Halucinogene - Efecte chimice si fiziologice

Halucinogene

1. LSD
(LSD=dietil-amina lisergic, LSD 25)
Substanta activa se dizolva in lichide, intr-o anumita concentratie, si se aplica apoi pe un substrat (zahar cubic, hartie sugativa, bucati de pasla, bucatele de hartie, tablete sau capsule) in vederea consumului.
Cele mai cunoscute variante de LSD:
Happy Faces: Nume de fantezie a unui produs 'underground' (din lumea interlopa)
Mini-Trips: Substraturi de dimeniuni minuscule (de ex. gelatine), impregnate cu LSD si care, datorita dimensiunii lor reduse, se preteaza foarte bine la traficul ilegal.
Purple Haze: Varianta de LSD, denumita astfel dupa o piesa de muzica rock a muzicianului de culoare Jimi Hendrix, la radnul sau mare consumator si victima a drogurilor
Sunshine Explosion: Nume de fantezie a unui produs deosebit de puternic.
Comic-Trips

Efecte chimice si fiziologice:
Daca e sa privim efectul farmacologic al LSD la om, ne impresioneaza doza minima suficienta pentru a modifica profund trairile timp de 8 - 12 ore. In medie, sunt necesare numai 100 micrograme. Un gram de LSD ar fi de ajuns pentru a oferi senzatii tari cu LSD tuturor locuitorilor unui oras cu 10.000 de locuitori. Marja de siguranta a LSD este foarte mare; cantitati de pana la 3000 de micrograme pot fi suportate de organism, in majoritatea cazurilor, fara consecinte negative.
Pe de alta parte, cantitatile de LSD produse azi in laboratoare improvizate in bucatarii nu sunt intotdeauna pure.
Administrat oral, efectul LSD incepe sa se instaleze dupa circa 45 de minute. Injectat intravenos, efectul apare la doar cateva minute. Efectele evidente ale LSD sunt mai ales asupra trunchiului cerebral si diencefalului, in primul rand asupra sistemului limbic si sistemului reticular (activator ascendent - n. tr.). Acesti centri cerebrali coordoneaza reactiile emotionale la stimuli externi si influenteaza selectarea informatiilor provenite din mediul nostru inconjurator, ce sunt transmise catre creier prin organele senzitive. Efectul LSD asupra centrilor vegetativi nu este puternic, dar sesizabil. Pupilele se dilata (ceea ce poate duce la fotofobie in cazul luminii puternice), iar ocazional se constata greturi si varsaturi, ceea ce indica faptul ca LSD irita centrul vomei din trunchiul cerebral.
Interesanta, din punct de vedere farmacologic, este toleranta ce se instaleaza destul de rapid. Cine ia LSD in doze constante, timp de mai multe zile, nu mai simte efectul din a treia zi. Fie ca se creste doza, fie se face o pauza de cateva zile, pana la refacerea sensibilitatii fata de substanta.
Aproape toti oamenii care au incercat macar odata substante halucinogene, descriu, ca prima modificare psihica, stralucirea crescuta a culorilor.
Halucinatiile declansate de LSD nu sunt, defapt, decat pseudohalucinatii, consumatorii fiind aproape intotdeauna constienti de faptul ca impresiile traite nu sunt reale.
Numitorul comun al efectului psihogen al tuturor halucinogenelor cunoscute pana acum poate fi considerat abolirea stabilitatii lumii noastre interioare, tulburand perceptiile noastre, strict constante in mod normal.
Intr-un fel, LSD permite revenirea la o stare infantila a organizarii perceptiilor ce definesc starea de constienta. La fel ca si pentru copil, consumatorului aflat sub influenta LSD toate lucrurile ii sunt noi si unice - va constata, poate, ca ciocolata ii place acum mai mult ca niciodata.
Asemenea copilului insa, consumatorul va fi puternic dependent de mediul sau. Un mediu social prietenos si suportiv este, de aceea, cel mai bun mijloc impotriva unui bad trip (engl. calatorie nereusita - experienta negativa, episod disforic - n .tr.).
Trairile din timpul expunerii la LSD depind foarte mult de asteptarile individuale ale consumatorului fata de consum, cat si de sugestiile pe care le primeste din mediul sau social. Cine se asteapta ca LSD-ul sa actioneze ca un afrodisiac, nu va fi dezamagit.

Dependenta:
Pericolul tolerantei (obisnuintei) psihice

Pericole:
a) Pericole fizice/biologice: Au fost descrise rupturi cromosomiale la nivel celular, precum si malformatii congenitale, la copiii mamelor care au consumat LSD in timpul sarcinii.

b) Pericole/riscuri psihogene imediate:
Deoarece in episodul de stupoare data de LSD se amplifica starea psihica preexistenta, o stare depresiva inainte de consum poate degenera intr-o experienta 'horror' ('horror-trip'). Astfel, pot aparea stari de anxietate masiva a caror durata se intinde pe mai multe ore. Experienta 'bad trip' se poate incheia fie spontan, fie cu ajutor din partea medicului (clorpromazina - un neuroleptic comercializat sub numele de Megaphen - este un antidot eficient). Daca reactia negativa nu remite in timp util, poate fi urmata de o faza psihotica mai lunga. Persoana afectata se comporta ca un bolnav psihic (de regula ca in cazul schizofreniei paranoic-halucinatorii). Astfel de reactii psihotice apar aproape numai la persoane predispuse la astfel de tulburari, persoane la care predispozitia este determinata de tare din timpul copilariei, eventual combinate cu existenta unor factori genetici. Riscul cel mai mare il prezinta tentativele de suicid - de exemplu saritura din geam, persoana drogata avand convingerea ca poate zbura.
In trecut au existat cazuri in care traficantii au distribuit substante ce nu au nici o legatura cu LSD, ci aveau o cu totul alta compozitie. Consecinta au fost intoxicatii dintre cele mai severe.

c) Psihoza de reevocare (flashback):
In acest caz este vorba de o stare de stupoare asociata cel mai adesea cu trairi intense de frica si dezorientare, ce poate aparea la saptamani sau luni dupa consumul propriu-zis al LSD-ului si care are, asupra consumatorului, un real efect de acces psihotic. Pot aparea stari anxioase, de paranoia si halucinatii. Deoarece 'flash-back'-ul apare fara prodrom, el poate debuta in momente cu totul neprielnice pentru persoana in cauza (conducerea unui automobil), ceea ce poate crea situatii dintre cele mai periculoase.

d) Pericole ce apar la consumul cronic:
LSD nu este un toxic ce da dependenta. Nu apare dependenta fizica, de asemenea lipsesc fenomenele de sevraj. Consecintele unor experiente repetate cu LSD nu pot fi apreciate satisfacator, deoarece trairile de genul 'bad trip' nu sunt suficiente, singure, pentru formularea unor concluzii obiective.

2. Dom (STP): Substanta numita Dom (STP) a fost elaborata de catre firma americana DOW-Chemical - acceasi companie care produce Napalm-ul. Dom sau STP este o amfetamina modificata chimic. In doza redusa produce efecte de genul 'Speed'ului, in timp in ce doze mai mari, efectul este mai degraba de 'speed-trip'. 'Speed-trip'ul ofera tocmai contrariul experientei cautate in cazul abuzului de LSD. Se caracterizeaza printr-o nelinistite chinuitoare, insotita de agitatie fizica, stari intense de anxietate si o durata lunga (72 de ore!).

3. PCP sau Angel Dust a fost elaborat in anii 50 de catre firma Parke, Davis & Company din Statele Unite ca antialgic. In 1965 a fost insa retras de pe piata, din cauza efectelor adverse deosebit de grave. Imediat dupa aceea, in iunie 1967, a aparut brusc pe scena narcoticelor.

Caracteristici ale acestui drog:
    - drogul este mai ieftin decat heroina sau LSD
    - efectul se instaleaza la fel de rapid ca la heroina si mai rapid ca la LSD
    - actiunea este mult mai intensiva decat la marihuana, hasis sau alcool
    - durata efectului este mai lunga decat la heroina (pana la 48 de ore)
    - vine in intampinarea celor care sunt, in mod evident, dornici de trairi terifiante (horror) si autolitice

Forma de administrare:
Se prizeaza, daca se prezinta sub forma de pulbere (Crystal). Formulat in comprimate (tic-tac) se inghite. Aplicat dintr-un tub spray pe marihuana sau chiar patrunjel simplu, PCP-ul poate fi fumat (Hof, Sherman`s). Administrarea rectala se face prin supozitoare. In fine, efectul dorit se instaleaza cel mai repede, daca se dilueaza si se administreaza injectabil.

Spectru de actiune:

1. Dozele mici produc o stare de ebrietate, uneori stari de excitatie nervoasa/agitatie
2. In doze medii, are efect analgetic si anestezic
3. Produce ecranarea stimulilor externi si reduce capacitatea de percepere a mediului inconjurator
4. Hiperexcitatie/Iritabilitate
5. Dozele mari pot provoca crize convulsive
6. Nu sunt rare disforiile de tip depresiv
7. Cresterea frecventei pulsului, cresterea tensiunii arteriale

Starile de intoxicatie seamana celor din intoxicatia cu cocaina (v. cocaina)
PCP duce la evolutii atipice ale stuporii ('horror-trips') ce seamana cu cele din consumul de LSD Psihozele PCP sunt tulburari frecvent descrise in literatura.

Sechele pe termen lung:
Consumatorii cronici sunt practic zguduiti in cele aproape doua zile ale 'calatoriei' lor (engl. trip) de depresii si anxietate. Aud voci bizare sau muzica stranie. In timpul celei mai intensive faze, unii se cred a fi dracul in persoana. Suferinta psihica autoindusa se descarca, in aceste stari de tensiune prelungi, in accese de autoagresiune neinhibata ce pot merge pana la automutilare.

Dependenta:
Toleranta se instaleaza rapid. Cine doreste sa mai simta ceva dupa o saptamana de consum continuu al 'prafului ingerilor', trebuie sa-si mareasca considerabil doza zilnica. Fiecare episod de stupoare aduce cu sine o puternica componenta autolitica si de automutilare.
'Daca o iei si totusi supravietuiesti, esti un tip adevarat', asa suna un moto din scena consumatorilor de PCP.

4. Ciuperci cu substante stupefiante (de ex. Psilocibina )
Efectul psilocibinei este asemanator cu cel al LSD-ului. Se caracterizeaza in special prin halucinatii vizuale, modificari ale perceperii culorilor, dar si prin modificari ale starii psihice si emotionale. Cei aflati sub efectul ei au impresia ca-si reamintesc si constientizeaza trairi uitate din vremuri trecute. Se observa o schimbare profunda a perceperii timpului si spatiului, iar uneori subiectul isi percepe propriul corp distorsionat in mod bizar. Atentia este extrem de focalizata. Modificarile starii de constienta sunt doar usor schitate. Doze de cateva miligrame luate per os - ca. 4 mg - vor determina, dupa 20 - 30 minute o relaxare spirituala si fizica perceputa subiectiv ca fiind placuta. La doze mai mari, tulburarile de perceptie a timpului sunt mai pronuntate, perceperea dimeniunii spatiului este modificata si mai mult. Din punct de vedere farmacologic, psilocibina are ca efect, asemanator LSD-ului, dilatarea pupilelor, cresterea temperaturii s.a.m.d.