COROIDA

COROIDA

Coroida este o membrana fina, pigmentata, ceva mai groasa posterior - 0,5 mm - fata de portiunea sa anterioara de 0,3 mm. Grosimea cea

mai mare o atinge la nivelul fosetei centrale a retinei (fovea centralis). Are o consistenta fragila si o coloratie negricioasa-bruna, din cauza pigmentului pe care-1 contine. Captuseste toata partea posterioara a globului ocular, iar inainte se intinde pina la ora serrata.

Prin fata sa externa vine in raport cu sclero-ticarCoroida este legata de aceasta din urma prin intermediul stratului cel mai profund al scleroticii, numit lamina fusca. Lamina fusca este un strat de tesut conjunctiv lax, care permite o usoara alunecare a celor doua membrane una pe alta. Intre lamele de tesut conjunctiv se afla o serie de lacune, a caror totalitate formeaza spatiul supra-coroidian (spatium perichoroideale). Acesta este un spatiu limfatic, care este in legatura prin traiecte limfatice cu spatiul suprascleral (spatium inter-vaginale) dintre foitele capsulei lui Tenon (vagina bulbi). Dupa cum am aratat anterior, in cursul separarii scleroticii de coroida, lamina fusca se rupe. O parte ramine aderenta de sclerotica (lamina fusca sclerae), iar restul de coroida (lamina suprachoroidea). Spatiul supracoroidian este traversat de vasele si nervii ciliari.

' Al doilea strat al coroidei este reprezentat de stratul vaselor mari (lamina vasculosa). Arterele au un traiect anteroposterior si au o tunica musculara puternica. Ele emit o serie de colaterale pentru stratul urmator. Venele au o dispozitie foarte caracteristica. Ramusculele din confluenta carora iau nastere venulele mai mari se aduna radiar intr-un singur punct. De aici pleaca un vas de calibru mai mare, care apare rasucit pe traiectul sau. Fenomenul se repeta si la confluenta acestora din urma. Astfel, venele coroidei au un traiect spiralat caracteristic, caruia ii si datoreaza denumirea de vene in virtej: vene vorticoase (vv. vorticosae) (vv. choroideae oculi) *. Pina la urma, venele coroidei se aduna in patru virtejuri principale, din care pleaca patru vene vorticoase mari. Doua din ele sint superioare si doua inferioare. Dupa traversarea scleroticei prin patru puncte izolate, situate putin inapoia ecuatorului, se varsa in venele oftalmice (v. ophthalmica superior).

Al treilea strat este stratul capilarelor (lamina choriocapillaris). El este alcatuit dintr-o retea de capilare fine, cu ochiuri deosebit de dese la nivelul maculei retiniene - macula. Stratul capilar serveste pentru nutritia paturii superficiale a retinei, care cuprinde celulele vizuale. Retina inversata a mamiferelor (adica cu celulele fotosensibile indreptate spre coroida) permite o nutritie in conditii optime, printr-o retea vasculara bogata, fara ca aceasta sa jeneze vederea.

Coroida cuprinde intre vasele care intra in componenta ei tesut conjunctiv lax si la nivelul laminei fusca si al stratului vaselor mari, celulele pigmentare, carora le datoreaza culoarea ei inchisa. Pigmentarea coroidei realizeaza camera obscura, necesara bunei functionari a aparatului optic al ochiului. Patura cea mai interna a coroidei este reprezentata prin membrana vitroasa - lamina basalis. Aceasta este o membrana anhista si este un produs al celulelor pigmentare ale retinei, -de care adera in consecinta.

in partea posterioara, coroida este perforata de nervul optic. Citeva fascicule conjunctive din coroida intra in compozitia lamei ciuruite a scle-roticei. in partea anterioara, coroida se continua la nivelul orei serrata cu zona ciliara.