Bazele biochimice ale imunitatii umorale

Bazele biochimice ale imunitatii umorale

Imunitatea este capacitatea organismului de a se opune agresiunii agentilor animati sau neanimati din mediul exterior. Imunitatea este legata de activitatea unor anumite celule specializate (limfocit T, lifocit B, macrofag) capabile de a genera biomolecule specializate - anticorpi (imunoglobuline) - sub influenta unor substante straine - antigen (imunogen) in scopul anularii efectului de agresiune al acestor substante straine.

Un anticorp este o proteina sintetizata de un animal ca raspuns la prezenta in mediul intern al organismului a unei substante straine (antigen). Anticorpul are o afinitate specifica pentru materialul strain care a determinat sinteza sa.

Un antigen este o molecula straina capabila sa determine formarea de anticorpi. Proteinele, poliglucidele si acizii nucleici sunt de obicei antigenii cei mai importanti. Specificitatea unui anticorp este legata de un anumit loc pe suprafata antigenului denumit determinant antigenic.

Moleculele mici straine nu determina formarea de anticorpi atunci cand sunt introduse in organism. Totusi, daca in vreun fel ele sunt legate in organism de o macromolecula pot sa determine formarea anticorpilor specifici. Macromolecula este in acest caz purtatorul grupului chimic atasat, care este denumit determinant haptenic. Molecula straina mica se numeste haptena

Moleculele de anticorpi sunt secretate de celulele plasmatice derivate din limfocitele B. Cealalta clasa de limfocite, lifocitele T, mediaza raspunsul imun celular, care este complementar raspunsului imun umoral asociat activitatii moleculelor de anticorpi solubili. In acest capitol ne vom ocupa de raspunsul imun umoral despre a carui baza moleculara se cunoaste mai mult. Este totusi important de a retine ca moleculele - anticorpi sunt doar o componenta a unei retele integrate vaste de molecule si celule care recunoaste si elimina din organism substantele straine.