HERPESUL ZOSTER

HERPESUL ZOSTER

Definitie

Dermita acuta infectioasa determinata de reactivare unei infectii vechi, persistente cu virusul varicelo-zosterian caracterizata printr-o evolutie autolimitanta, cu sindrom algic important si exantem delimitat metameric, transformare ciclica, urmat de dureri reziduale si cicatrice definitiva. In conditii de imunodepresie exantemul se poate generaliza.

Patogenie

Reactivarea infectiei persistente este semn de intrerupere a echilibrului dintre gazda si virusul aflat in celulele nervoase ganglionare de pe radacinile posterioare senzitive ale nervilor spinali sau cerebrali. Echilibrul se poate rupe in cazul unei reexpuneri masive la virus (foarte rar), dar mai ales prin scaderea rezistentei imune a gazdei din diverse cauze:

q     socuri psihoemotionale, depresii majore

q     boli debilizante intercurente

q     boli cronice debilizante sau consumptive de la neoplazii la SIDA

Cu cat imunodepresia este mai avansata, cu atat sporeste riscul de evolutie severa sau extinsa catre generalizarea variceliforma (herpes zoster varicelosum).

Epidemiologie

Boala este contagioasa, virusul fiind prezent in lichidul vezicular, durata contagiozitatii este mult mai scurta fata de cea de la varicela.

Tablou clinic

Debutul: sindrom algic, manifest algic (parestezii, senzatie de arsura la nivelul nervului afectat sau proiectate pe tegumentul de distributie al acestuia). Acesta poate lipsii la copii si tineri, precede exantemul cu 3-7 zile.

Exantemul: este circumscris in limitele dermatomului afectat, de obicei unilateral, se opreste la linia mediana. Elementele eruptive parcurg acelasi ciclu de transformare (macula, papula, vezicula, crusta, cicatrice), dar deosebit de cel varicelos prin urmatoarele:

q     apare un singur puseu eruptiv, maximum doua, iar aspectul este monomorf

q     chiar in cazul generalizarii secundare, dermatomul primar afectat se recunoaste prin bogatia mai mare a exantremului

q     elementele afecteaza membrana bazala existand posibilitatea ca reparatia finala sa fie fibroasa in lipsa suprainfectiei bacteriene (cicatrice definitiva, pigmentata)

q     nu este insotit de cresterea febrei, aceasta sugerand o complicatie

Forme clinice

Au fost descrise forme dureroase fara dermita, forme nedureroase, recidivante. La persoanele cu imunitate deprimata poate evolua necrotic, cu elemente buloase confluente ce duc la denudari persistente si greu de vindecat. Exista forme paralitice prin afectarea unor fibre nervoase motorii. Zona descrisa de Ramsey si Hunt afecteaza nervul cranian 8 cu hemiplegie faciala, dar pot fi afectati si unii nervi spinali cu paralizii ce mimeaza poliomielita. Recuperarile motorii sunt dificile si incomplete.

Complicatii

Cel mai frecvent este intalnit sindromul algic postherpes pe o durata variabila, uneori toata viata.

Suprainfectii cu piogeni care provoaca febra si alte manifestari septice.

Complicatii oculare: keratita, ulceratii corneene, uveita in localizarile trigeminale oftalmice.

Complicatii neurologice: meningite, encefalite, sindrom Guillaine-Barret si sindromul Ramsey-Hunt.

Diagnostic pozitiv

Se bazeaza pe date clinice.

Diagnosticul diferential

q     herpes simplex

q     dermita de contact si arsuri postcaustice locale

q     exema umeda

q     erizipelul streptococic

Tratament

Cazurile necomplicate se izoleaza la domiciliu.

Tratamentul etiologic se efectueaza cu Acyclovir, Valacyclovir, Brivudina, Sorivudina, 7-10 zile.

Leziunile herpetice corneene beneficiaza de Acyclovir local, iar uveita de corticoterapie.

Sindromul algic diminueaza partial sau total sub terapie antiinflamatoare steroidiana, vitamine grup E, B, antialgice, Paracetamol, Algocalmin, Piafen, Perfalgan, etc.

Durerile reziduale pot fi controlate cu carbamazepina, amitriptilina, antialgice diverse.