FIZIOLOGIA CORDULUI

FIZIOLOGIA CORDULUI

Miocardul si proprietatiile lui

-este alcatuit din 2 tipuri de cellule:

a)celule excitoconductoare(ale tesutului nodal) cu capacitatea de a genera si conduce impulsuri.

b)cellule contractile propriu zise

Celulele tesutului nodal

Tesutul nodal se gaseste in:

-nodul sino atrial-situat in peretele posterior al atriului drept, imediat sub locul de varsare al venelor cave.

-nodul atrio-ventricular-situat in portiunea inferioara a septului interatrial

-fasciculul Hiss-ce pleaca din nodul atrio-ventricular, trece prin septul interventricular, se desparte in ramura dreapta si stanga ce vor forma reteaua PURKINJE.

Celule contractile propriu zise

-au un singur nucleu situat central. In celulele contractile sunt vizibile la microscop niste striatiuni numite discuri intercalare. La nivelul acestor discuri intercalare membrane celulara a celulelor invecinate adera pe suprafete considerabile si asigura tractiunea mecanica de la o celula la alta. La nivelul discurilor intercalare sunt prezente jonctiunile lacunare(zone cu rezistenta electrica scazuta).prezenta jonctiunilor lacunare face ca excitatia sa se transmita cu usurinta de la o celula la alta.

Proprietatiile functionale ale miocardului

1. Automatism
2. Ritmicitate(proprietate CRONOTROPA)
3. Conductibilitate(proprietate DROMOTROPA)
4. Excitabilitate(proprietate BATMOTROPA)
5. Contractilitate(proprietate INOTROPA)

1)Automatismul cardiac-proprietatea cordului de a se contracta spontan si ritmic in afara oricaror influente nervoase sau umorale. Automatismul cardiac este dat de proprietatiile sist excito conducator care sunt capabile sa genereze spontan si ritmic impulsuri.

Panta de depolarizare lenta diastolica-se datoreaza intrarii in celula ai ionilor de Na si Ca pt ca membrana prezinta o oarecare permeabilitate.Intrarea in celula a ionilor pozitivi adduce potentialul  de membrane la valori din ce in ce mai positive iar cand acesta ajunge la -50mV se deschid canale rapide pentru Na si se produce depolarizarea.Repolarizarea se produce iesirii din celula a ionilor de K.

Impulsurile generate spontan de celulele excitoconductotii se vor transmite la celulele contractile care se vor excita apoi contracta.

2)Ritmicitate-se refera la faptul ca impulsurile sunt generate ritmic. In conditii fiziologice inima se contracta dupa impulsurile generate de nodul sino atrial cu o frecventa de 60-80 batai/minut. Daca acest nod este nefunctional inima se contracta dupa impulsurile generate de nodul atrio-ventricular cu 40-60 batai/minut. Daca si acest nod este functional inima se contracta dupa impulsurile generate de fascicului Hiss cu o frecventa de  20-40 batai/min. In conditii fiziologice  ritmul este dat de celulele nodale care emit impulsuri cu ritmul cel mai rapid.

3)Conductibilitate-proprietatea miocardului de a conduce impulsuri. Impulsul pleaca de la nodul sino atrial si ajunge pe cai nspecifice la nodul atrio ventricular si de la o celula la alta  la toate celulele miocardului contractil atrial. Asta inseamna ca toate celulele miocardului atrial se vor depolariza si contracta simultan. In nodul atrio ventricular impulsul intarzie o mica perioada de timp ceea  ce permite atriilor sa se goleasca inainte de inceperea sistolei ventriculare.Intre musculature atriala si cea ventriculara nu exista nici o cale directa de legatura,rezulta ca de la nodul atrio-ventricular excitatia se propaga la miocardul ventricular doar prin fasciculul Hiss. Din acest fascicul prin reteaua Purkinje influxul este transmis simultan la toate celulele ventriculare care se vor depolariza si contracta in acelasi timp.

4) Exitabilitate-celulele miocardice contractile propriu zise sunt excitabile, adica impulsurile generate de celulele tesutului nodal determina depolarizarea membranei celulei contractile. Graficul exitabilitatii are 4 faze:

1 depolarizare

2 repolarizare initiala

3repolarizare in platou

4repolarizare finala

Potentialul de actiune are o valoare de 150m secunde in atrii si de 300m secunde in ventricule.

Inexcitabilitatea periodica a inimii-pe toata durata sisto;ei celulele miocardului contractile sunt inexcitabile.

5) Contractilitate -proprietatea miocardului de a raspunde prin contractie la un stimulsi care se desfasoara la fel ca la muschiul scheletic, Diferenta-Ca care produce cuplarea excitatia cu contractia provine atat din reticulul sarcoplasmic cat si din exteriorul celulei. In cursul depolarizarii se deschid in membrana canale de Ca. Ca intara in celula rezultand ca miocardul pentru a se putea contracta depinde si de concentratia de Ca extracelular.

Un singur stimul declanseaza contractia tuturor celulelor miocardice rezultand ca miocardul se comporta ca un sincitiu, ca o singura unitate.

Miocardul in ansamblul lui se supune legii tot sau nimic.

Revolutia cardiaca(ciclul cardiac)

- se defineste ca intervalul de timp dintre inceputul unei contractii si inceputul contractiei urmatoare.

Sistola-contractia miocardului cu golirea de sange a inimii.este de doua feluri:atriala si ventriculara si se compune din 2 faze:

1.Contractia izovolumetrica-punera in tensiune a musculaturii cu cresterea presiunii in interior.

2. Contractia izotonica-singele eset expulzat din cavitatiile inimii.

Diastola-relaxarea inimii. Este de 3 feluri:atriala, ventriculara generala.

Diastola are 2 faze:

1)diastola izovolumetrica-tensiunea din peretele inimii scade;

2)faza de umplere-cavitatea se umple de sange

Revolutia cardiaca poate fi fiziologica sau clinica:

1)Revolutia cardiaca fiziologica-incepe cu sistola atriala. In timpul sistolei atriale, atriiul se contracta, presiunea din interior creste iar sangele este imins in ventricul. Sistola atriala dureaza 0,1s, dupa care atriile intra in diastola(0,7s) timp in care atriile sunt umplute cu sange. La sfarsitul sistolei atriale urmeaza sistola ventriculara in care sangele este impins in marile artere.Sangele impins nu poate reveni in atrii datorita prezenteii valvelor atrio-ventriculare care au o constitutie anatomica ce permite deschiderea lord oar in ventricul.

Doar 75% din sangele cuprins in ventricule este impins in artere si acesta inseamna volum/bataie.

Sistola ventriculara dureaza 0 s iar diastola ventricular dureaza 0,5 s. Diastola geberala dureaza 0,4 secunde.

2)Revolutia cardiaca clinca-incepe cu sistola ventriculara deoarece in clinica semnele activitatii cardiace sunt sincrone cu sistola ventriculara.

Semne externe ale activitatii cardiace

Sunt de 2 categorii:-perceptibile la suprafata toracelui:zgomotele cardiace, soc apexian.

-perceptibile la distanta:puls arterial,electrocardiograma.

Actiunea mecanica a inimii da nastere unor zgomote perceptibile la suprafata toracelui. Prin ascultatie directa aplicand urechea sau stetoscopul pe suprafata toracica in conditii fiziologice sunt perceptibile 2 zgomote:

Z1-zgomot sistolic-sincron cu sistola ventriculara

Z2-inceputul diastolei ventriculare.

Zgomotele cardiace sunt caracterizate prin durata, inaltime,tonalitate,timbru.

Z1-are o durata de 0,13s(mai lung),are tonalitate joasa,este zgomot puternicsi se datoreaza inchiderii valvelor atrio-ventriculare,deschiderii valvelor arteriale, vibratiei peretilor cardiacisi vibratia coloanei de sange care iese cu presiune din ventricul.

Z2-mai scurt, mai clar si mai putin puternic-se datoreaza vibratiei valvelor arteriale care sunt izbite de coloana de sange din artere si vibratiei peretelui arterial.

Intre Z! si Z2 exista o mica perioada de liniste numita mica tacere.Intre Z2 si Z1 urmator exista o pauza mai lunga numita marea tacere. Uneori la personae cu perete thoracic subtire se aude Z3 produs in cursul sistolei atriale.

In conditii patologice zgomotele cardiace sunt modificate:

-caracterele zgomotelor se modifica

-apar zgomote supra adaugate numite sufluri

Socul apexian-este senzatia de izbitura care se percepe la varful inimii(in spatial intercostals 5 pe linia medio claviculara) in timpul sistolei ventriculare.Socul apexian se datoreaza modificarilor de pozitie, consistenta si forma a inimii. In sistola ventriculara inima devine globuloasa si de consistenta cartilaginoasa, se misca dinapoi inainte si adduce varful inimii in contact cu toracele.La persoanele cu peretele thoracic subtire socul apexian este vizibil.