Partile componente ale ochiului uman: descrierea acestor componente, specificandu-se si rolul lor

Partile componente ale ochiului uman: descrierea acestor componente, specificandu-se si rolul lor.

Simtul vizual este cel mai important simt al corpului. Este simtul care face conexiunea cu creierul prin 5 milioane de centrii nervosi. Jumatate dintre acestia vin de la ochi. Ochiul poate capta o cantitate impresionanta de informatie. Structura ochiului este foarte complexa si exista mai multe compartimente, iar fiecare dintre ele indeplineste un rol bine stabilit pentru a obtine o vedere optima.

Aparatul vizual este foarte bine constituit pentru functia vizuala. Lumina patrunde in ochi traversand, inainte de a atinge retina, mediile transparente si refringente formate din cornee, umoare apoasa, cristalin si vitros. Cantitatea de lumina patrunsa in ochi este reglata prin deschiderea pupilara. Mediile transparente si refringente contribuie la convergenta razelor luminoase la nivelul retinei.

Din punct de vedere morfologic si functional analizatorul vizual este format din trei segmente:

un segment periferic sau receptor, care primeste excitatiile exterioare specifice;

un segment de conducere, caile nervoase, care conduc influxul nervos de la segmentul periferic catre scoarta cerebrala;

un segment central sau cerebral, unde excitatia este transformata in senzatie vizuala.

Ochiul uman reprezinta segmentul periferic si este format din globul ocular si anexele sale. Globul ocular este o formatiune aproape sferica, situata in partea anterioara a orbitei, cu un diametru antero-posterior de aproximativ 25-26 mm. Polul anterior corespunde centrului corneei iar cel posterior se afla intre pupila si macula . Axul optic al globului ocular este linia care uneste cei doi poli. Linia vizuala este linia care uneste obiectul privit si macula trecand prin centrul optic al ochiului. Unghiul dintre aceste doua axe este de 5˚. Globul ocular este format din trei straturi suprapuse care formeaza peretele lui si din mediile transparente din interior. Stratul fibros este invrelisul protector al globului ocular si este format din sclera si cornee. Sclera reprezinta 5/6 din invelisul exterior si este formata dintr-un tesut fibros dens, dur, inextensibil la adult. Sclera are o culoare alb-sidefie si nu este strabatuta de razele luminoase. Are o grosime de aproximativ 1 mm. La nivelul polului sau posterior prezinta un canal conic prin care iese nervul optic.

Corneea este partea anterioara a stratului fibros. Rolul ei este de protectie si optic lasand razele luminoase sa patrunda in interior. La centru are o grosime de 0,6mm iar la periferie de 1 mm. Diametrul orizontal este mai mare decat diametrul vertical. Nu este vascularizata iar nutritia se face din 3 surse: vasele limbului sclero-cornean, umoarea apoasa si filmul lacrimal.

Transparenta corneei, indispensabila patrunderii razelor luminoase, este asigurata prin mediul intern care o nutreste. Corneea este protejata impotriva agresiunilor externe prin motilitatea palpebrala care nu lasa intre ele decat o fanta palpebrala a carei deschidere si inchidere este instantanee.

Corneea este aparata si prin sensibilitatea sa proprie, fiind umectata in mod constant de filmul lacrimal format dintr-un strat profund mucos, intim unit cu microvilozitatile hidrofobe ale epiteliuiui corneean; un strat intermediar apos si un strat superficial lipidic format din esteri de colesterol, lecitina, acizi grasi, fosfolipide.

Ea are rol in sensibilitatea proprioceptiva a ochiului (termic, tactil, de durere), fiind inervata de ramura oftalmica a nervului cranian.

Zona de trcere dintre cornee si sclera se numeste limbul sclero-corneean.

Stratul vascular numit si uvee este situat sub sclera, este intens vascularizat si bogat in celule pigmentare. Partile componente ale stratului vascular sunt: irisul, corpul ciliar si coroida.

Irisul formeaza partea anteriora a uveei, e situat inapoia corneei si iaintea cristalinului si are forma unui diafragm cu un orificiu in centru - pupila. Diafragmul irian dozeaza cantitatea de lumina care patrunde in ochi prin reflexul fotomotor pupilar.

Corpul ciliar reprezinta partea mijlocie a tractului uveal si se intinde de la radacina irisului la "ora serata". In componenta sa intra 2 straturi: muschiul ciliar (cu rol in acomodatie) si procesele ciliare (secreta umoarea apoasa).

Coroida se intinde de la punctul de intare a nervului optic pana la "ora serata". Este un strat bogat vascularizat si intens pigmentat, formand astfel ecranul opac al ochiului, avand un rol important in mentinerea tonusului ocular.

Stratul nervos - Retina formeaza stratul intern, tunica nervoasa a globului ocular, fiind situata intre coroida si corpul vitros. Ea captuseste interiorul globului ocular de la papila pana la orificiul pupilar. Este o membrana foarte subtire, perfect transparenta, de culoare roz. Ea este aplicata in pozitia sa normala pe coroida prin presiunea exercitata de corpul vitros, fiind aderenta de coroida numai in apropierea periferiei sale si fiind fixata la nivelul marginii papilei nervului optic. Culoara rosie-portocalie a fundului de ochi este data de coroida subiacenta care contine o mare cantitate de vase sangvine si celule pigmentare.

Anexele globului ocular:

Pleoapele sunt doua straturi musculo-membranoase ce acopera si protejeaza segmentul anterior al globului ocular. Sunt alcatuite din: fata anterioara, cutanata, convexa; fata posterioara, mucoasa sau conjunctivala, concava; doua comisuri, interna si externa(locul de unire al ploapei superioare si inferioare); marginea aderenta ce corespunde rebordului orbitar, la nivelul caruia se afla santurile orbito-palpebrale(superior si inferior); marginea libera care delimiteaza fanta palbebrala. Pleoapa are o lungime de 27-30 mm si o inaltime de 8-11 mm, cand ochiul este deschis. Pe aceasta margine se insera cilii, in jurul carora se afla orificiile de deschidere ale glandelor sebacee(Meibomius) si sudoripare (Zeiss).

Histologic sunt alcatuite din 5 straturi:

tegumentele, sunt fine, coniin fire de par, glande sebacee si sudoripare

subcutisul, este lax si reprezinta locul de acumulare a lichidelor in caz de edem sau hemoragii

stratul muscular striat, contine muschiul orbicular al pleoapei (fibre circulare) si insertia anterioara a muschiului ridicator al pleoapei superioare

tarsul, este alcatuit din tesutul conjunctiv cleus, reprezentand scheletul pleoapelor

conjunctiva palpebrala sau tarsala.

Conjunctiva este o membrana mucoasa, subtire si transparenta, care acopera fata anterioara a sclerei(conjunctiva bulbara) pana la limbul sclero-corneean si fata posterioara a pleoapelor(conjunctiva tarsala). Locul unde conjunctiva tarsala se reflecta pentru a se continua cu conjunctiva bulbara se numeste fundul de sac conjunctiva superior si inferior.

Aparatul lacrimal este alcatuit din:

glanda lacrimala principala, este situata in partea anterioara a orbitei, in unghiul supero-extern; are doua portiuni orbitara(in fosa glandei lacrimale) si palpara (in grosimea pleopei superioare); canalele excretoare se deschid in fundul de sac conjunctival superior;

glandele lacrimale, accesorii sunt situate in stroma conjunctivei fundurilor de sac conjunctival(glandele Krause) si a conjunctivei tarsale(glandele Wolfring);

punctele lacrimale superior si inferior situate pe marginea libera a pleoapelor;

canaliculul, continua punctele lacrimale situate in grosimea marginii libere a pleoapelor spre unghiul intern;

sacul lacimal, situat pe peretele intern al orbitei, anterior si inferior;

canalul lacrimo-nazal ce se deschide in peretele lateral al fosei nazale, in neantul inferior.

Muschii extra-oculari

muschii drepti au lungimea de circa 40 mm, latimea de 9-10 mm, o insertie osoasa posterioara la nivelul inelului tendinos Zinn si o insertie scleroasa la aproximativ 7 mm in spatele limbului sclero-corneean;

muschii oblici: marele oblic(superior) este cel mai lung muschi extraocular(60mm), de la varful orbitei se indreapta anterior si intern pana aproape de rebordul orbitei in unghiul supero-intern unde trece printr-un inel tendinos(trohlee) apoi isi schimba brusc directia in afara si inapoi pe sub muschiul drept superior pentru a insera pe sclera retroecuatorial in cadranul temporal superior, participa la rotatia interna a globului ocular, dar participa si la coborare si abductie; micul oblic(inferior) este cel mai scurt muschi extraocular(37mm) si singurl care nu-si are insertia osoasa in varful orbitei, iar in portiunea anterioara a orbitei pe peretele inferior spre unghiul infero-intern, de unde trece pe sub dreptul inferior inserandu-se retroecuatorial in cadranul infero-temporal al sclerei; participa la rotatia esterna a globului ocular, dar si la ridicarea si abductia globului ocular.