CONVULSIILE - Tabloul crizei tipice

TEMA LUCRARII

CONVULSIILE

DEFINITIE Convulsiile sunt contractii involuntare bruste, tonice, clonice tonico-clonice ale unuia sau mai multor grupe de muschi care apar in accese si sunt unsotite sau nu de pierderea cunostintei.

De retinut : Convulsia este un simptom al unui proces patologic de baza si nu o boala.

Clasificare etiologica

- Convulsii febrile. Apar in cursul unei afectiuni febrile. Ca varsta, intre 6 luni si 5 ani ( maximum de incidenta intre 6 luni si 3 ani ),la copii fara antecedente penale neurologice.

Convulsia febrila se refera doar la episoadele convulsive care apar exclusiv legate de febra, a carei natura este de origine extracraniana. Pentru a fi inclusa in grupa celor febrile, convulsia ar trebui sa aiba unele caractere :

- sa apara pentru prima data in context febril ( temperatura peste

38s) in primele 24 de ore de la ascensiune termica (deci fara convulsii

anterioare in afebrilitate ),

- durata sa fie sub 15 minute,

- din punct de vedere clinic, criza sa fie generalizata.

- Convulsii metabolice [ hipocalcemie, hipomagneziomie ;hipo- sau

hipernatermie ; hipoglicemie ( sub 0,2 g la mie la nou nasct ; sub 0,4 la

sugar si copilul mare ) ; hiperkaliemie ; alcaloza ; deficit de pirodoxina =

Vit.B anoxemie etc. ]

- Convulsii de cauze infectioase cerebrale ( edem cerebral acut infectios ,

meningite ; encefalite ).

- Convulsii din cauza altor boli organice cerebrale post traumatice

( hemoragi intracraniana, hemoragie subdurala ) ; abces cerebral, tumori,

malformatii cerebrale, boli congenitale ( hidrocefalia congenitala,

infantile congenitale ) ; tulburari circulatorii cerebrale.

- Convulsii din intoxicatii acute : miofilin, efedrina atropica,

organofosforice, alcool, salicilat, D.D.T.oxid de carbon,paratihon, stricnina

etc.

Epilepsie

Tabloul crizei tipice

- Convulsiile tonico-clonice generalizate

Cele mai frecvente forme clinice la copii sunt : convulsiile tonico-clonice generalizate si care evoluiaza in trei faze :

- Faza tonica - se instaleaza brusc,

- cu pierderea cunostintei inainte sau concomitent cu aparitia

contracturii tonice,

- faciesul devine palid, ochii ״plafoneaza ״ ( globii ocularii rotatii

in sus ״da ochii peste cap, ״

- copilul devine rigid,

- cu capul in hiperextensie, maxilarele sunt ״inclestate ״ ,

- membrele sunt intepenite, antebratele flectate, pumnii strinsi,

coapsele si gambele in extensie,

- toracele este imobilizat, apar apneea si cianoza,

- daca este surprins in ortostatism, bolnavul cade. Durata este

variabila, de la cateva secunde pana la 30 de secunde.

Faza clonica : - capul se misca ritmic, lateral sau in extensie,

- musculatura fetei se contracta ritmic,

- globii ocularii executa miscari in toate directiile, pleoapele palpita,

exista midriaza,

- maxilarul inferior are miscari insotite de scrasnetul dintilor, limba

are miscari de propulsie si poate fi muscata,

- apar ״spume la gura ״ , care devi sanguinolente cand limba este ranita,

- membrele executa miscari bruste de flexie si extensie,

- respiratia este sacadata, neregulata, zgomotoasa,

- pulsul este accelerat si slab,

- facies vultuos ( fata cianozata ),

- uneori exista emisiune involuntara de urina si materii fecale.

Durata acestei faze este de 1-2 minute pana la 10-15 minute, uneori o ora sau

mai mult ( in stare de ״rau convulsiv ״ sau convulsii subnitrante ).

Faza de rezolutie : - contracturile inceteaza,

- respiratia devine normala,

- faciesul se recoloreaza.

Uneori copilul intra in coma sau prezinta o stare subcomatoasa. Coma poate fi

urmata de o stare de somn de cateva ore.

La trezire - comportament normal, uneori stare de oboseala si confuzie.

Dupa crize prelungite pot sa apara modifiicari neurologice trecatoare ( pareze,

semnul Babinski pozitiv ).

Alte tipuri de crize convulsive

Exista : - forme tonice pure ( cel mai frecvent ),

- forme clonice pure,

- hemiconvulsii ( cuprind numai una din jumatatile corpului ),

- convulsii localizate ( crizele jacksoniene),

- stare de rau convulsiv ( crizele de contractura sunt subintrante) ;

De retinut : Convulsiile la nou-nascuti sunt de foarte multe ori atipice si se manifesta prin : - tremuraturi prelungite si ritmice,

- miscari pendulare ale membrelor superioare sau de pedalare ale membrelor inferioare,

- crize de opistotonus,

- crize de apnee si cianoza,

- mioclonii localizate,

-plafonari ale globilor oculari, clipit paroxistic.

Observatie. Deoarece observarea convulsiei personal de catre medic este in marea majoritate a cazurilor imposibila, este deosebit de important ca asistenta medicala sa stie sa dea informatii referitoare la durata si aspectul convulsiei, a circumstantelor de aparitie ( posibilitatea unei intoxicatii, traumatisme cranio-cerebrale, traumatism obstetrical la nou-nascut, febra inainte de criza etc.) care ar putea folosi la stabilirea cauzei convulsiei. Aceste date pot fi obtinute prin observarea directa a crizei de convulsii ( daca asistenta medicala a asistat la desfasurarea accesului, se va putea relata caracterul convulsiilor tonice, clonice, tonico-clonice, localizate focal = jacksoniene, generalizate ) sau din anamneza apartinatorilor ( mamei ). Datele sunt deosebit de importante pentru decizia imediata.

MASURI DE URGENTA

Nespecifice.

Asigurarea unei perfecte linisti ambientale ( indepartarea personelor straine ).

Inpiedicarea autotraumatizarii ( pozitie culcata departe de foc, de obiecte tari sau taioase, de sticle etc; va fi supravegheat sa nu cada din pat, introducerea unei spatule sau batiste intre arcadele dentare la copilul cu dinti ).

Inlaturarea inbracamintii in exces, deschiderea la gat.

Mentinerea permeabilitatii cailor respiratorii :

* copilul va fi asezat in pozitie de securitate ( decubit lateral, semipronatie = fata priveste lateral si usor in jos, astfel se evita caderea limbii in hipofaringie ).

* sonda din material plastic in orofaringe,

* aspirarea secretiilor.

- Masuri specifice.

La nou-nascuti:

- diazepam 0,2- 0,3 mg/kilocorp i.v. lent ( se dilueaza pana la 5- 10 ml cu apa

distilata si injectare 1 ml/minut ) sau i.m. ( 1 fiola = 2m =10mg ). Se repeta

la nevoie la 10- 15 minute. In lipsa diazepamului se va injecta i.m.

fenobarbital 6 mg/kilocorp,

- glucoza 20- 30 % 1g kilocorp i.v. rapid,

- ca gluconic 10% (2- 4 ml kilocorp ) i.v. lent.

Atentie! Administrarea tratamentului se face in prezenta medicului care aplica

stetoscopul in regiunea perecordiala, existand pericolul stopului cardiac.

- sulfat de magneziu 20% 0,3 ml/kilocorp i.v. lent ( 1 fiola = 10 ml = 2 g ),

- Vit. B6 25- 50 mg i.v. lent ( fiola a 2 ml = 50 mg )

- manitol 10% sau 20% 0,5g.

La sugar si la copilul mare :

- diazepam 0,3 mg/kilocorp = doza la sugar ;

intre 1 si 6 ani : 2,5 mg/ doza i.v.

intre 7 si 12 ani : 5 mg/ doza i.v.

dupa varsta de 12 ani : 10 mg /kilocorp administrare foarte lenta ( 1 in 1- 5

minute )

sau fenobarbital - 10 mg/kilocorp doza strict i.m. la sugar si copil mic. La

copil mare 3- 5 mg/kilocorp/doza.

Atentie! Este contraindicata asocierea diazepamului cu fenobarbital.

- Ca gluconic ( vezi nou-nascut ) se administreaza in cazul cand exista

suspiciune de hipocalcemie,

- manitol 10-20 % - 0,5- 1 g/kilocorp i.v. lent,

- furosemid 1- 3 mg/kilocorp/zi i.v. doza repartizata in reprise la 6- 12 ore

( 1 fiola = 20mg ).

Masuri hipotermizante, antitermice ( in caz de febra ), supozitoare antitermice

( aminofenazona L, paracetamol, aspirina ),

baie calda si racita progresiv.

De retinut : sunt contraindicate : inpachetari sau stropiri cu apa rece, producerea

de excitatii asupra sau in apropierea copilului. De asemenea este contraindicat

acalorul, deoarece contine cofeina.

Transportul la spital

Transportul la spital este obligatoriu pentru precizarea diagnosticului si a tratamentului etiologic. Asistenta medicala se va ingriji ( dupa terminarea accesului convulsivant ) de toaleta partiala si va asigura lenjerie curata ( daca copilul a avut emisiuni involuntare de urina si scaun ).

In tot timpul transportului asistenta medicala va supraveghea respiratia

( frecventa amplitudinea, libertatea cailor aeriene ); coloratia tegumentului, starea de constienta, semen neurologice asociate , T.A., puls.

Conduita in spital

Examinari paraclinice:

- oftalmoscopia ( examenul fundului de ochi ),

- punctia lombara si examenul L.C.R. ( daca nu se suspecteaza o presiune

intracraniana crescuta ),

- radiografia craniana,

- tomografia computerizata ( in unitati spitalicesti specializate ) poate pune in

evidenta tumorile , edemul cerebral si hemoragia intracraniana.

Examene biochimice :

- sanguine : asistenta medicala va recolta sange la indicatia medicului

pentru a determina : calcemia, glicemia, ionograma ( sodiu, potasiu,

magneziu, ) ureea sanguina. Se recolteaza sange pentru hemocultura

( atunci cand este suspectata septicemia ), pentru hemograma.

Aplicarea tratamentuli etiologic prescris de medic si asistenta continua la

patul copilului, vor fi facute in spital cu multa grija din partea cadrului mediu,

care trebuie sa intervina prompt la nevoie.