Hemoragiile digestive superioare - test grila

Hemoragiile digestive superioare - test grila

1. Cum se calculeaza doza de propranolol in tratamentul hipertensiunii portale?

A. mg/kg corp

B. g/kg corp

C. se ajusteaza pana la reducerea pulsului de repaus cu 25%

D. se ajusteaza pana la scaderea tensiunii arteriale diastolice la cel putin 70 mmHg

E. se calculeaza in functie de nivelul albuminelor serice

2. Tratamentul sangerarilor prin ruptura varicelor esofagiene se face cu:

A. somatostatina

B. lactuloza

C. ursofalk

D. silimarina

E. colchicina

3. Pentru tratarea hemoragiei determinata de gastropatia portal-hipertensiva la pacientii cirotici se utilizeaza:

A. propranolol

B. blocanti de H2

C. protectoare de mucoasa gastrica

D. saruri de aluminiu sau magneziu

E. prostaglandine cu efect citoprotector

4. Care este prima masura terapeutica intr-o hemoragie digestiva superioara de cauza variceala?

A. administrare de vasopresina, 0,1 - 0,4 unitati/minut

B. sclerozare endoscopica a varicelor

C. tamponament cu sonda Sengstaken-Blakemore

D. evaluare a pierderii de volum si substitutie volemica

E. administrare de somatostatina in bolus 250 g urmat de perfuzie 250g/ora

5. Care din urmatoarele medicamente se folosesc in tratamentul hemoragiei din varicele esofagiene:

A. octreotid

B. nitroglicerina

C. betablocante

D. blocante ale canalelor de Calciu

E. somatostatin

Ajuta la diagnosticul de HDS:

A. anamneza

B. examinarea fizica amanuntita

C. reactia Adler

D. testele de grup sanguin

E. toate raspunsurile de mai sus

7. Asociat vasopresinei, in sangerarea din varice esofagiene se mai folosesc:

A. octreotidul

B. nitroglicerina in perfuzie venoasa

C. nitroprusiatul de sodiu

D. metronidazolul

E. diazoxidul

8. Octreotidul utilizat in hemoragiile varicelor eso-gastrice este:

A. vasodilatator splanhnic

B. anestezic local

C. sedativ

D. blocant al receptorilor H1

E. vasoconstrictor splanhnic direct

9. Doza eficienta de octreotid in hemoragiile variceale eso-gastrice este de:

A. 25-50 microgr/h

B. 25-50 g/zi

C. 25-50 mg/min

D. 500-1000 microgr/h

E. 25-50 microgr/saptamana

10. Care din urmatoarele medicamente nu se folosesc in tratamentul hemoragiei din varicele esofagiene:

A. octreotid

B. nitroglicerina

C. betablocante

D. blocante ale canalelor de Calciu

E. somatostatin

11. Tratamentul de prima linie in scopul controlarii sangerarilor acute ale varicelor esofagiene se face cu:

A. interventie endoscopica

B. tratament perfuzabil cu vasopresina cu o rata de 0,1-0,4 u/min

C. administrare de betablocanti

D. nitroglicerina in perfuzie

E. isosorbid-dinitrat sublingual

12. Semnele asociate sangerarii din varicele esofagiene ar putea fi:

A. tahicardie posturala usoara

B. bradicardie

C. episoade de fibrilatie atriala paroxistica

D. alcaloza metabolica

E. soc hemoragic

13. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice esofagiene sunt:

A. tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventa cardiaca

B. inhibitorii de H2 receptori in doze mari

C. suntul porto-sistemic transjugular intrahepatic

D. sunturile chirurgicale porto-sistemice

E. omeprazolul in administrare cronica

14. In tratamentul sangerarilor varicelor din cirozele hepatice:

A. scleroterapia profilactica in absenta unei sangerari dovedite reduce mortalitatea

B. propranololul administrat la pacienti cu varice mari, care nu au sangerat, prelungeste

supravietuirea

C. riscul encefalopatiei hepatice este mai mare in cazul efectuarii sunturilor chirurgicale

comparativ cu suntul porto-sistemic transjugular intrahepatic

D. vasopresina controleaza sangerarea variceala si previne resangerarea la peste 80% dintre

pacienti

E. hiponatremia si insuficienta renala acuta sunt efecte secundare ale terapiei cu vasopresina

15. Alegeti caracteristicile clinice corecte ale sangerarilor variceale eso-gastrice:

A. au loc adesea datorita unor factori precipitanti

B. de obicei se prezinta ca o hematemeza nedureroasa, masiva

C. semnele asociate merg de la tahicardie posturala usoara pana la soc

D. pacientii cu varice pot sangera si datorita existentei altor leziuni gastro-intestinale

E. la pacientii cu hemoragii anterioare nu e necesara excluderea altor surse de sangerare

16. Alegeti afirmatiile corecte legate de tratamentul cu vasoconstrictoare al hemoragiilor acute de la nivelul varicelor eso-gastrice:

A. perfuzia intravenoasa cu vasopresina determina cresterea fluxului sanguin in sistemul venos

portal

B. controlul sangerarii variceale cu vasopresina se obtine intr-o proportie de pana la 80% din

cazuri

C. terapia cu vasopresina se poate asocia cu ischemia cardiaca si a tractului gastro-intestinal

D. izosorbid-dinitratul sublingual poate reduce complicatiile terapiei cu vasopresina

E. somatostatina si octreotidul sunt mai putini eficienti si produc mai multe complicatii decat

vasopresina

17.Urmatoarele afirmatii despre hemoragia digestiva superioara prin ruptura varicelor esofagiene sunt adevarate:

A. 80% din cazuri se opresc spontan

B. controlul terapeutic al sangerarii se obtine la 50% din cazuri

C. resangerarea apare la mai putin de 50% din cazuri

D. 50% se opresc spontan

E. tratamentul medicamentos consta in folosirea vasopresinei si somatostatinei

18. Metodele de profilaxie a recidivelor hemoragice la bolnavii cu varice esofagiene sunt:

A. tratamentul cu doze de propranolol care sa scada cu un sfert frecventa cardiaca

B. inhibitorii de H2-receptori in doze mari

C. suntul porto-sistemic transjugular intrahepatic

D. sunturile chirurgicale porto-sistemice

E. omeprazolul in administrare cronica

19. De utilitate in tratamentul hemoragiilor variceale sunt:

A. vasopresina

B. tamponamentul cu sonda Sengstaken- Blakemore

C. somatostatina

D. splenectomia

E. sclerozarea endoscopica

20. Tratamentul hemoragiilor acute la nivelul varicelor eso-gastrice include:

A. heparina

B. vasopresina

C. scleroterapia

D. ligaturile endoscopice

E. papaverina

21. Efectele secundare severe la vasopresina administrata pentru tratamentul sangerarilor varicelor eso-gastrice includ:

A. insuficienta renala acuta

B. ischemia cardiaca

C. crioglobulinemia

D. hiponatremia

E. ischemia tractului gastro-intestinal

22. Pentru reducerea complicatiilor tratamentului cu vasopresina in hemoragiile variceale esogastrice se poate administra:

A. nitroglicerina in perfuzie venoasa

B. isosorbid-dinitrat sublingual

C. amoxicilina

D. silimarina

E. preparate cu fier

23. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre perfuzia intravenoasa cu vasopresina in cazul rupturii de varice esofagiene la un cirotic:

A. conduce la vasodilatatie generalizata si scadere a presiunii sanguine in varice

B. controleaza singerarea la peste 80% din cazuri

C. resangerarea apare la peste jumatate din pacienti dupa intrerupere

D. insuficienta renala acuta poate fi o complicatie a acestui tratament

E. asocierea cu venodilatatoare (nitroglicerina, isosorbid dinitrat) ii scad eficienta

24. Metode de scadere a presiunii in sistemul venos portal folosite la pacientul cirotic sunt:

A. sunt porto-sistemic transjugular intrahepatic

B. sclerozarea varicelor esofagiene

C. blocaj beta-adrenergic cu propranolol sau nadolol

D. somatostatina in doze mici

E. scleroterapia iterativa

25. Suntul chirurgical porto-sistemic la un bolnav cirotic:

A. nu reduce riscul hemoragiei recurente

B. mortalitatea globala a pacientilor operati este egala cu cea a pacientilor neoperati

C. creste morbiditatea prin encefalopatie portal-sistemica

D. este intotdeauna selectiv

E. in cele de urgenta, mortalitatea postoperatorie precoce depaseste 30%

26. Cele mai frecvente cauze de HDS sunt:

A. fisura anala

B. ulceratia peptica

C. gastrita eroziva

D. hemoroizii

E. varicele esofagiene

27. Care este cea mai frecventa cauza de sangerare gastro-intestinala superioara:

A. ulcerul peptic al stomacului si duodenului

B. leziunea anala

C. leziunea rectala

D. gastropatia portala hipertensiva

E. varicele esofagiene

28. Gastrita poate apare datorita ingestiei de:

A. alcool

B. ibuprofen

C. aspirina

D. penicilina

E. carbune

29. Sfasierea mucoasei apare in sindromul Mallory-Weiss in regiunea:

A. duodenului

B. esofago-gastrica

C. colonului

D. jejunului

E. ileonului

30. Sangerarile din varicele esofagiene se opresc cu:

A. vasopresina

B. tamponada cu balon cu sonda Sengstaken-Blakemore

C. scleroza si ligatura endoscopica

D. transplantul de ficat

E. preparate cu fier

31. De ajutor in hemoragia digestiva superioara ca si investigatii paraclinice sunt:

A. hemoglobina

B. hematocritul

C. formula leucocitara

D. numarul de trombocite

E. examenul de urina

32. Identificarea locului de sangerare in HDS se face cel mai bine cu ajutorul:

A. examen cu pasta baritata

B. radiografie abdominala simpla

C. eso-gastro-duodenoscopie

D. colonoscopie

E. rectoscopie

33. Cauze rare de leziuni esofagiene hemoragice sunt:

A. esofagitele

B. cancerul esofagian

C. gastritele

D. duodenitele

E. ulcer gastric

34. Cauze rare de HDS sunt:

A. carcinomul gastric

B. polipii stomacului

C. polipii intestinului subtire

D. polipii colonului

E. hemoroizii

35. Culoarea sangelui varsat depinde de:

A. concentratia acidului clorhidric din stomac

B. de amestecul acidului clorhidric din stomac cu sangele

C. concentratia bicarbonatului

D. de amestecul bicarbonatului din stomac cu sangele

E. toate variantele de mai sus

36. Hematemeza se defineste ca:

A. varsatura cu sange

B. exteriorizare de scaune negre

C. exteriorizare de scaune fara sange

D. varsatura fara sange

E. varsatura cu sange si exteriorizare de scaune cu sange

37. Melena se defineste ca:

A. varsatura cu sange

B. exteriorizare de scaune negre

C. exteriorizare de scaune fara sange

D. varsatura fara sange

E. varsatura cu sange si exteriorizare de scaune cu sange

38. Hematemeza indica ca sangerarea este:

A. distal de ligamentul lui Treitz

B. la nivelul ligamentului lui Treitz

C. proximal de ligamentul lui Treitz

D. la nivelul colonului

E. nici una din variantele de mai sus

39. Cati mililitri de sange sunt necesari pentru a produce un scaun negru:

A. 10 ml

B. 20 ml

C. 30 ml

D. 25 ml

E. 60 ml

40. Conduita fata de pacientul care sangereaza depinde de:

A. localizarea sangerarii

B. rapiditatea sangerarii

C. varsta pacientului

D. proportia sangerarii

E. toate raspunsurile de mai sus

41. Ajuta la diagnosticul de HDS:

A. anamneza

B. examinarea fizica amanuntita

C. semnele vitale

D. testele de grup sanguin

E. toate raspunsurile de mai sus

42. In hemoragia digestiva superioara persistenta, indicatii de eso-gastro-duodenoscopie sunt:

A. anticiparea unei interventii chirurgicale

B. anticiparea unei angiografii

C. suspiciunea de varice hemoragice

D. prezenta hemoroizilor

E. toate raspunsurile de mai sus

43. Sangerarea dintr-o arteriola in ulcerul peptic poate fi controlata prin coagulare endoscopica, utilizand:

A. laser

B. termocauterizarea

C. electrocauterizarea

D. terapia cu gheata

E. toate raspunsurile de mai sus

44. Dupa ce culoarea scaunului revine la normal, testele pentru hemoragii oculte pot ramane pozitive pentru:

A. 2 zile

B. 7 zile

C. 2 saptamani

D. o luna

E. 1 zi

45. Culoarea neagra a melenei provine din contactul sangelui cu acidul clorhidric si se produce din:

A. bilirubina

B. hemoglobina

C. hematina

D. urobilinogen

E. uree

46. Cand pierderea de sange in HDS este de 40% din volumul sanguin, apare:

A. soc cu tahicardie accentuata

B. hipotensiune

C. paloare

D. piele rece

E. toate raspunsurile de mai sus

47. Hipotensiunea ortostatica mai mare de 10 mmHg, indica de obicei o reducere a volumului sanguin de:

A. 50%

B. 40%

C. 30%

D. 20%

E. 10%

48. Cat timp trebuie sa ramana sangele in intestin pentru a produce melena:

A. 3 ore

B. 5 ore

C. 7 ore

D. 8 ore

E. 1 zi

49. Rectoragia inseamna:

A. trecerea de sange rosu prin rect

B. trecerea de sange rosu prin stomac

C. trecerea de sange rosu prin esofag

D. sangerare dintr-o sursa distala de ligamentul lui Treitz

E. sangerare dintr-o sursa proximala de ligamentul lui Treitz

50. Scaunele inchise la culoare pot sa apara dupa ingestia de:

A. Fier

B. Calciu

C. Bismut

D. Magneziu

E. sfecla

RASPUNSURI:

1. C

2. A

3. A

4. D

5. A,B,C,D

6. E

7. B

8. E

9. A

10. E

11. A

12. A, E

13. A, C, D

14. B, E

15. B, C, D

16. B, C, D

17. D, E

18. A, C, D

19. A, B, C, E

20. B, C, D

21. A, B, D, E

22. A, B

23. B, C, D

24. A,C

25. B, C, E

26. B, C,

27. A

28. A, B, C

29. B

30. A, B, C, D

31.A, B, C, D

32. C

33. A, B

34. A, B, C

35. A, B

36. A

37. B

38. C

39. E

40. A, B, D

41. E

42. A, B, C

43. A, B, C

44. B

45. C

46. E

47. D

48. D

49. A, D

50. A, C