FRACTURILE EPIFIZEI DISTALE FEMURALE

FRACTURILE EPIFIZEI DISTALE FEMURALE

Se produc cel mai frecvent prin mecanism indirect, prin accentuarea curburilor femurului sau prin caderea cu genunchiul in varus sau valgus, si au fost descrise in accidentele de automobilism, motociclism, alpinism, parasutism.

Se impart in:

a) Fracturi supracondiliene. Sunt fracturi extrarticulare, traiectul de fractura trecand la aproximativ 5-6 cm deasupra liniei articulare a genunchiului.

Diagnosticul clinic se bazeaza pe urmatoarele elemente:

la inspectie se constata tumefierea extremitatii distale a coapsei, la acest nivel existand o unghiulatie cu varful extern intre coapsa si gamba. Piciorul este rotat extern iar coapsa este scurtata;

la palpare se evidentiaza intreruperea continuitatii reliefului osos si mobilitate anormala.

Examenul clinic trebuie sa cuprinda si cercetarea pulsului periferic si nervul sciatic popliteu extern.

Dintre complicatiile imediate, cele mai importante sunt fractura deschisa, lazarea arterei si venei politee, lezarea nervului sciatic popliteu. Evolutia acestor fracturi se poate complica tardiv cu pseudoartroza, calusuri vicioase, redori articulare.

La sportivi, numai fracturile supracondiliene fara deplasare beneficiaza de tratament ortopedic. In celelalte situatii se recomanda reducerea sangeranda perfecta si osteosinteza

ferma cu placa cui Blount, sau placa de compactare tip A.O., in acest fel fiind inlaturata imobilizarea ghipsata si incepandu-se un tratament de recuperare functionala precoce.

b) fracturile condililor femurali. Sunt fracturi, articulare, putand produce grave perturbari in functionalitatea articulatiei genunchiului.

Examenul clinic evidentiaza o tumefactie globala a genunchiului a genunchiului datorata unei hemartroze masive. Tot la inspectie se constata o deviere a gambei in adductie, abductie sau rotatie externa. Impotenta functionala a articulatiei genunchiului este totala.

Aceste fracturi prezinta aceleasi complicatii ca si fracturile supracondiliene.

Tratamentul fracturilor la sportivi este ortopedic numai in cazul fracturilor fara deplasare.

In fracturile cu deplasare trebuie realizata o osteosinteza ferma folosind suruburi, sau placi Blount sau M ller.