Cocaina si Starea de euforie

Cocaina

Provenienta:
Cocaina este extrasa chimic din frunzele tufei de coca. Planta, inalta de mai multi metri, creste in zonele tropicale din America de Sud si pe arhipelagul indonezian (Malaizia).

Forma:
pulbere alba, floconoasa, cristalina

Consum:
Cocaina se prizeaza sau se injecteaza

Actiune:
Daca se administreaza pe cale orala, cocaina produce stari de stupoare (euforie), in doze mici si fenomene de intoxicatii, in doze mai mari.

Cocaina are efect anestezic asupra terminatiilor libere nervoase de la nivelul mucoaselor si plagilor. In trecut, cocaina a fost folosita ca anestezic local, azi in acest scopt sunt utilizati derivati sintetici ai ei.

Mecanismul de actiune al cocainei consta in inhibarea resorbtiei neuromediatorilor adrenergici in structurile de depozitare de la nivelul terminatiilor nervoase simpatice. Astfel, sub actiunea cocainei creste concentratia mediatorilor adrenergici de tipul noradrenalinei. Acestia vor determina o excitare adrenergica crescuta, deci vor creste tonusul simpatic general. Acest efect explica de ce cocaina poate fi utilizata, pe o perioada limitata, ca substanta ce creste performantele individului.

[Simpaticotonie = excitabilitate crescuta a simpaticului. Determina accelerarea pulsului, dilatarea pupilelor (midriaza), amplificarea transpiratiilor, inhibarea peristaltismului intestinal, excitabilitate crescuta]

Astfel, cocaina ofera senzatia subiectiva a cresterii performantelor si fortei fizice, precum si cresterea obiectiva a andurantei si a nivelului maxim de solicitare, pana la epuizarea totala a rezervelor psihice ale individului. Sub actiunea continua a cocainei, nevoia de somn este neglijata, asemenea senzatiei de foame, astfel incat individul poate renunta mai mult timp la aportul alimentar. Dispare sentimentul de oboseala si epuizare, dispozitia se amelioreaza iar mobilizarea creste.
Desigur, toate acestea pot fi sustinute doar un timp limitat. Slabirea, oboseala, epuizarea, degradarea fizica si, in ultima instanta, insuficienta functionala sunt consecintele utilizarii pe timp indelungat a substantei, pe langa care apare dependenta psihica severa care la nici o substanta nu se instaleaza atat de puternic, in timp atat de scurt ca la cocaina.

Starea de euforie:
Stupoarea din timpul consumului de cocaina e caracterizata de o stare generala de euforie, de senzatia de fericire supraomeneasca si de o stare de multumire supranaturala, de un avant al tuturor sentimentelor, precum si de un covarsitor sentiment de uniune cu lumea - concomitent cu pierderea memoriei trairilor generatoare de conflicte si probleme.
Cresterea mobilizarii, dezinhibarea, cresterea capacitatii de a stabili noi contacte, fanteziile de omnipotenta si stimularea sexuala fac si ele parte din stupoarea data de cocaina.

Stupoarea data de cocaina poate fi impartita in trei stadii:
Stadiul euforic
Stadiul de stupoare
Stadiul depresiv

Stadiul euforic:
In cazul prizarii substantei, primele modificari euforice apar deja la scurt timp dupa administrare. Consumatorii sunt foarte bine dispusi si se simt fericiti. Starea lor de spirit se imbunatateste din ce in ce mai mult, astfel incat vor simti o nevoie crescuta de comunicare (logoree), urmata de o accelerare a proceselor cognitive (tahipsihie).

In paralel, se manifesta o scadere progresiva a discernamantului critic, precum si pierderea sentimentului de distantare. Inhibitiile sunt inlaturate, dispare teama, contactele devin mai facile. Stadiul euforic, al trairilor pozitive, caracterizat de statisfactie si fericire, este descris de catre consumatori ca scopul propriu-zis, ca efectul dorit al consumului.

Stadiul de stupoare:
In cel de-al doilea stadiu, al stuporii, pe langa modificariile descrise anterior, apar frecvente aprecieri gresite ale realitatii, pseudohalucinatii, dar si halucinatii optice si auditive adevarate. In multe cazuri se descrie un tablou clinic paranoid-halucinant, cu idei de relationare fata de propriile trairi. Drogatii cu cocaina aud voci amenintatoare si dojenitoare. De multe ori afirma ca s-ar vorbi despre ei, ca s-ar sti totul despre ei. In plus, la unii dintre ei se instaleaza si halucinatii tactile sau mixte in care, de exemplu, cei in cauza simt prezenta unor animale mici sau a unor obiecte minuscule pe pielea lor; uneori, ei le si 'vad'. Tulburarea constientei nu este semnificativa in timpul stadiului de stupoare.

Stadiul depresiv:
Stadiul al treilea, depresiv, se manifesta in principal prin oboseala, indiferenta si pasivitate, adesea infiltrate de ganduri si idei suicidare. Acest stadiu este un episod periculos al consumului de cocaina, deoarece apare riscul latent, necontrolabil al suicidului, ce se poate actualiza in mod iminent.

Intoxicatia:
Exista, pe de o parte, socul de cocaina, iar, pe de alta parte, intoxicatia acuta cu cocaina.

Socul de cocaina se manifesta prin insuficienta circulatorie grava si dispnee severa ce apar deja la cele mai mici cantitati. Este vorba de un fel de reactie de hipersensibilitate.

Intoxicatia acuta cu cocaina este, in schimb, consecinta supradozarii substantei. Caracteristica intoxicatiei acute cu cocaina este tonusul simpatic foarte crescut, manifestat prin dilatarea pupilelor, ochii stralucitori (sticlosi), tahicardie (puls accelerat), rosirea fetei, transpiratii, hiperventilatie (accelerarea respiratiei), cresterea temperaturii si cresterea tensiunii arteriale. Excitatia nervoasa centrala poate duce la la aparitia unor crize convulsive si a unor miscari primitive, dar si a unor halucinatii. In final, tabloul clinic prezentat degenereaza in pierderea cunostintei care, impreuna cu depresia respiratorie si prabusirea circulatie sanguine va duce la deces, daca nu se aplica masuri medicale de terapie intensiva.

Dependenta:
In timpul perioadei de consum, apare o rapida si puternica crestere a dozelor de la 0,1 pana la 15 g, in cazuri izolate chiar pana la 30 g zilnic. Creste rapid nu numai frecventa administrarii, dar si cantitatea administrata de fiecare data.
Cocainismul reprezinta dependenta psihica puternica si tendinta puternica de a creste doza, in lipsa dependentei fizice sau a tolerantei fata de substanta. Cocainomania este exemplu cel mai elocvent al dependentei exclusiv psihice care, in privinta efectului ei distructiv este comparabila cu dependenta psihica si fizica data de consumul de opiacee.

Fenomenele de sevraj psihic ce apar in abstinenta sunt adesea atat de puternice, incat pot duce la tentative de suicid, avand in vedere ca capacitatea de interventie a individului in timpul abstinentei este pastrata - spre deosebire de cea din sindromul de abstinenta a opioidomanului.

Riscuri speciale:
Cocaina, de regula, se prizeaza. In consecinta, mucoasa nazala va prezenta inflamatii, ulceratii si - in cazurile grave - chiar perforatii ale septului nazal, ceea ce va determina o infundare a nasului si o modificare corespunzatoare a fizionomiei.

Pe scena de azi a consumului de droguri, cocaina se consuma, de regula, in cadrul unor procese de politoxicomanie. Evident, ea nu a fost disponibla multa vreme in cantitati suficiente pentru a face o reala concurenta heroinei. In ultimii ani insa, se pare ca isi gaseste locul pe scena drogurilor. Persoane dependente numai de cocaina sunt azi o raritate in practica clinica psihiatrica curenta, de cele mai multe ori substanta este consumata tranzitoriu sau ocazional in cadrul unei depdendente generale avansate de droguri.
Unii consumatori isi injecteaza in mod constient amestecuri de cocaina si heroina - asa-numitul 'speed-ball'.
Au fost insa inregistrate si cazuri in care consumatorilor li s-a vandut 'spped-ball' in loc de cocaina pura. Astfel se induce, in cel mai scurt timp, dependenta de heroina a consumatorului de cocaina, fara cunostinta si vointa acestuia.

Psihoza:
Un efect caracteristic al cocainei il reprezinta asa-numitele halucinatii tactile. Bolnavii psihotici au senzatia prezentei unor vietuitori minuscule, a unor particule fine de praf sau a unor obiecte de dimensiuni mici pe pielea lor, pe care pretind, uneori, ca le si vad. In consecinta, se vor scarpina puternic (prezinta urme de grataj).

Sechele pe termen lung:
Dependentii de cocaina prezinta alterari ale caracterului tipice dependentei. Pot aparea leziuni cerebrale grave, cum ar fi encefalomalacia ('inmuierea substantei cerebrale', n. tr.), ce duc la dementa. In stadiul final apare o dezintegrare fizica totala.
(vezi Dependenta)