KINETOTERAPIA IN AFECTIUNI CARDIOVASCULARE - TEST GRILA

KINETOTERAPIA IN AFECTIUNI CARDIOVASCULARE - TEST GRILA

152. Recuperarea arteriopatiilor are rezultate slabe, insa e singura forma de

tratament in :

a)      obstructii inalte

b)      obstructii mijlocii

c)      obstructii joase

153. Perimetrul de claudicatie reprezinta:

a)      distanta in metri

b)      numar de pasi

c)      timp de minute

154. Kinetoterapia arteriopatiilor obliterante se bazeaza pe:

a)      mers codificat, gimnastica Burger

b)      gimnastica Burger, exerc. specifice obstructiei arteriale

c)      mers codificat, gimnastica Burger, exerc. specifice obstructiei arteriale

155. Fibrilatia atriala este o aritmie in care:

a)      ritm cardiac rapid si regulat

b)      ritem cardiac rapid si neregulat

c)      ritm cardiac regulat iar frecventa sub 90bat/min

156. Extrasistolele ventriculare sunt batai suplimentare care apar pe fondul unui ritm sinusal caracterizate prin:

a)      unda P larga, QRS normal, T pozitiv

b)      unda P normal, QRS larg, T pozitiv

c)      unda P negativa, QRS normal, T pozitiv

157. Tensiunea arteriala sistolica reprezinta:

a)      presiunea sangelui din artere in clipa in care inima se contracta si expulzeaza sangele

b)      presiunea sangelui care persista in artere in clipa in care inima se relaxeaza

c)      presiunea sangelui cand inima absoarbe o noua cantitate de sange din periferie pentru a-l expulza la bataia urmatoare

158. Valoarea maxima normala a tensiunii sistolice este de :

a)      140 mmHg

b)      170 mmHg

c)      175 mmHg

159. Antrenamentul fizic controlat si sustinut reduce valoarea tensiunii arteriale sistolice cu:

a)      4-5 mm la normotensivi si cu aprox. 10 mm la hipertensivi

b)      10 mm la normotensivi si aprox. 15 la hipertensivi

c)      5 mm la normotensivi si aprox. 20 mm la hipertensivi

160. Hipotensiunea arteriala este starea permanenta in care:

a)      tensiunea arteriala sistolica mai mica de 100 mmHg, cea diastolica mai mica decat 60 mmHg

b)      tensiunea arteriala sistolica mai mica de 120 mmHg, cea diastolica mai mica decat 70 mmHg

c)      tensiunea arteriala sistolica mai mica de 100 mmHg, cea diastolica mai mica decat 70 mmHg

161. Hipotensiunea ortostatica este starea in care TA sistolica maxima scade in ortostatism cu cel putin :

a)      20 mmHg

b)      40 mmHg

c)      60 mmHg

162. Activitatea hormonilor de stress eliberati de sistemul nervos simpatic este intrerupta de :

a)      betablocante

b)      (??????????)

163. Valoarea maxima a TA diastolice este:

a)      90 mm Hg

b)      100 mmHg

c)      70 mmHg

164. Ateroscleroza este un proces care afecteaza:

a)      artere

b)      vene

c)      capilare

165. Bolile cardiace nedureroase sunt:

a)      angina pectorala si bolile valvelor inimii

b)      insuficienta cardiaca, bolile cardiace congenitale, bolile valvelor inimii

c)      angina instabila si HTA

166. In angina pectorala stabila de efort, durerea are caracteristica:

a)      apare in conditii clare de suprasolicitare, dispare in cateva minute

b)      apare in conditii de stres, dispare dupa 2 tablete de nitroglicerina

c dispare dupa 3 tabl de nitroglicerina

167. Recuperarea anginei pectorale stabile de efort este identica cu recuperare din :

a) faza 2 post IMA

168. Recuperarea pecientului cu angina pectorala stabila de efort nu se face in :

a)      sectii de recuperare

b)      domiciliu

c)      unitati sanitare

169. Pacientul cu angina instabila este supus testului de efort la:

a)      7-10 zile de la stabilizarea anginei

b)      4-5 zile de la stabilizarea anginei

c)      12-14 zile de la stabilizarea anginei

170. Pacientii cu angina de novo incep antrenamentul fizic dupa:

a)      dupa 1 luna de la debutul bolii

b)      dupa 2 luni de la debutul bolii

c)      dupa 3 sapt. de la debutul bolii

171. Cand ritmul cardiac este rapid, dar isi pastreaza regularitatea, spunem ca inima are urmatoarea tulburare de ritm:

a)      fibrilatie atriala

b)      tahicardie

c)      bloc cardiac

172. Tahicardiile paroxistice sunt tulburari de ritm care apar in urmatoarea

conditie:

a)      se instaleaza la efort excesiv

b)      se instaleaza progresiv in urma unei emotii intense

c)      se instaleaza brusc

173. Cardiomiopatiile sunt:

a)      boli neinflamatorii ale muschiului cardiac, de cauza deseori neclara

b)      boli inflamatorii ale muschiului cardiac

c)      boli ale valvelor cardiace

174. Incapacitatea valvelor de a inchide orificiul caruia ii sunt atasate se

numeste:

a)      stenoza

b)      insuficienta

c)      boala valvulara

175. In recuperarea valvularilor operati programul usor de recuperare consta in :

a)      ex.de respiratie si plimbari scurte

b)      ex.de respiratie, bicicleta si gimnastica usoara

c)      ex.de respiratie si gimnastica usoara

176. Intensitatea antrenamentului fizic posttransplant cardiac nu va depasi:

a)      50% din capacitatea aeroba maximala

b)      70% din capacitatea aeroba maximala

c)      60% din capacitatea aeroba maximala

177. Testul de efort ofera trasee ECG cu acuratete cand e efectuat la:

a)      covor rulant

b)      bicicleta ergometrica

c)      aparat de vaslit

178. Faza a III-a de recuperare postangioplastie coincide cu:

a)      faza a III-a post IMA

b)      faza a III-a post by-pass coronarian

c)      faza a III-a post transplant

179. In recuperarea post by-pass aortocoronarian pacientul va merge pe culoar, neinsotit in ziua:

a)     

b)     

c)     

180. Valva mitrala:

a) separa atriul stg. de ventricolul dr.

181. Arteriopatiile periferice apar frecvent la:

a) barbati

182. Claudicatie intermitenta inseamna:

a) durere sub forma unei crampe musculare

183. Insuficienta cardiaca, in Europa primele studii sistematice privind efortu fizic au inceput:

a)      imediat dupa razboi (1941-1950)

b)      in anii 1980

c)      in anii 1990

184. Grupe de lucru de kinetoterapie pentru bolile cardiovasculare sunt in

Germania:

a)      cca.100

b)      cca.300

c)      peste 6000

185. Rezultatele antrenamentelor fizice in insuficienta cardiaca s-au dovedit:

a)      neconcludente

b)      sub asteptari

c)      peste asteptari

186. Mortalitatea in insuficienta cardiaca este de:

a)      10% in 5 ani

b)      20% in 5 ani

c)      peste 50% in 5 ani

187. In angina de piept antrenamentul fizic ritmic determina:

a)      o ameliorare in plan psihic

b)      o crestere a duratei de mers pana la aparitia crizei

c)      ambele

188.In arteropatiile membrelor inferioare(arterite) cel mai eficient tratament

este reprezentat de:

a)      efort fizic (antrenament)

b)      medicamente vasodilatatoare

c)      balneoterapie

189. Antrenamentul fizic in arteropatii obliterante da rezultat optim daca:

a)      se reduce fumatul

b)      se intrerupe complet fumatul

c)      nu are legatura cu fumatul

190. Cum influenteaza antrenamentul fizic colesterolemia

a)      reduce nivelul colesterolului din plasma dar si trigliceridele

b)      nu influenteaza colesterolul

c)      reduce hipercolesterolemia

191. Antrenamentul fizic influenteaza HDL?(fractiunea benefica a

colesterolului)

a)      scade HDL

b)      creste HDL

c)      nu-l influenteaza

192. Pe langa greutatea corporala un indice nefavorabil de boala

cardiovasculara este:

a)      circumferinta brat

b)      circumferinta torace

c)      circumferinta abdomen

193. Hipertensiunea arteriala beneficiaza de antrenament fizic pentru:

a)      o mai buna conditionare a membrelor

b)      scad valorile tensionale

c)      creste frecventa cardiaca

194. Chiar si o reducere cu 2 mm a TA produce scaderea indicelui de accident vascular cerebral cu:

a)     

b)     

c)     

195. Pentru un accident cerebral este periculoasa:

a)      TA sistolica

b)      TA distolica

c)      ambele

196. Antrenamentul fizic in insuficienta cardiaca

a)      creste nr. de spitalizari

b)      nu influenteaza nr. de spitalizari

c)      reduce mult spitalizarea

197. Antrenamentul fizic in insuficienta cardiaca

a)      amelioreaza net capacitatea de efort

b)      amelioreaza foarte putin capacitatea de efort

c)      nu influenteaza sensibil capacitatea de efort

198. Antrenamentul fizic in insuficienta cardiaca amelioreaza si:

a)      diabet zaharat

b)      dislipidemia

c)      ambele

199. Cei care practica antrenamentul fizic regulat are tendinta sa:

a)      sa abandoneze fumatul

b)      sa fumeze mai mult

c)      sa mentina nr. de tigari fumate

200. In insuficienta cardiaca hipodiastolica elementul histopatologic important la nivelul miocardic este:

a)      inflamatia

b)      fibroza

c)      axfixia fibrelor miocardice

201. Antrenamentul fizic influenteaza starea arterelor

a)      nu influenteaza

b)      creste elasticitatea arterelor

c)      creste rezistenta vaselor

202. Pentru a fi eficient antrenamentul fizic trebuie sa:

a)      nu influenteaza frecventa cardiaca

b)      sa produca doar o usoara tahicardie de efort

c)      sa produca tahicardie importanta

203. Un antrenament fizic riguros, de tip sub maximal inseamna o frecventa

cardiaca de:

a)      200 -1/2 varsta in 5 ani

b)      200 - varsta in 5 ani

c)      200 - varsta

204. In antrenamentul fizic al unei persoane sedentare frecventa cardiaca dorita se obtine:

a)      de la primul antrenament

b)      de la al 2-lea antrenament

c)      dupa mai multe sedinte

205. In special la hipertensivi dupa sedintele de antrenament fizic se obtine:

a)      scaderea TA

b)      cresterea TA

c)      tensiunea nu este influentata

206. La cardiacii care au tendinta la tahicardie, in urma antrenamentului fizic:

a)      se reduce frecventa cardiaca

b)      nu se modifica frecventa cardiaca

c)      creste frecventa cardiaca

207. Hipertensiunea arteriala netratata reduce durata de viata cu:

a)      2 ani

b)      10 ani

c)      15 ani

208. In insuficienta cardiaca atitudinea traditionala medicilor este:

a)      repaos cat mai prelungit

b)      alternare repaos-antrenament fizic

c)      antrenament cu regularitate

209. Insuficienta cardiaca este definita ca:

a)      parametru functional

b)      leziune anatomica

c)      fiziologic legata de insuficienta renala

210. Cauza cea mai frecventa a insuficientei cardiace este:

a)      valvulopatiile reumatismale

b)      cardiopatia ischemica

c)      bolile cardiace congenitale

211. Transplantul cardiac se face:

a)      la orice varsta

b)      numai sub 30 ani

c)      numai sub 60 ani

212. Insuficienta cardiaca are ca semn cardinal(cel mai important)

a)      edeme declive

b)      oliguria

c)      dispneea

213. Insuficienta cardiaca are mai multe stadii (clase), respectiv:

a)     

b)     

c)     

214. In stadiul IV de insuficienta cardiaca bolnavul se simte bine:

a)      numai in repaos relativ

b)      numai la eforturi usoare

c)      nu se simte bine nici in repaos pefect

215. Antrenamentul fizic regulat da cele mai bune rezultate:

a)      in insuficienta cardiaca hiposistolica

b)      in insuficienta cardiaca hipodiastolica

c)      in insuficientacardiaca la varste tinere

216. Antrenamentul fizic regulat amelioreaza:

a)      hipotrofia muschilor scheletici

b)      performanta cardiaca

c)      ambele

217. Pronosticul insuficientei cardiace este:

a)      mai bun decat in cancer

b)      mai rau decat in cancer

c)      la fel

218. Antrenamentul fizic si insuficienta cardiaca

a)      s-a dovedit foarte periculos

b)      are periculozitate medie

c)      practic a aratat o periculozitate minima

219. In insuficienta cardiaca antrenamentul fizic pe sedinta are durata optima de:

a)      5 min.

b)      15 min.

c)      20 min. sau peste

220. Antrenamentul fizic in insuficienta cardiaca :

a)      nu influenteaza starea psihica

b)      amelioreaza starea psihica si fizica

c)      nu are decat efect psihologic

221. Prevenirea prin kinototerapie a emboliilor pulmonare se face prin:

a) exercitii prin respiratie profunda

222. Tromboflebitele postpartum

a) lasa sechele importante (sindrom post-flebite)

223. Tromboflebitele care para la gravide se datoreaza:

a) ambele cauze de mai sus

224. Complicatia majora a tromboflebitelor membrelor inferioare este :

a) embolia pulmonara

225. Prevenirea tromboflebitei dupa operatiile mari ortopedice se face prin:

a) heparine cu molecula mica administrabile S.C.

226. In tratamentul tromboflebitei se folosesc:

a) heparina urmata de anticoagulante orale

227. Sindromul posttromboflebitic comporta:

a) edeme la nivelul membrelor inferioare agravate de orteostatic (ortostatism)

228. Tratamentul hidrobalnear in sindromul postromboflebita consta in:

a) masaj in apa rece (valuri)

229. Pentru varicele membrelor inferioare se recomanda:

a) extirpare chirurgicala

230. Sportul cel mai recomandat in bolile venelor este :

a) inotul

231. Prevenirea tromboflebitelor si emboliilor pulmonare prin exercitii si

miscari pasive la: bolnavii operati incepe:

a) imediat, post operator

232. In tratamentul tromboflebitei se folosesc:

a) heparina urmata de anticoagulante orale

233. Antrenamentul fizic in stenoza aortica simptomatica este:

a) edeme la nivelul mewmbrelor inferioare agravate de ortostatism

234. Efortul fizic in stenoza aortica poate provoca

235. Efortul fizic in valvopatii este indicat:

236. Repausul prelungiti in scaun, in zborurile lungi cu avionul (8-12 ore) poate provoca:

237. In arteriopatii, claudicatia intermitenta se defineste ca:

238. Criza de angor pectoris (durerea):

239. Embolia pulmonara este o complicatie a: