Explorarea secretiei gastrice

In prezent secretia gastrica a acidului clorhidric se exploreaza prin teste de stimulare de o valoare superioara ca: teste cu analogi ai histaminei (histalog), cu pentagastrina sau testul cu insulina (Hollander). In practica se utilizeaza cel mai frecvent testul cu histamine (histalog).

Metodele de stimulare a secretiei gastrice ca pranzul de proba Ewald-Boas, proba cu cofeina, proba Leporsky cu alcool etc. au fost abandonate, fiind considerate ca depasite (relative), necorespunzatoare.

Tubajul gastric cu histalog

Pregatirea materialului. Se pregateste material necesar pentru tubaj gastric. In plus histamina, romergan sau feniramin (fiole), seringa de 20 ml, seringi de 2 ml, ace sterile pentru injectarea excitantului si antihistaminicului de sinteza, 8-10 eprubete, tavita renala.

Pregatirea bolnavului Asistenta medicala va anunta bolnavul ca i se suspenda terapia medicamentoasa cu 24-48 ore inainte de executarea testului.

Bolnavul trebuie sa nu manance si sa nu bea lichide, sa nu fumeze cu 12 ore inainte si nici in dimineata examinarii.

Se linisteste bolnavul si se pregateste in vederea cooperarii lui la efectuarea tubajului gastric. Introducerea sondei. Asistenta va avea grija ca sonda sa ajunga in partea cea mai decliva a stomacului (este bine sa fie controlata radiologic).

Dupa introducerea sondei (45-50 cm), bolnavul este asezat in decubit lateral stang.

La capatul distal al sondei se ataseaza o seringa de 20 ml.

Extragerea sucului gastric Se extrage toata cantitatea de suc gastric existenta in momentul respectiv in stomac (lichid de staza). Acesta se colecteaza separat, se masoara si se noteaza volumul.

Se continua apoi extragerea secretiei gastrice timp de o ora in felul urmator: timp de 15 minute se colecteaza sucul intr-o eprubeta sau grup de eprubete (esantionul I intre 0-15 minute).

Este preferabil ca aspiratiile de suc gastric sa fie din 3 in 3 minute sau continue. In continuare sucul gastric extras se colecteaza in a doua eprubeta sau grup de eprubete, tot pe o perioada de 15 minute (esantionul II = intre 15-30 minute).

Asistenta medicala injecteaza apoi bolnavului, i.m., un antihistaminic de sinteza in doze de 50-100 mg (romergan sau feniramin). Acesta se administreaza cu 30 minute inaintea administrarii histaminei, pentru prevenirea unor eventuale fenomene alergice (hiperemia tegumentelor, tahicardie, cefalee, ameteli).

OBSERVATIE. Aceste patru esantioane care reprezinta cantitatea de secretie gastrica spontana pe un interval de o ora (4 probe a 15 minute) poarta denumirea de debit acid bazal (D.A.B.) sau de debit orar bazal (D.O.B.) care in conditii normale este de 60-80 ml.

Injectarea histaminei La terminarea extragerii bazale (timp de o ora) se injecteaza subcutan 0,5 mg histamina, dupa care se continua aspiratia sucului gastric.

Recoltarea sucului gastric dupa administrarea histaminei Timp de inca o ora se colecteaza secretie gastrica in patru probe separate, la 15 minute interval, obtinand inca patru esantioane de suc gastric.

OBSERVATIE. Aceste patru esantioane reprezinta secretia gastrica posthistamina pe o perioada de o ora si poarta denumirea de debit orar secretor posthistamina (D.O.H.) sau de debit acid maximal (D.A.M.); in conditii normale este de 130-150 ml.

ATENTIE! Sucul gastric recoltat in cele 8 probe se determina obligatoriu volumetric.

Extragerea sondei Se face dupa tehnica cunoscuta.

Trimiterea probelor la laboratorToate cele 8 probe obtinute (4 probe reprezentand D.A.B. - D.O.B. si 4 probe D.O.H. - D.A.M.) se trimit la laborator etichetate. La laborator se dozeaza acidul clorhidric, rezultatele fiind exprimate in mEq..

INTERPRETARE: valori normale, concentratia HCl atinge 40-60 Eq. Testul de histamina se poate face si printr -o stimulare cu doza mai mare de histamina (testul maximal Kay), introducand 0,04 mg histamina/kgcorp.

Testele cu histalog si pentagastrina au avut avantajul ca efectele secundare sunt mult mai reduse, nu necesita medicatie antihistaminica si au efect excitant mai mare, dar inca nu s-a generalizat in practica; costul ridicat le limiteaza utilizarea.

Explorarea secretorie gastrica se poate face si fara excitanti prin determinarea debitului acid bazal (D.A.B.) prin tubajul matinal a jeun sau prin colectarea secretiei nocturne timp de 12 ore.

Tubajul matinal a jeun

Dimineata pe nemancate se introduce sonda. Einhorn in stomac, se aspira tot continutul gastric care se arunca. Apoi, timp de o ora, va fi extrasa secretia gastrica din 3 in 3 minute si va fi repartizata in patru esantioane, reprezentand secretia din 15 in 15 minute.

Tubajul gastric nocturn

Determinarea secretiei acide bazale din timpul noptii se face prin tubajul gastric nocturn. Bolnavul nu primeste nici un aliment sau apa incepand de la pranz (ora 13).

La ora 19 se introduce sonda Einhorn in stomac si se extrage sucul gastric din ora in ora pana la 7 dimineata, fara introducerea vreunui excitant al secretiei. Cele 12 esantioane se trimit la laborator pentru determinarea debitului acid.

In mod normal exista o pauza secretorie de HCl liber pe timpul noptii intre orele 23 si 4 dimineata. In ulcerul duodenal exista o secretie continua in HCl liber (stare disecretorie).