MECANISMUL ERECTIEI

MECANISMUL ERECTIEI

F PSIHO - NEURO - VASCULAR

VASCULARIZATIA hiperdebit arterial

CORPILOR CAVERNOSI bolcarea drenajului venos

NEUROLOGIC declansat si controlat

PSIHIC integrat

HORMONAL conditionat

CRESTEREA DEBITULUI ARTERIAL

L PENIS FLASC:  Ødebit arterial = debit venos = 1,4-4 ml/min/100g

Øarterele helicine - contractate (Æ mm)

Øcavernele - contractate

J PENIS ERECT

I. NEUROMEDIATORUL 'X'

F relaxare intensa a musculaturii netede vasculare & trabeculare

F scade rezistenta vasculara

F creste debitul arterial spre caverne de 10-30

F arterele se dilata si devin mai putin sinuoase (Æ mm)

F cavernele devin compliante

F presiunea intracavernoasa creste

Þ EP

II. BLOCAREA DRENAJULUI VENOS ESTE PASIVA!

F cavernele se destind

F comprimarea venulelor postcavernoase centrale

F expansiunea corpilor cavernosi

F tensionarea albugineei

F comprimarea venulelor postcavernoase periferice

F tesutul conjunctiv 'in ic' este impins cu varful in confluenta venulelor postcavernoase, pe care le obstrueaza

F reteaua plexiforma de fibre colagene groase din stratul mijlociu al albugineei 'stranguleaza' venele emisare ce o strabat perpendicular

F compresiunea venei peniene dorsale (m. Houston)

III. INTERVENTIA MUSCHILOR SOMATICI IN EP

Dupa EP completa (involuntara, autonoma, vegetativa)

F intervin reflex & voluntar mm. ischiocavernosi

mm. bulbocavernosi

F compresiunea radacinilor corpilor cavernosi

F cresterea suplimentara a presiunii intracavernoase

Þ EP rigida (scheletala)

IV. INTERVENTIA NERVILOR IN EP

Eckhardt (1863): electrostimulare a n. erigeu la caine Þ EP

F repausul penian è S: contractura musculaturii arteriolare trabeculare

F erectia peniana è PS relaxarea musculaturii arteriolare

(neuromediatori ?) trabeculare

F umplerea cavernelor cu sange

F cresterea presiunii intracavernoase

F EP rigida (nn. somatici) è contractia mm. ischiocavernosi

F orgasmul: S

TONUSUL SIMPATO-ADRENERGIC CRESCUT ESTE CEL CARE INDUCE DETUMESCENTA SI EVACUAREA SANGELUI DIN CORPII CAVERNOSI

V. MEDIATORII CHIMICI SI RECEPTORII EP

Microscopia electronica: fibre si vezicule in media arteriala si miocitele trabeculare

Histochimic: receptorii:

F a a b - adrenergici F M, N - colinergici

F H₁, H₂ - histaminergici F 5HT₁, 5HT₂ - serotoninergici

F dopamina F VIP, NPY

F PG-E, PG-F_1a, PG-F_2a, PG-I₂ F TX-A₂, TX-B₂

MEDIATORUL PRINCIPAL AL CONTRACTIEI MUSCULATURII TRABECULARE SI ARTERIOLARE ESTE NORADRENALINA.

Penis flasc: TX-A₂, PG-I₂, His, Serot, PG-E₂, PG-F_1a, PG-F_2a

Relaxarea musculaturii trabeculare: PS

VIP, NPY ??? - evidentiati in adventitia aa. helicine si trabecule

VIP nu actioneaza direct asupra celulelor musculare, ci elibereaza o substanta neuromodulatoare produsa de endoteliile cavernelor si aa. helicine (corpii Weibel-Palade).

VI. HORMONII SI ERECTIA

Androgenii - tumescenta peniana nocturna

- erectiile matinale si diurne spontane

- pubertate: comportamentul sexual masculin

trezirea atractiei pentru sexul opus

- intretin troficitatea penisului si a tesutului erectil

- mentin caracterele sexuale secundare

- stimuleaza centrii cerebrali (5-DHT)

Hipogonadicii pot prezenta erectii peniene, dar numai prin stimulare sexuala vizuala, psihica (fantasme erotice) sau dupa stimulare genitala externa.

FAZELE ERECTIEI

I. FAZA FLASCA

F mm. netezi din aa. helicine si trabecule - contractati

F albugineea - relaxata

F venele - dilatate

F debit arterial si venos mic

F valorile gazelor din sangele penian = sangele venos penian

II. FAZA DE LATENTA (UMPLERE)

F debit foarte mare si presiune scazuta in aa. peniene

F mm. netezi arteriolari si trabeculari relaxati

F penisul se alungeste

F presiunea intracavernoasa mica (neschimbata)

III. FAZA DE TUMESCENTA

F presiunea intracavernoasa creste rapid pana se obtine erectia completa

F debitul venos scade progresiv

F debitul arterial scade pe masura ce creste presiunea intracavernoasa

F penisul creste in lungime, diametru si rigiditate

IV. FAZA ERECTIEI COMPLETE

F presiunea intracavernoasa este mare, situata valoric intre presiunea arteriala diastolica si sistolica

F penisul are dimensiuni maxime si prezinta pulsatii sincrone cu pulsul

F debitul arterial mult mai mic decat in fazele II si III, dar mai mare decat in faza I

F debitul venos este usor superior celui din repaus, desi venele sunt in mare parte comprimate

F gazele din sangele penian sunt similare cu cele din sangele arterial

V. FAZA ERECTIEI RIGIDE

F presiunea intracavernoasa creste mult peste presiunea arteriala sistolica, datorita contractiei mm. ischiocavernosi

F albugineea tensionata la maximum, stranguleaza practic toate vasele ce o perforeaza (corpul cavernos = rezervor inchis, plin cu sange)

F debitele arterial si venos =

NU APAR ISCHEMIE SI ALTERARI TISULARE, DEOARECE ACEASTA FAZA ESTE FOARTE SCURTA SI INTERMITENTA.

VI. FAZA DE DETUMESCENTA (dupa ejaculare sau cedarea stimulilor erotici)

F creste tonusul simpato-adrenergic

è contractia mm. netezi arteriolari

trabeculari

F se elimina o mare parte din sangele din caverne

F debitul arterial scade la valoarea de repaus

F venele se deschid

F presiunea intracavernoasa scade progresiv

F penisul revine la dimensiunile lui din starea flasca

TIPURI DE ERECTIE

1. ERECTIILE SPONTANE

A. din somnul paradoxal

B. de trezire

2. ERECTIILE REACTIONALE

A. intamplatoare (fortuite)

B. psihogene

C. oportune

ETIOLOGIA DISFUNCTIILOR ERECTILE

1. CAUZE VASCULARE

A. ARTERIALE

a. Ateroscleroza (sdr. Leriche) - 50-80%

FDisfunctia erectila in sine poate reprezenta debutul clinic al aterosclerozei, comparabil cu al anginei pectorale

F Factori de risc: DZ, HTA, fumat, hiperlipidemie

b. Malformatii (hipo- sau aplazia aa. peniene, fistule, hemangioame)

c. Traumatisme (fracturi de bazin, traumatisme perineale, peniene, fracturi peniene din timpul actului sexual)

B. VENOASE

a. Malformatii

b. Uzura albugineei (furt venos)

c. Reducerea compliantei corpilor cavernosi

FIPP

FCicatrici posttraumatice

FFibroze ale corpilor cavernosi

FDegenerare

FDiabet zaharat

FIschemie

FMiopatia mm. trabeculari

FLeziuni ale celulelor endoteliale

C. ALTELE

a. Sdr. Reynaud penian (imposibilitatea obtinerii erectiilor la frig)

b. Sdr. Prinzmetal penian (vasospasm spontan cu disfunctie erectila)

c. Hipertensiune arteriala (hipertonie simpatica, vasoconstrictie exagerata, ateroscleroza, medicatie antihipertensiva)

d. Hipotensiune arteriala

e. Insuficienta cardiaca

f. Aritmii cardiace

2. CAUZE NEUROLOGICE

A. Polineuropatiile toxice (Pb, Hg, As, alcool, medicamente)

B. Polineuropatiile inflamatorii

C. Afectiuni ale SNC F tumori de lob temporal

F accidente vasculare cerebrale

F epilepsie

F tumori supraselare

F meningoencefalite

F arahnoidite

F abcese cerebrale

D. Afectiuni medulare  F scleroza laterala amiotrofica

F mielite

F tabes

F scleroza multipla

F siringomielie

F tumori medulare

F canal lombar strans

F spina bifida

F hernia de disc

F traumatisme medulare

3. CAUZE ENDOCRINE

F hipogonadismul (scade troficitatea tesutului erectil, absenta libidoului, influenteaza CNS)

F hiperprolactinemia (tumori)

F hiperestrogenemia (ciroza hepatica, tumori CSR)

F DZ (mecanisme multiple)

F insuficienta hipofizara

F mixedem

F boala Addison

F boala Cushing

4. CAUZE IATROGENE

A. Interventii chirurgicale

F prostatectomia radicala, cistectomia radicala

F rezectia si amputatia de rect

F chirurgia aorto-iliaca

F transplantul renal pe artera hipogastrica

F tratamentul chirurgical al priapismului

F tratamentul chirurgical al bolii Peyronie

F uretrotomiile interne, uretroplastiile

F castrarea

B. Medicamente

F antihipertensivele

F neurolepticele si sedativele

F diureticele, cimetidina, hipolipemiantele

F estrogenii, stimulentele centrale

F inhibitoarele sistemului nervos vegetativ

C. Traumatism psihic

5. CAUZE PSIHOGENE

F frica de esec (performance anxiety)

F teama (schimbarea partenerei, contractarea unei boli venerice, probleme de mariaj)

F stressul, surmenajul

F nevrozele, depresiile, psihozele

F masturbatia

F partenera

PARTENERA ARE ROL IMPORTANT IN APARITIA, INTRETINEREA, ACCENTUAREA, SAU DIMPOTRIVA, DISPARITIA PROBLEMELOR PSIHOLOGICE.

PRIMUL ACT SEXUAL LA BARBAT

Este intotdeauna incomplet: - tensiune erotica, psihica excesiva

- ejaculare precoce

Trecerea de la masturbatie la stimularea naturala: terapie sexuala

CE TREBUIE STIUT DE CATRE UN BAIAT INAINTE DE PRIMUL ACT SEXUAL

F partenerii sunt egali in tot ce fac, inclusiv in cadrul relatiilor sexuale

F anatomia, fiziologia si psihologia femeii si barbatului

F ce inseamna dorinta sexuala

F consecintele si complicatiile posibile ale actului sexual:

- sarcina

- transmiterea unor boli venerice

F cum sa obtina placere pentru el si partenera

F sa aprecieze femeia dupa calitatile sale morale, personalitate, optimism, inteligenta, aspect si nu neaparat dupa experientele ei sexuale

F sa fie sincer, tandru

COMPLICATII ALE PRIMULUI CONTACT SEXUAL

F penis captivus - vaginism

F ruptura himenului sau a unui varicocel vulvar

F diateze hemoragice

F perforatii vagino-rectale

F ruptura de penis

F contaminari venerice (prezervativ)

F cistita acuta la femeie

F cistopatia psihogena (temeri sexuale, resentimente, culpabilitate) - psihoterapie

POZITII PENTRU REALIZAREA ACTULUI SEXUAL

1. POZITIA DE BAZA (vir incubus)

Contraindicatii: gravide, infantilism genital feminin, leziuni ale colului uterin, anexite

2. POZITIA CULCAT LATERAL (cohabitatio lateralis)

Indicatii: sarcina, obezitate, stari de oboseala, convalescenta, invaliditate, diferente de lungime intre parteneri

3. COITUS INVERSUS (vir subcubus)

Avantaje: penetratie adanca, obtinerea unei satisfactii deosebite de catre femeie

Indicatii: obezi, penis scurt, vagin lung, frigiditate

Contraindicatii: infantilism genital, vagin scurt, leziuni ale colului uterin, malformatii uterine, sarcina

4. POZITIA FRONTALA

Avantaje: penetratie profunda, stimulare clitoridiana foarte intensa

Indicatii: penis scurt, vagin lung, frigiditate, obezitate

5. POZITIA À POSTERIORI (a tergo)

Indicatii: infirmitati ortopedice ale femeii

Dezavantaje: traumatizanta pentru vagin, priveaza pe parteneri de contactul fizic corporal