Protezarea Provizorie

Protezarea Provizorie

q       pp reprezinta o inteventie terapeutica la care medicul trebuie sa apeleze foarte frecvent dintr-o serie de motive, detaliate in continuare

q       Motive obiective - sunt in general aceleasi cu cele ale protezarii de durata

refacerea morfo-functionalitatii ADM

sa raspunda unor principii biomecanice si profilactice

unele cerinte nu se aplica unei pp; la o pp de urgenta nu putem avea pretentia realizarii unei rezistente suficient de mare ca in cazul protezarii de durata, datorita naturii materialelor folosite (acrilat sau compozit)

protejarea integritatii campului protetic intre momentul pregatirii si meomentul aplicarii puntii finale. Aceasta se refera la protectia structurii mecanice a preparatiilor mai ales cand acestea au marginile subtiri sau cand morfologia initiala a dintilor stalpi a dus la o preparatie care predispune la fracturi.

Protectia organului pulpar in cazul dintilor vitali. Este necesara protectia impotriva excitantilo fizici, chimici, termici, biologici si ea se asigura prin cateva particularitati ale preparatiei:

Inchiderea marginala optima

Folosirea pentru cimentare a unor cimentului provizorii care sa aiba o solubilitate scazuta in mediul bucal

Sa fie cel putin netoxice, nenocive pentru pulpa dentara, daca nu cumva histofile (preparate pe baza de hidroxid de calciu, ZOE, Corticosteroizi, Timol)

Rigiditatea lucrarii

protectia parodontiului - adatptarea marginala a protezei provizorii, in special cand se foloseste tehnica directa de protezare provizorie

daca preparatiile sunt prevazute cu praguri, pp trebuie sa ajunga sa acopere pragul in totalitate, nu trebuie sa fie nici mai mica nici mai mare

protectia crestelor edentate, mai ales atunci cand asupra lor s-a intervenit din diverse motive à trebuie realizat prin pp. un raport favorabil, ambrazuri suficient de mari, astfel incat vindecarea sa se faca in cele mai bune conditii

prevenirea modificarilor de pozitie ale dintilor stalpi, dintilor vecini, dintilor antagonisti

trebuie sa refaca functiile ADM - fizionomie, fonatie, masticatie. PP nu poate rezolva toate aceste functii in aceiasi masura, datorita materialelor folosite - masticatia nu va putea fi refacuta in aceiasi masura ca si in cazul puntii definitive. Rezistenta este in general de 20 de ori mai mica in cazul rasinilor compozite decat in cazul aliajelor metalice

PP poate rezolva foarte bine fonatia si partial fizionomia (intre masticatie si fonatie) - depinde in mare masura de tehnica aleasa à tehnica directa prin copiere este deficitara fata de tehnica indirecta sau indirect-directa. In general trebuie recurs la tehnica indirecta

PP poate folosi la ghidarea diferitelor elemente ale unei proteze de durata: ghidajul anterior, fizionomia, fata palatinala a dintilor frontali, marginea incizala a dintilor frontali; deci in aceste conditii pp are ca scop testarea diferitelor elemente: IM, morfologia ocluzala

Pe masura abraziunii se produce un fenomen compensator de eruptie dentara astfel incat DVO ramane constanta

Marirea DVO, fara a fi necesar, duce la:

Modificari parodontale - mobilitate dentara

Modificari musculare

Modificari ADM

Toate aceste duc la disfuncii ADM sau poate produce intruzia dintilor astfel incat sa revina la DVO anterioara. In aceasta situatie pp ar compromite corectitudinea situatiei

transformarea elementelor obtinute prin pp la tratamentul protetic final - se fac niste chei vestibulare si ocluzale, din gips, siliconi de consistenta crescuta, care vor fi folosite in mementul realizarii machetelor pentru orientarea modelarii lucrarii definitive

ajutorul pe care pp il da medicului in cateva situatii: verificarea slefuirii fiecarui dinte stalp, ofera informatii despre paralalismul dintilor stalpi

sunt autori care recomanda pp pentru evictiunea santului gingival sau pentru infundarea unor rasini expandabile

ca suport pentru amprenta finala pentru realizarea elementelor de agregare

se pot inregistra relatiile IM, ca suport pentru pentru materialul de inregistrare a relatiilor IM

ofera o liniste necesara atat medicului cat si pacientului de-a lungul tratamentului; medicul poate urmari calitatea pregatirilor realizate, corectitudinea unor interventii prin pp

liniste psihica pe care pacientul o dobandeste

q       Dezavantaje - daca pp este corect efectuata

solicita mai mult timp, cel putin o sedinta in plus pentru realizarea pp. Daca se foloseste o metoda indirecta sunt necesare chiar doua sedinte in plus

costuri suplimentare

avand in vedere imprejurarile in care se realizeza pp, asocierea cu calitatea foarte buna a unora din punct de vedere fizionomic - impactul asupra pacientului este foarte mare; protezarea finala nu se poate ridica de cele mai multe ori la standardele fizionomice ale pp

q       Calitatile pp:

sa fie rezistente din punct de vedere mecanic

unirea dintre corpul de punte si elementele de agregare este un punct critic care necesita o atentia maxima pentru a-i conferi o rezistanta crescuta

stabilitatea pe preparatie à odata realizate si cimentate de catre medic aceste puntii trebuie sa permita descimentarea voluntara de catre medic doar atunci cand are nevoie sa intervina clinic. Descimentarea involuntara creeaza disconfort pacientului, predispune la accidente legate de punte sau de dintii stalpi

Pierderea stabilitatii favorizeaza iritatia pulpara, afectarea parodontiului

Pp trebuie sa asigure o fizionomie satisfacatoare. In timp aspectul fizionomic se midifica. Exista o limita medie de cca. 5 saptamani dupa care modofocarile coloristice pot deveni atat de nefavorabile incat sa impuna schimbarea pp.

q       Clasificarea protezelor provizorii:

Punti de urgenta

Punti de protectie sau de mentinere

Punti de testare

Puni de asteptare (temporizare) - dupa interventii chirurgicale parodontale asupra crestei edentate, asupra sinusului, dupa implante - mentinerea pozitiei si vindecarea post-implant, incarcarea progresiva a implantului care contribuie la procesul de osteointegrare; dupa tratamente ortodontice

Punti cu un potentat caracter social

Tehnici de protezare provizorie

Directa

modalitatea de obtinere a pp prin interventia exclusiva a medicului in cabinet, direct la nivelul campului protetic

are avantajul ca scurteaza timpul de tratament in comparatie tehnica indirecta

efectul psihologic este foarte bun, dar avand in vedere calitatea materialelor folosite poate pune in pericol vitalitatea dintilor stalpi, poate crea leziuni la nivelul partilor moi sau o stare de sensibilitate in urma contactului dintre material si tesuturile cavitatii bucale

Indirecta

pp este obtinuta dupa o amprenta luata de catre medic in cabinet, trimisa apoi tehnicianului in laborator

are avantaje care provin din dezavantejele tehnicii anteriaore

are dezavantajul ca lungeste putin timpul de tratament

adaptarea marginala este mai buna pentru ca lucrarea se realizeaza pe model

Indirect-directa

este o combinatie intre cele doua variante anterioare

reprezinta o combinare intre cele doua tehnici anterioare, incercand sa atenueze efectele nefavorabile ale materialului folosit (acrilatul) in cantitate crescuta si incercand sa reduca timpul afectat obtinerii pp

medicul face amprenta à model à punte pe model à corectarea puntii in cavitatea bucala prin captusire

Conformatorul intern/extern

q       Conformatorul intern poate fi reprezentat de campul protetic natural sau de catre model

q       Conformatorul extern poate fi reprezentat de catre diverse tipuri de amprente, de gips, alginat, siliconi sau de diverse placi termoplastice care se modeleaza pe model in vacuum astfel incat se obtine o gutiera care se foloseste ca si conformator pentru realizare ulterioara a puntii

Tehnici de protezarea provizorie directe

Un pacient purtator de punte care trebuie schimbata. Se incearca mai intai utilizarea aceleiasi punti ca punte provizorie. Se sectioneaza elementele de agregare si se face ablatia puntii. Se corecteaza dintii stalpi, se incarca pp. La nivelul ementelor de agregare cu material compozit sau acrilat si se aplica pe campul protetic, dupa polimerizare se indeparteaza - se va mobiliza in timpul prizei pentru a preveni cimentarea ei, apoi se scoate de pe campul protetic, se prelucreaza marginal si ocluzal, se lustruieste si se cimenteaza provizoriu

Exista instrumente cu care se poate descimenta o lucrare protetica fara a sectiona elementele de agregare.. Sunt sanse mai putine daca este un aliaj cu duritate mare (stelite). Duapa descimentare se parcurg aceiasi pasi

Daca portiunea coronara a unui dinte stalp s-a distrus - se descimenteaza lucrarea protetica. Trebuie vazut daca dintele are tratament corect de canal (daca nu il facem noi), indepartarea dentinei alterate de la suprafata radacinii, pregatirea canalului radicular pentru realizarea unei RCR; se poate face o amprenta prin metoda directa a canalelor. Apoi se adapteaza un stift de sarma cu retentii, se pune acrilat auto in canal cu un ac Lentulo, se pune acrilat si in interiorul coroanei, se introduce stiftul in canal si apoi se pune puntea pe campul protetic. Rezulta astfel o coroana de substitutie - s-a realizat protezarea provizorie. Daca se ia amprenta canalului pentru RCR, apoi se parcurg aceleasi etape pentru realizarea pp. In sedinta urmatoare se va pune RCR pe dinte.  Trebuie indepartat acrilatul din interiorul coroanei pentru a putea repozitiona puntea pe noul RCR.

Daca lipseste M6 ani - trebuie aplicata tehnica directa prin metoda copierii. Inainte de slefuire se ia o amprenta cu material siliconat, apoi se pregatesc dintii stalpi, extractia M6 ani, sutura plagii, peste plaga punem o bucata de celofan, in amprenta punem acrilat sau compozit si o repozitionam pe campul protetic; amprenta se va mobiliza inainte ca meterialul sa faca priza si apoi se prelucreaza si se cimenteaza provizoriu.

Daca lipseste M6 ani - se pune ocluzal o fasie din acrilat, in spatiul edentat un baton de ceara, peste acestea se ia a amprenta, se pregatesc dintii stalpi, se indeparteaza ceara, se repune in cavitatea bucala. Acrilatul pus initial ofera suport pentru viitor material de protezare.

Se poate amprenta direct situatia clinica cu spatiul edentat. In dreptul spatiului edentat se va indeparta din materialul de amprenta aproximativ forma corpului de punte, apoi in amprenta se pune acrilat si se repune pe campul protetic

Tehnici de protezare provizorie

in zona frontala

(pentru edentatii unidentare)

In lipsa lui 2.1 - se alege o fateta, se pregatesc cavitati de clasa III la nivelul dintilor stalpi, se pregateste o sarma se Wipla cu un diametru de 0,8 mm., la nivelul fatetei din acrilat se face un sant cu o freza con invers in care va patrunde sarma de Wipla (pe fata palatinala a fatetei). In cavitatile de clasa III se fac obturatii cu material compozit si se pune sarma de Wipla. Se va pune material compozit si in santul de pe fata palatinala a fetetei. Este bine sa protejam papila cu niste pene. Se poate folosi in locul sarmei de Wipla o ansa din sarma de Wipla cu un diametru de 0,4 mm. pentru a preveni miscarile de rotatie in jurul axului transversal al fatetei.

Se mai pot folosi niste stifturi parapulpare la nivelul dintilor stapli, cavitati de clasa III pe fetele proximale ale fatetei si fixarea stifturilor de la nivelul dintilor stalpi in casetele proximale ale fatetei.

Se poate folosi o plasa metalica foarte fina, se taie o banda si se fixeaza pe fetele palatinale ale dintilor stalpi si colata pe fetele proximale ale acestora. Pe aceasta banda se va fixa fatete din acrilat (aceasta este o tehnica de colaj)

O edentatie cu dinti stalpi 7-4. Se pregatesc dintii stalpi, se aleg niste cape de celuloid care se adapteaza in spatiul edentat, se perforeaza mezial si distal, se aplica acrilat sau compozit in interiorul capelor, pe mucoasa se pune o fasie de ceara care sa departeze marginea coroanelor

Edentatie cu dinti stalpi 7-4. Intre acsti dinti stalpi se pune o banda de ceara fixata pe fata orala a lor, pe aceasta banda se pun fatete din acrilat, se ia o amprenta peste dintii nepregatiti si peste fatetele din acrilat mentinute in banda de ceara, se slefuiesc apoi dintii stalpi, se amprenteaza, se pune acrilat in amprenta si se obtine pp.

Pentru a preveni contactul direct al acrilatului in cantitate mare cu tesuturile orale la nivelul dintilor neslefuiti se ia o prima amprenta cu siliconi, se pregatesc apoi dinti stalpi, dupa care se va lua o nou amprenta, care poate fi si cu alginat. Din aceasta amprenta se toarna un model pe care se va pozitiona prim amprenta incarcata cu acrilat (model auxiliar), rezulta astfel pp. Se va pune pp in cavitatea bucala unde se corecteaza, se adapteaza si se cimenteaza provizoriu.