GUTURAIUL

GUTURAIUL

Botezat cu mai multe nume: raceala, viroza, coriza acuta, rinita acuta epidemica, infectie acuta a cailor respiratorii superioare, rinofaringita virala acuta s.a., guturaiul este o boala virala, localizata in arborele respirator superior, cu evolutie de obicei benigna, ce o deosebeste de gripa sau alte viroze.

Cauza bolii este virotica, fiind incriminate circa 400 tipuri serologice de rinovirusuri, la care se adauga si altele. Aceasta mare diversitate de agenti infectiosi explica recidivele frecvente de 'raceli' la multe persoane, copii si adulti, dar mai ales la cei cu sistem imunitar slabit, fapt dovedit si de contractarea altor infectii (gripa, herpes, pneumonii s.a.). Guturaiul isi face simtita prezenta in tot cursul anului, dar cel mai mult in sezonul friguros si umed, fiind cea mai frecventa boala a copiilor in primii ani de viata.

Factorii favorizanti, ce se pot adauga imunitatii deficitare (prezenta la toate varstele), sunt la copii: distrofia, greselile de alimentatie, existenta vegetatiilor adenoide, sinuzita, alergia rinofaringiana, conditiile nefavorabile de mediu (curenti si aer uscat, praf, fum de tutun, frig sau caldura excesiva s.a.).

Semnele si simptomele bolii. Bolnavul se plange de stare de disconfort, 'senzatie de caldura' - de obicei neinsotita de febra - si durere de cap. Jena nazala, constand in senzatie de arsura, infundare, mancarime, constituie caracteristica dominanta, la care se adauga o secretie apoasa si stranuturi, uneori epistaxis (hemoragie nazala). Urmeaza la scurt timp o scurgere mucoida purulenta si obstructie nazala. Simptomele localizate la gat constau in 'uscaciune', usoara jena si nu durere propriu-zisa, raguseala si 'gadilituri'. Poate aparea tuse, fara expectoratie, si jena retrosternala ori senzatie de sufocare, la copiii mici si la adultii cu scleroemfizem pulmonar sau la marii fumatori. Narile si mucoasa nazala sunt rosii. Faringele si amigdalele sunt, de asemenea, congestionate, dar fara edem. Herpesul la buze este frecvent prezent (cand apare la ochi, e necesara interventia urgenta a medicului).

Semnele la sugari (guturaiul este boala lor cea mai frecventa) sunt urmatoarele: iritabilitate inexplicabila, perioade de apatie in starea lor generala (tonus vital scazut - fapt foarte important in depistarea meningitelor la nou-nascuti), refuzul sanului, durere de cap sugerata de fata incruntata si de miscarea frecventa a mainilor catre cap. Daca la ceea ce initial a parut a fi un guturai se adauga si alte semne, ce pot sugera debutul unei meningite, se impune spitalizarea grabnica a copilului. Aceste semne sunt: varsaturi, febra, dureri de cap, jena la lumina, eruptii congestive pe piele, somnolenta, deshidratare, convulsii precedate de incordarea muschilor cefei si a sirei spinarii. Trebuie spus ca deseori semnele meningitice lipsesc, ori sunt minime la nou-nascuti si sugari, de unde necesitatea ca ei sa fie atent observati. In cazul guturaiului in familie, se impune chiar izolarea lor, deoarece aparitia bolii la copilul foarte mic, dar si la batrani, bolnavi cronici, debilitati, se complica, adesea, grav.

Evolutia bolii este de cele mai multe ori benigna, cu exceptia insilor cu deficiente imunologice, a celor aflati in tratamente cu citostatice, radiatii, purtatorii de antigene virale hepatitice, HIV-SIDA. Nu rareori, aceasta boala este suparator de recidivanta. La sugari, obstructia nazala impiedica suptul, mai ales la pruncii din primele luni de viata, iar pe langa neplacerile acestea, curand scade si laptele mamei. Femeia insarcinata, in special in primele 3-4 luni, trebuie sa fie chiar exagerata cu respectarea masurilor generale de tratament inca de la primele semne de boala, deoarece prezenta virusurilor in corp si folosirea majoritatii medicamentelor pot perturba integritatea fatului.

Complicatiile. Este important sa dam atentie acestei 'raceli' pentru ca pot aparea complicatii atat in timpul, cat si dupa o scurta perioada de boala. Datorita cresterii coagulabilitatii sangelui, se pot ivi accidente vasculare cerebrale, crize cardiace, arteritice, agravarea diabetului, a unor boli cronice la ochi (cataracta, glaucom, cheratita s.a.), redesteptarea unei tuberculoze, herpes sau Zona Zoster, sinuzita, otita, psoriazis. Se stie ca guturaiul poate declansa puseuri alergice (la care contribuie si medicamentele, ceaiurile din plante care contin polen, miere) sau crize de astm (o comunicare recenta arata ca explozia acestor maladii in perioada de iarna se datoreaza si prezentei unor rasini ce contin uleiuri volatile din bradul de Craciun, folosirii in exces a parfumurilor si deodorantelor, consumului sporit de portocale, ale caror coji au uleiuri aromate iritante). Banalul guturai poate deschide calea altor infectii microbiene sau fungice (cu mucegaiuri), localizate divers, situatie de nedorit, evidentiata de accentuarea semnelor clinice. Astfel, apar frisoanele si mai ales febra, complicatii ce necesita regandirea terapiei.

Cum se trateaza guturaiul. Datele cunoscute arata ca este o viroza a cailor respiratorii superioare, ce nu beneficiaza de o terapie specifica. Conduita de urmat se stabileste in functie de gravitate, cunoscand ca cele mai multe cazuri evolueaza favorabil, cu tendinta la vindecare spontana. Terapia simptomatica este singura potrivita. Antibioticele sunt aici inutile si uneori periculoase, prin aparitia microbilor rezistenti la toate medicamentele cunoscute in prezent, fenomen deosebit de alarmant al acestui sfarsit de mileniu.

Masurile generale de prevenire sunt cea mai buna alegere, ele urmarind: ridicarea rezistentei organismului, a imunitatii lui naturale (va sugerez sa revedeti in 'Formula AS' nr. 338/ nov. 1998, articolul intitulat 'Fortificarea sistemului imunitar'), evitarea unor greseli comune, ca de exemplu administrarea unor medicamente ce lezeaza, chiar perforeaza stomacul si intestinele, administrarea produselor cortizonice care se stie ca favorizeaza inmultirea virusilor, folosirea de picaturi pentru nas care 'usuca' mucoasele, facilitand aparitia infectiei microbiane (cazul preparatelor gomenolate si mentolate, ce dau pneumonii lipoidice, mai ales la copii, sau duc la pierderea definitiva a mirosului).

Alte sfaturi utile:

Evitati suflarea energica a ambelor nari deodata, pentru ca exista pericolul de diseminare a infectiei in sinusurile paranazale ori de alterare a structurilor urechii (la copilul mic duce la acumularea de lacrimi dupa plans).

Evitati administrarea locala in nas a solutiilor continand sulfamide sau antibiotice, deoarece pot sa provoace o sensibilizare alergica, fenomen uneori de gravitate maxima. Substantele vasoconstrictoare pot provoca paralizarea micilor artere din nas.

Repausul la pat nu este obligatoriu; el se impune in functie de gravitatea cazului, de starea anterioara de sanatate, de frigul de afara.

Aerul ambiant sa fie usor umezit prin vaporizari, stiut fiind ca aerul prea cald si uscat din camera prelungeste boala, favorizand complicatiile (in camera sugarului, temperatura sa nu depaseasca 20 C). In ultimul timp, se insista mult asupra uscaciunii aerului, aspect considerat de prim ordin in aparitia acestor infectii virale. Aerul va trebui deci sa fie umezit si improspatat in camera zilnic. Alte masuri ce urmaresc ridicarea rezistentei organismului apeleaza la factori de mediu: calirea prin exercitii fizice, vitamine naturale, imbracarea corecta (evitati hainele excesiv de groase), dozarea efortului in anotimpul friguros.

Prevenirea guturaiului si a tuturor virozelor respiratorii este greu de realizat, din cauza caracterului lor accentuat contagios. Imunoprofilaxia (vaccinarea) specifica se loveste de mari dificultati, datorate rapidei variabilitati si mutatii genetice a virusurilor. Se recomanda evitarea schimbarilor bruste de temperatura, evitarea contactului intre sanatosi si bolnavi (ceea ce nu este posibil in metrou, tramvai, birou, unde se stranuta si se tuseste pe indelete). Totusi, in special sugarii trebuie sa fie feriti de contaminarea cu persoanele prezentand manifestari guturale.

Alimentatia va fi usor restrictiva. Conform unor afirmatii autorizate, aceste boli virale apar periodic, ca urmare a unei stari de 'imbuibare' cu acumulari de toxine, fiind nevoie de o 'postire' pentru detoxifiere. Regimul dietetic, in faza acuta virala, este indicat si ca o masura de prevenire, pentru ca niciodata nu se poate sti cum va evolua boala, si este bine ca tubul digestiv sa nu fie incarcat cu mancare multa sau greu digerabila. Alimentatia va fi preponderent lichida, bogata in glucide, respectand unele masuri: evitarea alimentelor reci ori prea fierbinti (deci renuntarea la ceaiurile fierbinti, alcoolizate, tuica si vin fiert), abandonarea cel putin pentru o vreme a alimentelor iritante - condimente, conservanti, nuci, paine prajita. Se va suprima tutunul. Lichidele sa fie cat mai aproape de temperatura corpului si in cantitate suficienta, pentru a preveni deshidratarea si cresterea vascozitatii sangelui. Se va consuma apa, sucuri de fructe si de legume diluate, compot preparat acasa, supe de legume. La sugar si copilul mic, dupa caz, se recomanda mai multe lichide intre hranirile la san (ceai, apa, suc de fructe sau compot), pentru a compensa pierderile provocate de transpiratia abundenta, iar in caz de pierdere a apetitului, se va scadea temporar cantitatea laptelui, iar la cei mai mari, laptele se va acidula. La sugari, cu 10 minute inainte de supt, se introduce un tampon de vata umezita cu ser fiziologic, alternativ, cate un minut in fiecare nara, de 2-3 ori, fara a lasa tamponul in nas. Obstructia nazala necesita instilatii nazale cu ser fiziologic, cat mai des posibil. Se accepta si Efedrina (2-3 picaturi de trei ori pe zi), dar numai 2-3 zile.

Caldura aplicata pe zona sinuzala poate sa amelioreze infundarea nasului, in care scop se apeleaza la procedura inhalatiilor cu vapori de apa si sare (doua lingurite de sare la un litru de apa). Aburii ce se degaja din apa fierbinte nu trebuie sa friga. Se va evita acoperirea capului cu prosopul. Dupa aceasta procedura (10 minute, de cateva ori pe zi) se renunta la iesirea in frig. In cazul cand inhalatiile se fac seara, sa se recurga la ele cu 3-4 ore inaintea somnului de noapte, si cu capul acoperit. Se recomanda si bai calde (nu fierbinti) la picioare si gargara cu apa calduta cu sare (jumatate lingurita la o cana de apa), nu mai mult de 2-3 ori pe zi, pentru a nu spala mucusul ce protejeaza organele, motiv pentru care nu sunt recomandate pensulatii (badijonari) pe faringe si amigdale cu 'dezinfectante' (albastru de metilen, violet de gentiana, hipermanganat de potasiu s.a.).

Tratamentul cu medicamente sintetice. Consider necesar sa spun ca in guturaiul simplu, necomplicat, trebuie sa se evite excesul de medicamente, o tendinta frecventa in aceste imprejurari. Rezumati-va la Algocalmin (2 fiole baute pe zi, dimineata si seara, 2-3 zile), Vitamina E (o capsula zilnic, 2-3 saptamani), Aspacardin (2-3 comprimate/zi, 2-3 saptamani), Aspirina. Evitati Polidinul, care nu-si probeaza utilitatea in guturai. S-au obtinut rezultate incurajatoare prin imunoterapie nespecifica cu Levamisol (Decaris), in infectii respiratorii recidivante, mai ales la copii (in doze de 1,5-2 mg pe kg/corp greutate, ceea ce inseamna un comprimat de 150 mg la adulti si o jumatate din comprimatul de 50 mg la copilul de peste 20 kg greutate, in doza unica ce se poate repeta la fiecare 2-3 saptamani, timp de 2-3 luni). Vitamina B12 fiole - o injectie la fiecare 3-4 zile (fiole de 50 gama la copii sau 1000 gama la adulti). Vaccinul antigripal se recomanda numai persoanelor mai debile sau care traiesc si muncesc in colectivitati. Repet, nici in cazul guturaiului, nici al gripei, nu exista un tratament specific, iar antibioticele se recomanda numai in cazul bolnavilor cu insuficienta pulmonara ori cardiaca, preventiv sau curativ, daca viroza s-a suprainfectat bacterian. Important de retinut: orice 'raceala' banala ce nu trece in cateva zile, aparand febra si inrautatirea starii generale, necesita interventia medicului. Contagiozitatea puternica a acestor viroze tine mai mult de slabiciunea organismului, erodat de un mod gresit de viata, decat de agresivitatea virala, dovada ca nu toti ne imbolnavim. Natura nu putea gresi, facandu-l pe om neputincios in fata acestor minusculi agresori aflati la limita vietii. In prezent, in tara, incidenta gripei este in crestere, fenomen ce se va diminua abia la finele lunii aprilie, dupa cum estimeaza specialistii nostri epidemiologi. O veste oarecum linistitoare este ca virusul acestui val de raceala nu manifesta o mare virulenta, fiind un virus nou, ceea ce nu inseamna ca trebuie sa neglijam preocuparea pentru un mod cat mai rational si echilibrat de viata.