EPILEPSIA

GENERALITATI

Epilepsia este o tulburare neurologica comuna care se datoreaza unor factori care interfereaza cu impulsurile electrice la nivelul creierului. Sistemul nervos produce descarcari electrice bruste, excesive si dezorganizate, care duc la aparitia convulsiilor. Convulsiile interfera temporar cu controlul musculaturii, controlul defecatiei (eliminarea de fecale), vorbirea, vederea si constienta bolnavului. Aparitia convulsiilor este inspaimantatoare, in special daca sunt severe. Din fericire, tratamentul reduce impulsurile electrice anormale la nivelul creierului si controleaza crizele convulsive.
Epilepsia nu este o forma de retardare intelectuala sau boala psihica si nu este contagioasa.

Ce determina aparitia epilepsiei?

Cauzele epilepsiei nu sunt pe deplin cunoscute. Mai putin de jumatate din bolnavii de epilepsie, au o cauza primara neindetificabila.
Adesea, epilepsia este rezultatul unor alte boli cum ar fi:
- traumatismele craniene
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale
- accidente vasculare cerebrale

Epilepsia poate aparea si la persoanele fara factori de risc. Nu poate fi identificata intotdeauna o cauza. Acest lucru este valabil, in special, in multe forme de epilepsie la copii. La unele persoane, epilepsia se datoreaza unei tumori, infectii sau traumatisme cerebrale.
Epilepsia apare mai frecvent la copii decat la adulti. Este posibil sa existe agregare familiala (adica mai multe cazuri de epilepsie in familie), dar nu este obligatoriu sa existe istorie familiala de epilepsie pentru ca cineva sa faca epilepsie.
Convulsiile epileptice apar atunci cand descarcarile electrice anormale ale neuronilor perturba echilibrul normal al impulsurilor nervoase. Factorii care determina aceste descarcari electrice anormale nu sunt intotdeauna clari.
Afectiunile care pot duce la aparitia epilepsiei sunt:
- traumatismele craniene
- accidentele vasculare cerebrale sau alte boli care afecteaza circulatia sangvina la nivelul creierului
- ateroscleroza (depunerea de grasimi) arterelor cerebrale
- tumorile cerebrale
- infectiile cerebrale, cum ar fi meningita sau encefalita
- boala Alzheimer
- abuzul de bauturi alcoolice
- abuzul de droguri si perioada de dezintoxicare

Tumorile, zonele de tesut cicatriceal datorate traumatismelor sau altor boli pot deteriora o anumita zona din creier si pot determina convulsii partiale.
Cu toate acestea, epilepsia poate aparea in absenta tuturor acestor conditii.

SIMPTOME

Convulsiile sunt singurul simptom vizibil al epilepsiei. Exista mai multe tipuri de convulsii, iar simptomele fiecarui tip in parte se manifesta diferit la diferite persoane. Convulsiile pot dura de la cateva secunde pana la cateva minute. Constienta poate fi pierduta sau mentinuta in timpul convulsiilor, depinzand de tipul de epilepsie. Unii bolnavi isi amintesc ce s-a intamplat in timpul convulsiilor, in timp ce altii nici nu realizeaza ca au facut convulsii.
Convulsiile in timpul carora bolnavul cade sau muschii devin rigizi (tepeni) sau isi pierde controlul sunt usor de recunoscut. Dar multe convulsii nu implica aceste reactii, si pot fi foarte greu de recunoscut. Unele convulsii se manifesta printr-o privire fixa si pierduta timp de cateva secunde. Altele constau in cateva spasme musculare, sau in caderea capului din pozitia normala sau perceptia unor mirosuri (de obicei neplacute) si unor imagini pe care doar bolnavul le simte.
Convulsiile epileptice survin, adesea, fara o avertizare in prealabil, cu toate ca unii bolnavi mentioneaza o 'aura' inainte de inceperea convulsiilor. Convulsiile inceteaza atunci cand activitatea electrica anormala se incheie si activitatea cerebrala revine la normal.
Convulsiile sunt de doua tipuri:
- partiale
- generalizate

PREVENIRE

Deoarece cauzele epilepsiei nu sunt intotdeuna clare, nu este posibil ca aceasta afectiune sa fie prevenita.
Traumatismele craniocerebrale, o cauza frecventa de epilepsie, pot fi prevenite. Se recomanda purtarea centurii de siguranta intotdeauna cand va aflati intr-un autovehicul si a castii de protectia in timpul biciclismului, motociclismului, schiatului, patinatului sau calaritului.

BOALA ALZHEIMER

Boala Alzheimer (Morbus Alzheimer) este o afectiune degenerativa progresiva a creierului care apare mai ales la persoane de varsta inaintata, producand o deteriorare din ce in ce mai accentuata a functiilor de cunoastere ale creierului, cu pierderea capacitatilor intelectuale ale individului si a valorii sociale a personalitatii sale, asociata cu tulburari de comportament, ceea ce realizeaza starea cunoscuta sub numele de dementa.

MANIFESTARI CLINICE

Manifestarea cea mai caracteristica a bolii este dementa cu caracter progresiv. Pierderea memoriei este de cele mai multe ori primul semn ingrijorator al bolii Alzheimer.

Simptome cognitive

• Tulburari de memorie: dificultatea de a-si reaminti informatii anterior invatate si imposibilitatea de a acumula informatii noi. Primele care se pierd sunt evenimentele recente, in timp ce amintirile vechi pot fi conservate.
• Tulburari de vorbire: bolnavul nu isi mai gaseste cuvintele, chiar pentru notiuni simple.
• Incapacitatea de a efectua diferite activitati motorii coordonate: bolnavul 'nu mai stie' cum sa se imbrace adecvat, cum se descuie usa cu cheia etc.
• Imposibilitatea de a recunoaste, identifica si denumi obiecte uzuale.
• Tulburari ale functiilor de organizare a activitatilor zilnice, incapacitatea de a lua decizii.
• Probleme legate de gandirea abstracta, tulburari de calcul, dezorientare temporala si spatiala, pierderea initiativelor.
• False recunoasteri: la inceput dificultate in recunoasterea fizionimiilor cunoscute, urmata de identificari eronate, care pot provoca stari de anxietate.

Aceste simptome se caracterizeaza printr-un debut gradat, bolnavul dezvolta anumite strategii pentru a-si disimula dificultatile, pentru un anumit timp isi pastreaza o 'fatada' inselatoare, declinul insa se agraveaza progresiv.

Simptome non-cognitive

• Agitatie si agresivitate fizica sau verbala.
• Tulburari psihotice: halucinatii, de obicei vizuale, idei delirante (de persecutie, de gelozie, de abandon etc.).
• Tulburari ale dispozitiei afective: in principal depresie si anxietate, mai rar stari de euforie exagerata.
• Tulburari ale comportamentului alimentar: reducere sau crestere exagerata a apetitului, alimentatie neingrijita, ingerare de substante non-alimentare.
• Dezinhibitie sexuala: comentarii pe teme sexuale, gesturi obscene, mai rar agresivitate sexuala.
• Incontinenta urinara si pentru materii fecale, satisfacerea nevoilor fiziologice in locuri neadecvate sau in prezenta altor persoane.

MIJLOACE DE PREVENIRE

Pana in prezent nu se cunosc mijloace sigure de prevenire a dementei de tip Alzheimer. Se studiaza posibilitatea ca anumite masuri sa reduca riscul de aparitie a bolii sau sa intarzie dezvoltarea ei.

• Se pare ca mentinerea unei activitati intelectuale continue ar diminua riscul de imbolnavire, dar nu exista dovezi sigure in aceasta privinta. Totusi, anumite activitati ca cititul cu regularitate al unei carti sau al ziarului si revistelor, rezolvarea rebusurilor, mersul la teatru sau concerte, participarea la diverse activitati sociale sunt de recomandat persoanelor dupa iesirea la pensie. Privirea indelungata, pasiva, a emisiunilor de televiziune ar avea dimpotriva efect daunator.
• Se recomanda suficienta miscare, alimentatie rationala cu o cantitate ridicata de legume si fructe bogate in vitamina C in combinatie cu administrarea unor doze ridicate de vitamina E (cu efect antioxidant), grasimi cu procentaj ridicat de acizi grasi nesaturati, renuntare la fumat etc.