aparea la unele cazuri.

La o concentratie de 0,05% se produc afectari ale judecatii, gandirii, si dezinhibitie comportamentala. La o concentratie dubla este afectata activitatea motorie voluntara. Confuzia si obnubilarea apar la concentratii de 0,3%, iar dincolo de aceasta valoare se poate instala coma, cand pot aparea tulburari respiratorii si cardiovasculare prin inhibitia centrilor corespunzatori din trunchiul cerebral.

5. Efecte asupra fatului

Atat alcoolul, cat si aldehida acetica pot traversa bariera placentara. Practic se poate afirma ca fatul este supus aceleiasi concentratii de alcool ca si gravida. In doze foarte mari alcoolul produce moartea fetala si avortul spontan. Consumul de catre gravida a unor doze apreciabile si frecvente de alcool va avea efecte profunde asupra fatului, a carui dezvoltare va fi mult afectata. Copiii nascuti de mame alcoolice pot prezenta: retardare psihomotorie, microcefalie, cardiopatii congenitale, greutate mai mica la nastere fata de medie. Chiar daca unele dintre acestea se pot ameliora ulterior, retardul psihic va ramane permanent. De aceea, toate gravidele trebuie sfatuite sa evite consumul de alcool in timpul sarcinii.

6. Efectele alcoolului asupra sexualitatii.

In privinta relatiei dintre consumul de alcool si functiile sexuale, domina conceptia populara, traditionala, conform careia alcoolul este un afrodiziac. Si daca consumul moderat de alcool poate avea un astfel de efect, cantitatile mai mari duc la deprimarea functiilor sexuale. Consumul cronic de alcool are efecte daunatoare asupra glandelor sexuale masculine, ducand la atrofii testiculare, la impotenta sexuala.

. Efectele alcoolului asupra actiunii unor medicamente administrate concomitent cu consumul de alcool.

Unele medicamente pot stimula absorbtia alcoolului (eritromicina), altele pot accentua efectul alcoolului asupra sistemului nervos (medicamentele psihotrope, cu reprezentatntul lor principal diazepamul). Interactiunile dintre alcool si medicamente pot avea atat caracter acut, cat si cronic, atunci cand cei doi agenti sunt administrati impreuna.

Efect cancerigen.

Alcoolul, consumat in mod sistematic, este incriminat in aparitia cancerului la nivelul gurii, faringelui, esofagului si stomacului, adica acolo pe unde trece el din sticla si pana in momentul in care se absoarbe prin mucoasa intestinala. Apare insa cancer si la mare distanta de tubul digestiv (cancer pulmonar, de prostata, de san).

Cancerul gastric reprezinta o adevarata problema de sanatate publica, fiind a doua cauza de deces prin cancer in lume, dupa cancerul pulmonar. In Romania, mortalitatea prin cancer gastric este de doua ori mai mare comparativ cu tarile Uniunii Europene. Barbatii au risc de doua ori mai mare de a face boala comparativ cu femeile. Varsta medie de aparitie a cancerului gastric este intre 65-74 de ani, dar boala poate aparea chiar si la varste tinere. Fumatul creste riscul de aparitie a cancerului gastric, mai ales daca se asociaza cu consumul de alcool.

9. Efectele alcoolului asupra greutatii corporale.

Alcoolul actioneaza in mod diferit asupra greutatii corporale, in functie de cantitatea si mai ales de obiceiul de a bea alcool in mod cronic. Se considera ca alcoolul ingrasa numai persoanele care il consuma ocazional sau repetat, la intervale neregulate de timp, dar nu in cantitate mare.

Marii consumatori de alcool slabesc deoarece caloriile rezultate din "arderea" alcoolului (7 cal/g de alcool) sunt folosite ca un combustibil necesar vietii, dar singurul, deoarece aceste persoane trec mancarea pe plan secundar sau chiar o resping.

Ce este dependenta fizica?

Se vorbeste despre dependenta fizica atunci cand apar fenomene de sevraj (ansamblul simptomelor fizice neplacute, cauzate de lipsa alcoolului din sange).
Dependenta fizica este o consecinta a unui consum frecvent de drog si a adaptarii treptate o organismului la acesta (cresterea tolerantei).

Drept urmare, organismul are nevoie de alcool si de medicamente pentru a-si implini functiile. Senzatia trupeasca de 'normalitate' se instaleaza abia atunci cand drogul (alcoolul) este prezent. In schimb, cel in cauza simte ca-i lipseste 'ceva' atunci cand trebuie sa se descurce fara drog.
Daca alcoolemia (concentratia de alcool in sange) nu este restabilita dupa ce drogul a fost administrat sau daca acesta a fost luat in cantitate insuficienta atunci apar simptomele de sevraj: -tremuraturi, senzatie de voma, sudoratie abundenta, tulburari de somn, frica, neliniste iar in cazurile de dependenta fizica severa se poate ajunge la delirium tremens (Reprezinta o stare grava in care apar halucinatii vizuale majore, aprecierea gresita a realitatii, agitatie psihomotorie severa, transpiratii profuze, tremuraturi, dereglari periculoase ale frecventei cardiace si tensiunii arteriale. In trecut, starea de delirium tremens era adesea letala, mortalitatea a scazut semnificativ in ultimii ani multumita unor medicamente noi).

Ce este dependenta psihica?

Dependenta psihica este initial dorinta, iar apoi cerinta obsesiva a unei persoane de a se sprijini pe efectele drogului, pentru ca astfel se creeaza o stare in care problemele devin mai putin de nerezolvat si multe situatii din viata de zi cu zi devin mai placute sau in orice caz mai suportabile. Dependenta psihica se instaleaza treptat: la inceput se bea pentru motive neinsemnate, de exemplu din cauza proastei dispozitii matinale. Dar consumul repetat creeaza cu timpul convingerea ca nu poti trai multumit decat daca ai baut ceva/ daca ai 'luat' ceva drog. Atunci cand tot mai multe situatii de viata sunt resimtite ca fiind stresante, plictisitoare sau frustrante, drogul castiga in importanta pentru echilibrul psihic. Atunci cand alcoolul/drogul nu mai este la indemana, apare discomfortul psihic.

Alcoolicii traiesc adevarate drame, de care uneori sunt constienti, drame care se rasfrang si asupra celor din jur.

Alcoolismul este o boala care "se ia' in societate, dar sfarseste in singuratate. Dependentul de alcool nu-si poate refuza aceasta placere transformata intr-o otravire sistematica, masochista, in ciuda gravelor probleme de sanatate (fizica si psihica), dar si de natura sociala, pe care i le provoaca.

Alcoolismul are de multe ori consecinte fatale. Se caracterizeaza prin: scaderea controlului asupra consumului de bauturi alcoolice, preocuparea pentru drogul alcool si deformari in procesul de gandire (indeosebi sub forma de negare).

Initial, s-a considerat ca alcoolismul este un simptom al unei tulburari psihice. In prezent se crede ca el este in sine o boala, care cauzeaza probleme psiho-emotionale si fizice. Acestea sunt efecte ale bolii, nu cauze, si nu se pot rezolva decat prin tratarea eficienta a alcoolismului. Netratat, alcoolismul se agraveaza progresiv, pana la nivele avansate de deteriorare, chiar daca pot aparea intre timp, perioade de remisiune (de revenire, prin abstinenta). Alcoolismul nu este vindecabil. Alcoolicul nu va mai putea niciodata sa se intoarca la detasarea fata de bautura pe care a avut-o inainte de a se apuca de baut, dar este tratabil. Prin incetarea consumului de alcool, cu ajutorul tratamentului medical, el poate fi oprit din evolutie.

Oamenii considera alcoolismul un viciu, o slabiciune morala si fizica, un comportament vinovat, sau rusinos. Dar alcoolismul este o boala, nu un viciu.

El are drept cauza alcoolul, asa cum tuberculoza pulmonara are drept cauza bacilul Koch. Alcoolicul nu este un raufacator, ci doar un om bolnav. El nu este stapan pe o parte a faptelor sale, pentru ca nu este constient de ele, si eforturile sale de vointa, pentru a renunta la bautura, nu sint eficace. Fiind bolnav, alcoolicul nu trebuie sa se simta rusinat de boala sa, asa cum nu s-ar simti rusinat pentru oricare alta. Vina nu apartine numai alcoolicului, caruia poate ca nimeni nu i-a explicat pericolele pe care le poate aduce consumul de alcool, ci mai degraba societatii, care, sub diferite pretexte, incurajeaza acest consum (sa ne amintim doar de uriasele afise publicitare - la alcool, dar si la tigari - din orase, de reclama de la radio si mai ales cea de la televiziune, la ore de maxima audienta deseori, care are efecte atat de nocive asupra copiilor).

Pe de alta parte insa, pentru ca boala sa provoaca dezastre atat lui, cit si celor din jur, alcoolicul are obligatia sa se trateze, alcoolismul avand tratamentul sau specific.  In Romania, statistica ultimilor ani arata ca aproximativ doua milioane de persoane din populatia tarii este afectata in mod direct de alcoolism, astfel incat pe buna dreptate putem vorbi despre o adevarata boala nationala.

Romanii reprezinta una dintre natiunile cele mai mari consumatoare de alcool din Europa.

La noi, adultii beau mai mult de 18,5 litri de alcool pe an, in timp ce media in Uniunea Europeana se afla in jurul a 15 litri. O statistica a Ministerului Sanatatii arata ca 16% dintre romani sunt consumatori obisnuiti de bauturi alcoolice si 10% din populatie are probleme cu alcoolul si aceste procentaje sunt in crestere. O statistica data publicitatii de Agentia Nationala Antidrog arata ca unul din sase romani consuma in mod frecvent bauturi alcoolice tari.

Cifrele arata ca in Europa peste 25% dintre decesele inregistrate in randul barbatilor intre 15 si 29 de ani sunt cauzate de consumul de alcool.

In Europa, 27 % dintre persoanele cu varsta de peste 55 de ani declara ca beau alcool zilnic. Dovezile disponibile sugereaza ca aceasta grupa de varsta este supusa unui risc relativ ridicat de a avea probleme asociate cu consumul de alcool.

Un studiu despre pacientii cu tulburari asociate consumului de alcool, efectuat in sase tari europene, a demonstrat ca bautorii in varsta inveterati au mai multe probleme de sanatate fizica decat persoanele mai tinere, aflate in aceeasi situatie, chiar daca primii beau mai putin si sunt mai putin dependenti de alcool decat ultimii. Consumul excesiv de alcool in randul varstnicilor poate agrava, de asemenea, problemele medicale asociate imbatranirii. Adultii in varsta care au probleme de sanatate si sunt bautori inveterati sunt supusi unui risc ridicat si ar trebui orientati spre interventii care sa ajute la abordarea acestei probleme speciale.

Consumul combinat de droguri si alcool duce la un risc mai mare de aparitie a problemelor sociale si de sanatate.

Medicamentele, aparent inofensive eliberate cu sau fara prescriptie medicala pot interactiona cu alcoolul, ducand la o sedare excesiva si la un risc sporit de accidente. In mod similar, consumul combinat de alcool si alte droguri poate crea probleme persoanelor in varsta, chiar si in cazul consumului usor sau moderat de alcool.

Persoanele in varsta utilizeaza frecvent depresoare ale sistemului nervos central (de exemplu benzodiazepinele si analgezicele opiacee). Consumul de alcool, chiar si in cantitati mici, agraveaza reactiile adverse ale acestor medicamente.

In plus, amestecarea alcoolului si a sedativelor mareste substantial riscul de supradoza.