Scrigroup - Documente si articole

     

HomeDocumenteUploadResurseAlte limbi doc
Alimentatie nutritieAsistenta socialaCosmetica frumuseteLogopedieRetete culinareSport

Elemente de ergonomie - NOI, OAMENII, SUNTEM DIFERITI

sanatate



+ Font mai mare | - Font mai mic



NOI, OAMENII, SUNTEM DIFERITI .

UNII FAC FATA SUPRASOLICITARILOR MAI BINE DECAT ALTII.



MUNCA   TREBUIE ADAPTATA LA INDIVID SI NU INVERS.

Definitii:

  1. Stiinta multidisciplinara care cauta sa optimizeze sistemul om-masina-mediu de munca.
  2. Stiinta multidisciplinara care cauta sa adapteze munca la posibilitatile anatomice, fiziologice si psihologice ale omului.

Termenul de ergonomie vine din limba greaca (ergos=munca si nomos=lege, norma). Acesta a fost folosit pentru prima data in anul 1857 de biologul polonez Wojciech Zostryebowski in studiul sau Perspectivele ergonomiei ca stiinta a muncii, dar in limbajul comun de specialitate va fi lansat mult mai tarziu, in anul 1949, de psihologul englez K.F.H. Murrell. Daca la inceput a circulat sub diferite denumiri (stiinta muncii, psihologia muncii, chiar si psihologie inginereasca), astazi denumirea ergonomie este acceptata de majoritatea specialistilor. Desi sensul etimologic este mai larg, el s-a circumscris la inceput tot mai mult la o sfera care cuprindea numai lumea muncii mecanice, efectuata cu ajutorul masinilor. In acest sens Maurice de Montmollin defineste ergonomia ca fiind: "tehnologia comunicatiilor in sistemele om-masina". Ergonomia isi gaseste, prin insasi telurile si materia cu care lucreaza, un orizont foarte larg si deschis, interdisciplinar, care se preocupa nu numai de relatiile dintre om si masina ci si de perfectionarea acestor relatii. In acest din urma inteles, ergonomia reprezinta studiul muncii in scopul ameliorarii sale. Institutiile specializate, prin definitiile pe care le dau ergonomiei, scot in evidenta caracterul interdisciplinar al acesteia. Astfel, in documentele  Organizatiei Internationale a Muncii se arata: "Ergonomia este aplicarea stiintelor biologice, umane, in corelatie cu stiintele tehnice, pentru a ajunge la o adaptare reciproca optima intre om si munca sa, rezultatele fiind masurate in indici de eficienta si buna stare de sanatate a omului".

In timp, conceptul "om-masina" s-a dovedit a fi incomplet, deoarece nu tine seama de ceilalti factori care solicita organismul uman cum ar fi: mediul de munca, conditiile tehnice ale muncii, motivatia pentru munca, relatiile din colectivul de munca, preocuparile personale.


Fig. 1. Stiinte participante la constituirea ergonomiei

Parintele managementului stiintific este considerat Frederick Winslow Taylor. Acesta a pus in practica si o multime de experimente care au demonstrat cresterea eficientei prin organizarea stiintifica a muncii:

1. Studiul muncii. Intr-un experiment a trecut la descompunerea proceselor de munca in miscari elementare si eliminarea tuturor gesturilor inutile. In trei ani productivitatea atelierului testat s-a dublat.

2. Unelte standardizate. In alta zona a descoperit ca lopetile folosite pentru incarcarea carbunelui cantareau 6-14 kg. Dupa experimentari s-a constatat ca greutatea adecvata este de 7-8 kg. Din nou dupa trei ani, 140 de oameni faceau munca pentru care inainte fusese nevoie de 400-600 de oameni.

3. Selectarea si instruirea lucratorilor. Intr-un alt atelier Taylor a insistat ca fiecarui muncitor sa i se dea munca pentru care este cel mai potrivit, iar celor care depaseau volumul de munca prevazut sa li se acorde prime/indemnizatii. Asa cum era de asteptat, productivitatea a crescut si s-a mentinut la un nivel ridicat.

CARE SUNT TIPURILE DE ACTIVITATI SOLICITANTE PENTRU SISTEMUL
MUSCULO-SCHELETAL?

pozitii si miscari vicioase in timpul lucrului  - manipularea manuala dificila

munci monotone, repetitive, strict dirijate sau care nu permit angajatului sa paraseasca locul de munca


Se vor aborda in continuare urmatoarele aspecte:

  • Pozitia ortostatica
  • Pozitia sezanda
  • Manipularea manuala a maselor
  • Munca statica si dinamica
  • Munca in fata tablourilor de comanda

De multe ori ne intrebam "de ce ne doare spatele?". Raspunsul este ilustrat in figura de mai jos:

  1. Pozitia ortostatica

Un loc de munca care necesita o pozitie ortostatica, implica o solicitare intensiva a picioarelor. Aceasta poate duce la umflarea picioarelor deoarece din cauza muschilor care nu se misca suficient pentru a pompa spre inima cantitatea de sange necesara. Prin urmare inima nu este alimentata cu o cantitate suficienta de sange, iar individul se va simti obosit.

La polul opus se situeaza muncile in ritm accelerat, care duc la intensificarea circulatiei sangelui, din cauza efortului fizic depus.

De exemplu: atunci cand lucratorul trebuie se actioneze o pedala, va fi obligat sa se lase cu toata greutatea pe celalalt picior: astfel asupra coapsei va actiona o greutate care este egala cu 2,5 x greutatea corpului.

Indiferent de pozitia de lucru, trebuie evitata curbarea coloanei vertebrale. Daca un lucrator se apleaca inainte, muschii picioarelor, spatelui si umerilor se vor contracta pentru a putea mentine corpul in echilibru. Daca se sta in pozitia de aplecat pentru mai mult timp, atunci cand se revine la pozitia initiala vor apare dureri ale spatelui, din cauza faptului ca muschii au fost intepeniti intr-o pozitie fixa.

Inaltimea de lucru este foarte importanta. Daca aceasta este incorecta, organismul va obosi mult mai repede. Inaltimea de lucru trebuie reglata astfel incat munca poate fi desfasurata fara curbarea coloanei vertebrale si cu umerii relaxati si in pozitia lor naturala. Munca trebuie desfasurata cu o pozitie cat mai naturala a mainilor si cu mainile cat mai aproape de corp.

Este aproape imposibil sa stai tot timpul intr-o pozitie comoda, atunci cand muncesti, daca inaltimea mesei de lucru nu este reglata corect.

De regula, pentru persoanele care lucreaza majoritatea programului in pozitie ortostatica, se recomanda alternarea acesteia cu pozitia sezand.


Inaltimea de lucru optima depinde de tipul de munca desfasurata. Daca activitatea implica precizie, atunci inaltimea de lucru ar trebui sa fie cat mai mare. In astfel de activitati este necesar si u suport pentru maini. In cazul muncilor grele, inaltimea de lucru trebuie sa fie suficient de mica pentru a permite lucratorului sa-si foloseasca greutatea corpului in avantajului sau.


De retinut!

Atunci cand se lucreaza in pozitie ortostatica este foarte important ca:

Lucrurile de care aveti nevoie trebuie sa va fie la indemana.

Inaltimea bancului de lucru sa fie adaptata inaltimii lucratorului, astfel incat inaltimea bancului de lucru sa fie la nivelul coatelor lucratorului atunci cand acesta sta cu spatele drept si cu umerii relaxati.

Incaltamintea lucratorului trebuie sa fie adecvata muncii desfasurate, deoarece in acest fel este mai putin afectata coloana vertebrala.

Lucratorul sa stea cat mai aproape de bancul de lucru, cu greutatea distribuita in mod egal pe ambele picioare.



DE RETINUT!

Este indicat a se alterna pozitia ortostatica cu pozitia sezand si vice-versa.

Muncile monotone trebuie sa fie alternate cu muncile care implica miscare.

 


B. Pozitia sezanda

Activitatile care nu implica efort muscular si care se pot efectua in cadrul unei zone limitate, se recomanda a se desfasura in pozitie sezanda. Pozitia corecta de lucru este aceea in care lucratorul isi poate desfasura activitatea fara a se intinde sau rasuci pentru a ajunge la anumite obiecte. Este foarte important sa se stea coloana vertebrala dreapta si nu aplecat. Masa de lucru trebuie sa fie la acelasi nivel cu coatele lucratorului.

De retinut!

Nu este bine pentru organism a se lucra toata ziua in pozitia sezanda. Trebuie sa existe o alternare a activitatilor desfasurate de acelasi lucrator. Un scaun ergonomic permite efectuarea miscarilor impuse de activitatea desfasurata, fara a afecta pozitia corecta a coloanei vertebrale si a picioarelor.

 


Zona de lucru recomandata pentru un lucrator care lucreaza in pozitie sezanda este cea marcata cu negru in figura de mai jos:


Legenda:

A. Rosu = inadecvat

Toti sau majoritatea lucratorilor sunt expusi riscului aparitiei unor afectiuni musculo-scheletice.

Se vor lua masuri imediate daca nu exista anumite motive pentru a amana punerea in practica a acestora.

B. Galben = evaluare mai in detaliu

  • Un numar insemnat de persoane sunt expuse riscului aparitiei unor afectiuni musculo-scheletice

Sunt necesare analize si evaluari atente

C. Verde = acceptabil

Pentru majoritatea lucratorilor nu exista  nici un risc

Se impune o oarecare precautie pentru anumite grupuri

C. MANIPULAREA MANUALA  A SARCINILOR

Prin manipulare manuala a sarcinilor si greutatilor se intelege orice tip de transport sau mutare a unei sarcini, atunci cand unul sau mai multi angajati ridica, aseaza, imping, trag, cara sau muta o sarcina care, date fiind caracteristicile sale sau conditiile ergonomice nefavorabile, cauzeaza riscul aparitiei unor afectiuni, mai ales ale spatelui.

Pentru a putea face o evaluare completa a riscurilor pe care le implica manipularea manuala a sarcinilor, trebuie sa fie evaluati concomitent urmatorii factori:

Caracteristicile sarcinii

Efortul fizic necesar

Amenajarea mediului de munca

Cerintele pe care le impune activitatea desfasurata

Factori de risc individuali

Ce se intelege prin "MANIPULAREA MANUALA DIFICILA"?

ridicarea sarcinilor cu greutate mare

ridicarea sarcinilor din pozitia aplecat si / sau contorsionat

ridicarea sarcinilor la distanta mare fata de corp

tragerea, impingerea sau mutarea sarcinilor

Manipularea manuala a maselor duce la accelerarea batailor inimii si la cresterea pulsului. Daca lucratorul nu este intr-o conditie fizica buna, el va obosi mai repede. Sunt anumite riscuri induse de efortul maxim depus de lucrator. Pe de alta parte, nu este o idee buna de a da unui lucrator doar sarcini de munca care nu necesita efort fizic, deoarece deseori aceste activitati sunt obositoare si plictisitoare.

Masurile adecvate care se impun in aceste cazuri sunt:

schimbarea/alternarea sarcinilor de munca

utilizarea de mijloace ajutatoare de ridicat

instruirea corespunzatoare a lucratorilor

UTILIZATI INSTALATII DE RIDICAT!!!

 


Despre afectiuni

De regula primele semne ale afectiunilor apar dupa un timp indelungat (luni, ani).

Afectiunile vizeaza cel mai adesea musculatura umerilor si a cefei, dar chiar si cea a bratelor si a mainilor.

D. CE SE INTELEGE PRIN MUNCA STATICA SI MUNCA DINAMICA?

In functie de activitatea desfasurata de lucrator activitatea musculara poate fi statica sau dinamica.

Munca dinamica poate fi de doua feluri:

a) Munca dinamica pozitiva: sub influenta contractiei musculare are loc deplasarea unui obiect sau a corpului.

Exemple:   ridicarea unei greutati, impingerea unui vagonet, urcarea pe o scara.

b) Munca dinamica negativa sub influenta contractiei are rezistenta fata de un corp ce se deplaseaza sub impulsul unei forte exterioare.

Exemple: coborarea unei scari, sustinerea unei greutati in cadere.

Munca statica: contractia musculara creaza un echilibru intre forta care tinde sa se deplaseze si energia pe care o dezvolta muschiul. In aceasta situatie nu exista deplasare in spatiu.

Exemple: mentinerea corpului in pozitie ortostatica, mentinerea unei greutati la acelasi nivel, mentinerea corpului in pozitie sezanda etc.

De regula se recomanda asocierea muncii statice si a muncii dinamice. Aceasta dinamicitate permite muschilor sa se contracte si sa se relaxeze periodic.

Daca sarcina de munca implica ridicarea unui obiect sus si mentinerea in aceasta pozitie, muschii vor avea o incarcatura statica si din aceasta cauza vor obosi mai repede, fiind continuu contractati. O alta consecinta a muncii statice este si cresterea presiunii snaguine. Pulsul se va accelera deoarece sangele ramane in muschi.

Caracteristicile muncii statice:

  • Munca statica este mai obositoare decat munca dinamica: oboseala in munca statica este adesea insotita de fenomene dureroase la nivelul muschiului comparativ cu munca dinamica.
  • Munca statica necesita un consum de oxigen  de 10 ori mai mic decat o munca dinamica.

E. Munca in fata tablourilor de comanda

Este mult mai usor sa reactionezi la un singur semnal optic. Este nevoie de o fractiune de secunda pentru a apasa un buton atunci cand exista o semnalizare optica in acest sens. Totusi, atunci cand lucatorul trebuie sa faca o alegere inainte de a actiona, lucrurile se complica (de exemplu atunci cand trebuie sa actionati un buton insa se aprind mai multe beculete de culori diferite). De aceea este important ca toate sistemele de semnalizare si informare necesare pentru initierea anumitor operatii, sa fie cat mai simple.

Pentru a citi instructiunile cat mai repede este important ca:

Display-ul sa fie sufiecient de mare si de clar;

Butoanele sa fie marcate in limba romana si usor de actionat;

Operatorii sa fie instruiti corespunzator.


De retinut!

Pozitia ortostatica

Se va evita pe cat posibil activitatile care solicita incovoierea spatelui.

Se va alterna pozitia ortostatica cu pozitia sezanda.

Reglarea masei de lucru permite mentinerea spatelui drept si a umerilor relaxati.

Inaltimea de lucru este mai inalta pentru lucrarile de precizie si mai joasa pentru activitatile care implica manipularea maselor.

Munca va fi desfasurata cu o pozitie cat mai naturala a mainii si cat mai apropiata de corp

Instrumentele necesare trebuie sa fie la indemana.

Pozitia sezanda

Inaltimea masei de lucru trebuie sa fie la nivelul coatelor.

Locul de munca va fi dotat cu scaun ergonomic cu spatar.

Se va evita miscarea repetitiva a degetelor

Materialele si instrumentele necesare vor fi plasate la indemana.

Manipularea manuala a maselor

Ridicarea sau purtarea sarcinilor grele trebuie sa se faca mecanizat.

Cand se ridica greutati, trebuie sa se indoaie genunchii si sa se departeze putin picioarele.

Atunci cand ridicarea greutatilor este combinata cu impingerea acestora este necesar sa se plaseze un picior inainte, in directia executarii miscarii.

Se va evita pe cat posibil rasucirea trunchiului atunci cand se manipuleaza greutati mari.

Unelte ergonomice

Uneltele de mana trebuie sa nu fie prea grele, pentru a fi usor manipulate.

Forma uneltelor trebuie sa fie astfel incat sa se evite pozitiile ciudate ale mainilor.

Figura A - Cleste care solicita mana si in acelasi timp afecteaza muschii din palma.

Figura B - Cleste care asigura o priza ergonomica.

In concluzie:

NOI, OAMENII, SUNTEM DIFERITI .

UNII FAC FATA SUPRASOLICITARILOR MAI BINE DECAT ALTII.

MUNCA TREBUIE ADAPTATA LA INDIVID SI NU INVERS.



Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare



DISTRIBUIE DOCUMENTUL

Comentarii


Vizualizari: 3066
Importanta: rank

Comenteaza documentul:

Te rugam sa te autentifici sau sa iti faci cont pentru a putea comenta

Creaza cont nou

Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved