BOLILE CHIRURGICALE ALE CORNEEI

BOLILE CHIRURGICALE ALE CORNEEI

Caracteristicele optime ale corneei sunt: transparenta, curbura si luciul.

Traumatismele corneei sunt: eroziuni, corpi straini si plagi.

Eroziunile reprezinta leziuni ale epiteliului cornean. Ele se evidentieaza numai dupa coloratia cu fluoresceina, sub forma de "pata verde". Eroziunile corneei pot fi produse de corpi straini, cili indepartati in interior prin implantare vicioasa sau prin entropionul pleoapei, crengi, jucarii, coltul hainei, reverul hainei sau deget. Se vindeca rapid, dar pericolul consta in faptul ca aceste eroziuni pot fi porti de intratrre pentru microbi care pot produce ulcere supurate. Tratamentul eroziunilor corneei consta in:

solutii cu antibiotice si unguente cu dionina;

substante midriatice, pentru prevenirea iridociclitei;

pansament ocular pana la vindecarea eroziunii, pentru eviatarea infectiilor.

2. Corpii straini ai corneei pot fi: particule de praf sau span fin, proiectate cu viteza.

Manifestarile sunt de intepatura si lacrimare, accentuata de miscarile globului ocular. Corpii straini se pot evidentia prin iluminare laterala, cu lupa, sau cu ajutorul microscopului

. Tratamentul consta in: extirparea cu ajutorul unui tampon fin de vata, imbibat in antiseptic, dupa anestezie cu xilina 1% sau prin un aparat magnetic. Tratamentul se completeaza prin tratarea eroziunii corneene, descris mai sus.

3. Plagile corneene se impart in superficiale (nepenetrante) si penetrante. In plagile penetrante este obligatoriu controlul tensiunii oculare care se modifica.

Tratamentul plagilor nepenetrante: aseptizarea, substante midriatice pentru prevenirea reactiei irisului si solutii de diodina pentru grabirea epitelizarii.

Plagile penetrante se trateaza chirurgical prin extirparea corpului strain urmata de sutura cu materiale fine de sutura: fir de par, tendon de coada de sobolan sau fir sintetic.

4. Contuziile cornnei se pot produce prin traumatisme transpalpebrale. Ele sunt deosebit de periculoase pentru ca strica structura corneei, urmata de aparitia unor opacitati in cornee. Ele pot dispare, fara schele, dupa un anumit timp.

5. Arsurile corneei sunt periculoase. In arsurile fetei este obligatoriu examenul oftalmologic, pentru stabilirea intensitatii suferintei corneei.

Oftalmia fotoelectrica este frecventa la sudori si muncitorii de la furnale si la cei expusi la raze ultraviolete fara ochelari de protectie. Se manifesta prin: lacrimare intensa, fotofobie, blefarospasm si durere oculara.

Tratamentul consta in colire anestezice de suprafata, ol. parafina steril si antibiotice.

Arsurile prin gaze, vapori, lichide fierbinti si metale incandescente, produc leziuni de arsura de gradele I, II sau III, care pot evolua spre necroza extensiva a corneei.

Tratamentul, de urgenta, consta in:

indepartarea  substantei, cu vata sau pensa;

spalaturi cu solutii caldute;

neutralizarea cu bicarbonat de sodiu 1% pentru acizi, acid boric 1- 3% sau acid acetic 1% pentru baze, apa oxigenata pentru coloranti cu anilina.

Inflamatiile corneei se numesc cheratite. Ele pot fi neulceroase sau ulceroase. Inflamatiile corneei modifica transparenta corneei. Semnele sunt:

subiective: durere cu iradieie retro si perioculara, lacrimale, fotofobie, spasmul pleoapelor (blefaro- spasm) ;

obiective: congestia pericorneeana, edemul conjunctival (chemozis) si edemul palpebral.

Evolutia cheratitei trece prin trei faze: de infiltratie, de supuratie si de cicatrizare.

Exista cheratite specifice cauzate de: tuberculoza, sifilis si lepra.

Inflamatiile uveei se numesc uveite, cand imflamatiile intereseaza partial uveea se produc: irite, ciclite, coroidite. Irido- ciclitele sunt leziuni asociate datorita legaturilor foarte stranse dintre iris si corpul ciliar. Semnele irido- ciclitelor sunt: durere oculara, lacrimare, fotofobie si steregerea desenului irisului care se afla in spasm (mioza).

Cauzele sunt:

patrunderea microbilor prin plagi corneeene (cauze exogene) ;

cauze endogene, mai frecvente: infectii, toxinfectii, infectii de focar, infectii pulmonare, digestive sau ale sistemului nervos.

Pot aparea si in cadrul evolutiei unor boli cronice: TBC, sifilis, reumatism, giardioza s. a. Netratate, inflamatiile uveei pot duce la pierderea functionala a vederii.

Oftalmia simpatica este o uvetita care se transmite de la ochiul bolnav sau traumatizat la cel sanatos. Aceasta transmitere se poate face prin trei mecanisme:

trecerea agentului patogen sau infectiei de la ochiul bolnav la ochiul sanatos;

prin antigenele plecate de la ochiul bolnav;

prin toxinele plecate pe cale nervoasa, asemenea ca la tetanus.

Profilaxia oftalmiei simpatice se poate face numai prin tratamentul corect al traumatismului sau infectiei ochiului bolnav.