"Clorzoxazona" = pentru febra musculara

"Clorzoxazona" = pentru febra musculara

- Derivatia II este paralela cu axul anatomic al inimii.

Suma algebrica a undelor complexului QRS = valoarea vectorului rezultant (de depolarizare)

Hartia electrocardiografica

- linii verticale => la intervale de timp in functie de viteza de derulare a hartiei (10 mm/s; 25; 50; 100 mm/s)

- viteze obisnuite sunt de 25 si 50 mm/s

- 0,4 s = 40 ms pentru viteza 25 mm/s = spatiul dintre 2 linii verticale

- 20 ms = pentru viteza de 50 mm/s

Amplitudinea undelor se masoara in mm si mV.

Unda => de 1mV si pe hartie 1cm (unda standard)

Grafic

P = depolarizarea atriala

Unda Q = prima unda negativa; unda considerata patologica

Segmentul PQ (PR) = are valoarea aproximativ = 70ms

Unda P nu depaseste 0,10 (chiar 0,11 s)

Intervalul PQ (PR) = 0,10 s (0,11 s); intervalul PQ nu trebuie sa depaseasca 0,21s .

Complexul QRS nu depaseste (in mod normal) 0,10 s.

Segment = linia intre 2 unde

Interval = o unda + un segment (suma de unde si segmente)

Interpretarea EKG - unde, segmente, intervale

1. Ritmul :

a) sinusal - criterii : P, P-Q (p-R) ; axa, frecventa

- reprezinta locul de unde pleaca potentialul de actiune ce declanseaza contractia

ritm sinusal = 60-100 (valoare bazala)

= 55-160 (fiziologic)

b) nodal : superior, mijlociu, inferior (in functie de zona de unde pleaca)

c) ventricular : disociatie atrio-ventriculara

D1, D2, V4, V5, V6 = derivatii in care se vede bine unda P.

Disparitia segmentului PQ = ocolirea conducerii atrio-ventriculare (merge pe cai diferite).

2. Frecventa : - valori; metoda de calcul

Rezultatul impartirii dintre nr. de ms dintr-o secunda la intervalul de unde dintre 2 unde R = metoda clasica.

Metoda rapida = din 5 in 5 patratele : 300, 150, 75, etc.

Linie izoelectrica : - amplitudinea undelor

- element de diagnostic important in infarctul miocardic

3. Axa electrica a inimii : => def. = vectorul rezultant

Valori normale corespund valorii de 0 si +90.

Limite mai largi : -10 si +100; si mai largi : -29 si +110.

Metode de calcul, principiu

Metoda Eintoven : 2 vectori obtinuti di plan frontal => vector rezultant ce se inscrie pe laturile triunghiului Eintoven; se duc perpendiculara dinvarful vectorului si pertendiculara din din originile celor 2 vectori => vectorul rezultant (din unirea vectoriala a 2 vectori).

Importanta : valoarea amxima intre vectorul rezultant al complexului QRS si vectorul rezultant din 2 derivatii, nu trebuie sa depaseasca 60.

Trebuie sa fie paralel cu axul anatomic al inimii.

Metoda Bailey : miscare de translatie a laturilor triunghiului spre centru; se duc perpendiculare prin varfurile vectorilor.

Metoda hexaaxiala : are 2 faze :

Un complex echibif. in una din derivatiile in plan frontal; vectorul electric va fi perpendicular pe derivatii.

* Cand avem complexe echibif. pe toate derivatiile => axul electric al inimii este perpendicular pe planul frontal (nedeterminabila).

4. Deflexiunea intrinsecoida = durata QRS

Reprezinta timpul de la debutul lui QRS pana la ultimul varf pozitiv.

Desene

Criterii pentru gradul blocurilor de ramura si HTV :

Valori : pana la 0,02s pentru V1, V2 si pana la 0,05s pentru V4-V6, In derivatiile precordiale.

Acelasi electrod (aceeasi derivatie) va inregistra aceeasi derivatie in sp.-ul ..

Cu cat este mai aproape vectorul respectiv de electrod, va fi inregistrarea cu amplitudine mai mare.

5.Q-T = 45% din R-R

Q-T intervalul de la inceputul complexului QRS pana la sfarsitul undei T.

Daca valoarea : < 40% din R-R => bradicardie

> 50% din R-R => tahicardie

Cand se modifica frecventa inimii, se modifica segmentul ST (f.f. putin) se modifica semnificativ segmentul TP (perioada de diastola generala) pe masura ce scade segmentul TP, creste frecventa.

6.Gradientul ventricular - integrarea (integrala) vectorilor de depolarizare si repolarizare (Σv);

Nu este normal ca intre vectorii de depolarizare si repolarizare sa existe unghiuri mai mari de 60 .

Desen

Depolarizarea este normala. repolarizarea este modifcata.

Desen

Complexul QRS este normal; unda T este inversata.

Modificarile sec. : ale segmentului ST si undei T => modificari ale complexului QRS si al segm. ST si undei T.

Tulburarile de ritm (aritmii = modificarea intervalelor (distantei) dintre 2 complexe)

Mecanisme fiziopatologice :

Mecanismul de reintrare

- o an. zona are viteza de conducere mai mica (sau este blocata); aceasta zona nu se depolarizeaza. Aceasta zona va fi repolarizata tardiv.

Desen

A-B = arie de conducere scazuta cu bloc unidirectional

Structuri de conducere anormala

a) cale dubla de conducere atrio-ventriculara

Conducere dubla in => EXTRASISTOLE.

Desen

b) cai accesorii (sindrom de preexcitare - Wolff-Parkinson-White)

- fascicolul Kent - din nodulul atrio-ventricular (n.s.a.) => baza ventriculara

- fascicolul James

- fascicolul Mahaim - din fascicolul Hiss => baza ventriculara

Aritmii : - normotrope (A)

- heterotrope (ectopice) (B)

(A) regulate :

- tahicardia sinusala (f = 90-160/min)

mecanism - automat

cauze : cardiace, hemodinamice, extracardiace

- bradicardia sinusala (f = < 60/min)

mecanism - automat

cauze : tulburari dig. digitala

(A) neregulate :

- aritmia sinusala propriu-zisa

- aritmia respiratorie : la copil => obligatorie

- aritmia cu centru migrator

(B) aritmii heterotrope

1. supraventriculare

a) cu batai precoce (extrasistole)

- mecanisme : focar ectopic, reintrare

- atriale, jonctionale : superior, medial, inferior

b) cu frecventa mare

- tahicardii paroxistice - f.c. 150 pana la 200/min

- fluter atrial : f.c. = 300/min + bloc atrio-ventricular

- fibrilatie atriala : f.c. 350 => 600/min

2. ventriculare

a) cu batai precoce (extrasistola)

b) cu frecventa mare

- tahicardie paroxistica

- flutter ventricular - f.c. = 300/min

- fibrilatie ventriculara f.c. = 200-300/min

Fibrilatie atriala => la varstnici

Fibrilatie ventriculara => incompatibila cu viata (nu mai exista debit sistolic, debit cardiac)

Tulburari de conducere

blocuri :

- sino-atriale I, II, III

- atrio-ventriculare I, II (Mobitz), III ; in blocurile atrio-ventriculare de gradul I creste PQ (segment)

- de ramura : drept, stang (largirea complexului QRS; creste durata)

- Sindromul Wolf - Parkinson - White

Infarctul miocardic

3 zone pe EKG modificate :

- ischemia => modifica unda T = prima panta mai lenta => unde T ascutite

- leziunea => modifica ST; in functie de localizare (supra- sau sub- denivelat). Apare curentul de leziune :

- sistolic; apare in segmentul ST

- diastolic

=> va fi supra- sau sub-denivelat :

1. cu localizare :

- subendocardica

- subepicardica

2. derivatia (electrod explorator)

Vectorul electric de leziune este orientat ca orice vector electric. In timpul sistolei; daca o zona este lezata, nu se depolarizeaza. Zona normala se deplaseaza (devine mai turtita); vectorul va fi orientat de la zona intacta spre zona lezata.

Ex. leziune subendocardica; va fi mai pozitiva decat zona subepicardica

curentul : orientare : Ep(epicard) => Ed(endocard).

supradenivelare a segmentului ST.

Curentul diastolic de leziune => segmentul TP

- in diastola, zona intacta va deveni electropozitiva; zona lezata este mai electronegativa.

Necroza

- aparitia complexului QRS specific; unda in cupola

- unda T este negativa

- infarct miocardic acut