Epidemiologia si Sanatatea Publica

Abordarea clinica si cea a Sanatatii Publice

DEFINITIA EPIDEMIOLOGIEI

Termenul de epidemiologie are origine greaca: "epi" = deasupra, peste + "demos" = popor, populatie + "logos" = stiinta. Altfel spus, epidemiologia este stiinta care studiaza procese la nivel populational.

Epidemiologia este insa una din modalitatile de studiere a unei boli. Alte modalitati mai mult sau mai putin familiare abordeaza niveluri diferite:

Nivelul sub-molecular sau molecular -

Biologie celulara, biochimie sau imunologie

Nivelul tesutului sau organului -

Anatomia, morfopatolgia

Nivelul individual -

Pacient - medicina clinca

Nivelul populational -

Starea de sanatate intr-o populatie - epidemiologia

DEFINIREA TERMENILOR

Determinantii starii de sanatate reprezinta factori sau eevenimente capabile sa produca modificari ale starii de sanatate. Anumiti agenti biologici (ex. bacteriile) sunt asociati cu bolile infectioase sau agenti chimici care pot fi considerati carginogeni. Exista si alte categorii de potentiali determinanti care pot genera modificari ale starii de sanatate si a caror implicare pare mai putin evidenta, asa cum sunt stressul sau stilul de viata (lipsa exercitiului fizic sau dieta bogata in grasimi saurate).

Distributia

Frecventa aparitiei imbolnavirilor pot varia de la un grup populational la altul. Astfel, hipertensiunea arteriala poate fi mai frecventa in randul tinerilor afro-americani de cat in randul tinerilor caucazieni (albi). Mortalitatea datorata patologiei coronariene poate fi mai mare la populatia de etnie rroma decat la cea romana.

Populatia

Epidemiologia examineaza aparitia bolilor in randul populatiei mai degraba decat la nivel individual. Aceasta abordare este aproape unanim acceptata ca una din caracterisiticile cele mai importante ale epidemiologiei. Din acest motiv, epidemiologia este adesea incadrata ca "medicina popualationala". Asadar, descrierea epidemiologica si clinica a unei boli sunt adesea diferite.

Unitatea de studiu in epidemiologie este populatia. Termenul de populatie se poate defini fie in termeni geografici, fie in alti termeni (de ex. grup de bolnavi spitalizati). Prin populatie se pot desemna toti locuitorii unei anumite regiuni geografice. In acelasi timp, notiunea de populatie se poate referi si la orice alt grup de persoane, care au cel putin o caracteristica prezenta la toti membrii grupului. In esantioane, populatia poate fi reprezentata de persoane sau de institutii, evenimente, date - in numar reprezentativ pentru intreaga populatie din care a fost extras respectivul esantion.

Exemplu: Descriere diferita a SST (Sindromul de Soc Toxic, eng. = TSS - toxic shock syndrome) din perspectiva medicinii clinice si a epidemiologieii demonstreaza preocuparile celor doua directii dar si compementaritatea. La inceputul anilor '80 a fost observata o crestere exagerata a cazurilor de SST in comparatie cu anii precedenti. SST este o boala severa, care a fost asociata la momentul depistarii aglomerarii de cazuri ca fiind asociata cu utilizarea absorbantelor vaginale. Descrierea clinica va include semene si simptone caracteristice ca febra mare, cefaleea, starea de rau, varsaturi sau alte simptome majore. Descrierea epidemiologica va indica ce grup este cel mai afectat.

Evenimente sau fenomene legate de starea de sanatate

Asa cum este specificat in definitie epidemiologie este folosita in investigarea diferitelor perturbari ale starii de sanatate dar urmareste orice factor implicat in mentinerea sau refacerea acesteia. Ea studiaza de la bolile infectioase la bolile cronice, o larga varietatea de situatii care privesc starea de sanatate incluzand disconfortul, incapacitatea, invaliditatea pana la deces. Preocuparile epidemiologiei legate de nivelul starii de sanatate este ilustrata poate cel mai elocvent de cercetarile la populatia geriatrica a sperantei de viata activa. Aceasta directie de cercetare cauta sa determine factorii asociati  cu functionarea optima mentala si fizica precum si cu cresterea calitatii vietii si in final limitarea incapacitatii de diverse feluri la populatia in varsta.

Evenimentele clince de interes major ale Epidemiologiei Clinice sunt cele privind aspectele patologice ale starii de sanatate, denumiti in literatura de specialitate intr-un mod plastic "Cei 5 D". Acestea sunt evenimete sau fenomene ale starii de sanatate pe care atat clincienii cat si epidemiologii sunt preocupati sa le inteleaga, sa le prevada, sa le interpreteze si in ultima instanta sa le modifice.

Aplicarea rezultatelor in controlul problemelor de sanatate

Finalitatea tuturor elementelor enumerate in definitia epidemiologiei este aplicabilitatea rezultatelor si concluziilor in controlul si combaterea problemelor de sanatate. Acest aspect reprezinta scopul epidemiologiei si se refera la aprecierea importantei pentru sanatatea comunitara a bolilor, identificarea populatiei la risc, identificarea cauzelor implicate, descrierea istoriei naturale a bolii si evaluarea masurilor de prevenire si control a bolilor.

Epidemiologia se bazeaza pe o metodologie stiintifica: o abordare sistematica care incorporeaza observatia, experimentarea, masurarea, testarea ipotezei.

In abordarea epidemiologica vor fi urmarit un algoritm simplu:

Formularea clara si tintita a unei directii de cercetare, sau a intrebarilor.

Testarea ipotezei (design studiilor, colectarea datelor si analiza statisitica)

Interpretarea rezultatelor (validitea, eroarea, confuzia, sansa, relevanta clinica)

Evaluarea cauzalitatii.

Metodele epidemiologice sunt folosite in medicina clinica in supravegherea bolilor, cauzalitate, diagnostic, istoria naturala a bolii, screening, factori de prognostic si testarea de noi tratamente.

Domenii de aplicare ale EPIDEMIOLOGIEI

Scopurile epidemiologiei fundamentale pot fi rezumate astfel:

q          explicarea principiilor cauzale ale imbolnavirilor, cu accent pe factorii de mediu variabili;

q          stimularea aplicarii epidemiologiei in prevenirea bolilor si in promovarea starii de sanatate - atat a populatiei, cat si a mediului si cupationala;

q          pregatirea specialistilor din profesii conexe cu cea medicala pentru a cunoaste cat mai multe aspecte ale starii de sanatate si pentru a asigura utilizarea optima a resurselor existente in vederea asigurarii starii de sanatate;

q          incurajarea unei activitati clinice practice de buna calitate, prin introducerea si aplicarea conceptelor de epidemiologie clinica;

q          stimularea interesului continuu asupra epidemiologiei.

In domeniul larg al sanatatii publice, epidemiologia are mai multe domenii potentiale de utilizare:

Cercetari asupra etiologiei bolilor transmisibile

Motivatia acestei aplicari este identificarea si promovarea metodelor profilactice, prin precizarea agentului etiologic.In epidemiologia bolilor infectioase se realizeaza o sinteza a datelor oferite de stiintele medicale etiologice, patologice (fizio- si imuno-patologice), clinice si profilactice.

Epidemiologia bolilor transmisibile studiaza legile aparitiei, existentei si raspandirii bolilor infectioase in populatie si - pe aceasta baza - stabileste masurile necesare prevenirii, combaterii si controlului pana la eradicarea acestor boli; in perspectiva, cauta sa precizeze atitudinea necesara pentru a preveni aparitia si consolidarea in populatie a unor noi boli infectioase. Prin aceasta se confirma inca o data ca epidemiologia este o stiinta fundamentala in medicina, are urmareste ameliorarea starii de sanatate a populatiei. In unele domenii particulare ale epidemiologiei, cum sunt epidemiologia mediului si cea ocupationala, accentul principal cade pe studiul asupra populatiilor cu anumite tipuri de expunere ambientala.

Cercetarea istoriei naturale a bolilor, la nivel individual si populational.

Studiul starii de sanatate a populatiei

Rezultatele acestui tip de studiu servesc drept informatie fundamentala autoritatilor sanitare pentru utilizarea optima a unor resurse economice (de obicei limitate), astfel incat sa se raspunda prin programe de preventie si tratament unor probleme de sanatate publica, identificate ca fiind prioritare.

Aplicarea principiilor si metodelor epidemiologice in studiul problemelor intalnite curent in practica medicala, in cadrul epidemiologiei clinice.

Evaluarea eficientei si eficacitatii serviciilor de sanatate (de ex. stabilirea duratei optime de spitalizare pentru o anumita boala, valorile tensiunii arteriale care necesita terapie, eficienta masurilor igienice in controlul diareilor acute infectioase, impactul reducerii compusilor de plumb din benzina asupra sanatatii publice s.a.)

Alte domenii de aplicare a epidemiologiei: elaborarea de algoritmuri diagnostice si terapeutice, analiza manageriala a deciziilor clinice folosind "arborele decizional" etc.

Rezulta ca epidemiologia se confrunta nu numai cu boala, infirmitatea sau decesul, ci si cu starea de sanatate si cu mijloacele de ameliorare ale acesteia. Prin mijloacele si scopurile sale, epidemiologia se evidentiaza ca unul din pilonii fundamentali, atat in medicina preventiva, cat si in medicina clinica.

Epidemiologia este o stiinta interdisciplinara care cuprinde biostatistica si stiintele sociale si comportamentale precum si o arie medicala estrem de larga - toxicologie, patologie, virusologie, genetica, microbiologie, farmacologie si medicina clinca. S-a spus ca epidemiologia este o stiinta extrem de bogata si complexa care provine din metotologia mai multor discipline, ea insasi fiind furnizoare de tehnici si metodologie pentru mai multe stiinte.

Contributia microbiolgiei furnizeaza informatii despre un anumit agent infectios, incluzand morfologia si modul de transmitere. Investigarea cazurilor de antrax, boalal legionarilor, SST sau botulismul infantil utilizeza tehnici si metode microbiologice in identificarea posibilului agent infectios. Medicina clinica este implicata in diagnosticul starii de sanatate a pacientului, care lamureste daca pacientul are o anumita boala sau problema de sanatate. Experienta unui anatamo-patolog poate fi folositoare in diagnosticul diferential. Perspicacitatea medicului poate sugera directia de cercetare epidemiologica pe baza observatiilor clinice. Toxicologia este preocupata de prezenta agentillor chimici si a efectelor acestora supra sanatatii, mai ales a celor provenind din mediu sau de la locul de munca. Stiintele sociale si comportamentale pot elucida rolul rase, staussului social, educatiei, apartenentei la un anumit grup cultural sau a anumitor obiceiuri in fenmoeme legate de starea de sanatate. Una dintre preocuparea principale a epidemiologiei sociale este studierea conditiilor sociale si a distributiei boliilor. Mai mult decat atat mare parte din metodologia de esantionare i, masurare, elaborare de chestionare este imprumutata din stiintele sociale. In fine aria bistatisiticii este esentiala in evaluarea datelor epidemiologice, mai ales atunci cand se incearca separarea observatiilor semnificative de rolul jucat de intamplare. Epidemiologia profita de aceasta abordare interdisciplinara deoarece cauzalitatea unei anumite boli in populatie poate implica de cele mai multe ori interactiunea mai multor factori. Contributia mai multor specialitatii si stiinte releveaza factorii asociati cu o anumita boala sau eveniment legat de starea de sanatate.

Uneori identificarea masurilor de prevenire poate fi anterioara identificarii cauzalizatii. Desi cercetarile biomedicale au condus la decoperiri remarcabile, in multe situatii este posibila utilizarea cu succes a unor metode preventive fara a cunoste in totalitate informatiile legate de etiologie (agent patogen).

Profilul actual al starii de sanatate al polulatiei poate releva multe probleme ala starii de sanatate unde exista insa cunostiinte medicale ce pot imbunatati situatia existenta. Unele studii au exprimat parerea ca aproape jumatate din decesele inregistrate in Statele Unite ar putea fi prevenite prin aplicarea cunostiintelor medicale existente in prezent.