Diabetul este un defect de producere sau de actiune a insulinei

Diabetul este un defect de producere sau de actiune a insulinei

La sfarsitul sec XIX, s-a observat ca ablatia chirurgicala a pancreasului cainelui a provocat o stare de boala similara cu cea din diabetul zaharat al omului. Injectarea de extracte de pancreas la acesti caini a indepartat semnele diabetului. Factorul activ din extractele pancreatice, insulina (substanta insulara), a fost in final izolat in forma pura in 1922 de catre Banting, Best, Collip si Macleod.

Diabetul zaharat e cauzat de deficitul de secretie sau de actiune a insulinei. Diabetul zaharat este un grup de boli in care activitatea reglatoare a insulinei poate fi deficitara in moduri diferite. Mai mult, alti cativa hormoni pot influenta metabolismul glucozei. Exista doua clase majore de diabet clinic: diabetul zaharat insulino-deopendent (DZID) si diabetul zaharat non-insulino-dependent (DZNID). In primul caz boala debuteaza in primii ani de viata si devine repede severa. Cel de-al doilea apare incet, e mai benign si adesea evolueaza neobservat.

DZID reclama terapie insulinica si reclama un control strict al echilibrului intre aportul glucidic si doza de insulina, intreaga viata.

Simptomele caracteristice diabetului sunt foamea pronuntata (polifagia), poliuria polidipsia, consecinta a glucozuriei. (Diabet inseamna de fapt excretie excesiva de urina dulce).

Un alt defect metabolic caracteristic, rezultat din deficitul de actiune al insulinei in diabet, este oxidarea excesiva dar incompleta a acizilor grasi in ficat, ceea ce conduce la supraproductia de corpi cetonici-acetoacetat si b-hidroxibutirat, care nu pot fi utilizati de tesuturile extrahepatice in aceeasi masura in care sunt sintetizati de hepatocite.

In plus diabeticii mai au in sange acetona care provine din decarboxilarea spontana a acetoacetatului:

H3C-CO-CH2-COOH + H2O = H3C-CO-CH3 + ^-HCO3

Acetona fiind volatila este expirata conferind diabeticului un miros specific, ce adesea este confundat cu cel de alcool etilic. Diabeticul cu confuzie mentala poate fi confundat cu un dipsoman, o eroare fatala. Supraproductia de corpi cetonici-cetoza-se caracterizeaza prin cetonemie si cetonurie.

Oxidarea TAG pentru a produce corpi cetonici este acompaniata de supraproductia de acizi organici, care ionizeaza eliberand protoni, ceea ce determina dezechilibru acido-bazic in favoarea acidozei metabolice extrem de periculoasa pentru subiect a carui viata este in pericol.

Verificarile biochimice ale diabeticului sunt esentiale pentru diagnosticul, tratamentul si prognosticul bolii.

Un criteriu de diagnostic foarte sensibil este testul de toleranta la glucoza. Dupa o noapte de post, pacientul bea o doza de 100 g glucoza dizolvata intr-un pahar cu apa. Glicemia este masurata inainte de ingerare si din 30 in 30 minute, cateva ore dupa. Un individ normal asimuleaza glucoza imediat, cu o crestere de pana la maxim 9-10 mMol a glicemiei, fara glucozurie. Diabeticii dimpotriva ating o glicemie mult peste limita pragului excretiei renale (10 mMol), cauzind glucozurie.