Kinetoterapia in algiile cervicale si dorsale

Kinetoterapia in algiile cervicale si dorsale

Cervicalgia

Cauzele de durere cervicala sunt:

- uncodiscartroza la nivelul articulatiilor;

- poliartrita reumatoida;

- spondilartrite anchilozante;

- artrita psoriazica;

- traumatismele vertebrale;

- hernia discului intervertebral;

- osteomielita;

- tumori primitive sau metastaze vertebrale;

- abcesul epidural.

Alte cauze de gravitate mai mica sunt:

- contractura musculara paravertebrala cervicala acuta,

- fibrozitele localizate,

- tendinita sternocleidomastoidianului,

- infectii faringiene,

- nevralgia de nerv Arnold.

Cervicalgiile acute au originea de cele mai multe ori cauze degenerative ale discurilor intervertebrale si apofizelor articulare posterioare, hipertrofia apofizelor unciforme localizate la nivelul ultimelor vertebre cervicale C5, C6, C7.

Durerea este localizata sau iradiata in vecinatate si la distanta determinand contractura musculaturii scheletice, determinand un cerc vicios ce amplifica durerea.

Daca la un bolnav cu poliartrita reumatoida apare brusc durere cervicala violenta, se suspicioneaza fractura apofizei odontoide dau o subluxatie atlanto-axoidiana.

Examenul obiectiv in cervicalgii este foarte important:

- Inspectia arata - pozitia antalgica a capului, inclinare laterala, rotatie, anteflexie;

- Palparea arata - modificari ale tonusului musculaturii paravertebrale de la o crestere usoara pana la o contractura puternica si extrem de dureroasa.

- se depisteaza punctul de maxima sensibilitate dureroase (pct. Trigger), stimularea acestui punct declanseaza o durere violenta local, cat si iradiata de obicei spre occiput. Aceste puncte au o importanta deosebita, presiunile pe aceste puncte trebuie evitate in special in timpul masajului, invers prin presiuni pe insertiile musculaturii occipitale se obtine o relaxare musculara si o usurare a suferintei bolnavului.

La nivelul capului se evidentiaza zonele de aderenta ale aponevrozei epicraniene puncte dureroase din vertex retroauricular de-a lungul liniei occipitale.

La nivelul fetei aceste puncte sunt in regiunea temporala sau preauriculara si supraorbital.

La nivelul cervical posterior sunt la nivelul spatiilor interspinoase pe ligamentul nucal la emergenta si ermengenta nervului Arnold.

La nivelul centurii scapulare in fosa supraspinoasa, subspinoasa, subacromial, punctele de insertie ale muschiului unghiular, insertiile de pe marginea mediala a omoplatului si cele ce formeaza coafa rotatorilor.

Mobilizarea coloanei cervicale se evolueaza global activ in miscarile executate de bolnav (flexie, extensie, inclinare laterala, rotatie, circumductie) fie pasiv nedepasind arcul dureros.

Cracmentele (trosnituri) nu au semnificatie.

- La examenul radiologic - se evalueaza prin radiografii de fata, profil si rotatie pe trei sferturi.

Ca semne de spondilodiscartroza:

- reducerea lordozei cervicale;

- osteoscleroza suprafetelor articulare ale apofizelor posterioare;

- pensarea spatiului intervertebral;

- hipertrofia apofizelor unciforme.

Diagnosticul necesita si date de laborator.

Tratament:

- primul gest blocarea mobilitatii segmentare cu ajutorul unei minerve 24 de ore din 24 scoasa numai pentru igiena personala si pentru tratament local fizical kinetic;

- masajul cu gheata pentru relaxarea musculaturii si blocarea conductibilitatii nervoase 5-10 min de mai multe ori pe zi;

- pozitia antalgica trebuie pastrata pe timpul procedurii;

- electroterapia antalgica: curenti de joasa frecventa, curenti diadinamici, curent galvanic, stimulare electrica neurala trans cutanate (TENS). Toate pentru limitarea fenomenului de acomodare cu curentul respectiv se variaza intensitatea si frecventa curentului pe timpul aplicatiei;

- electroterapie de inalta frecventa: ultrasunete cu hidrocortizon.

Cervicalgia cronica se instaleaza pe masura ce durerea scade in intensitate.

Obiectivele tratamentului:

- reducerea intensitatii durerii;

- reducerea pana la eliminare a contracturilor musculare;

- redobandirea mobilitatii coloanei vertebrale cervicale cel putin pana la valorile functionale;

- reechilibrarea tonusului muscular si refacerea echilibrului fiziologic dintre forta de contractie a flexorilor si cea a extensorilor.

Pentru reducerea intensitatii durerii se utilizeaza crioterapie, incalzirea locala, unde scurte, microunde, lampa cu solux, cataplasma cu parafina pentru structuri superficiale.

- aplicarea de curenti interferentiali: electrochinezia (utilizeaza un singur electrod in forma de manusa) in aplicatie clasica cu 2 circuite de medie frecventa incrucisate care genereaza un curent de joasa frecventa care actioneaza in profunzime;

- ultrasunetele;

- aplicatii manuale se face in decubit (dorsal, ventral, lateral), sezand. Tehnici: presiuni superficiale, efleuraj, statice localizate, dinamice profunde, combinate cu intinderi ale tesuturilor; mobilizarea pliului cutanat; presiuni exercitate cu toata palma, intinderea maselor musculare, intinderea planului cutanat in raport cu cele subiacente, masajul fetei, pielii paroase, tractiuni continue si discontinue, manual si combinate cu mobilizare pasiva in toate sensurile fiziologice de miscare la nivelul cervical, tractiuni mecanice cu scripeti sau aparate de tractiune vertebrala.

Pentru obtinerea unei bune destinderi musculare, o decomprimare articulara si o eliberare a gaurilor de conjugare trebuie respectate:

1. pozitia bolnavului - decubit dorsal, asezat;

2. un unghi de flexiune de 10^o-15^o a coloanei cervicale;

3. o durata de la 40 min la 2 ore;

4. inainte de oprire se executa contractii izometrice scurte ale musculaturii mainii pentru reechilibrarea tonusului muscular;

5. forta de tractiune sa fie de 3-15 kg;

6. un numar de 6-10 sedinte.

Cand durerea devine minima si mobilitatea e aproape in limite normale se incepe rearmonizarea echilibrului de forta intre musculatura flexoare si cea extensoare a gatului.

Kinetoterapia trebuie sa asigure recuperarea fortei musculare a rezistentei la efort si a rapiditatii adaptarii structurale.

De baza este refacerea tonicitatii si a fortei de contractie normala in grupele musculare extensoare ale cefei refacandu-se concomitent lordoza fiziologica a coloanei cervicale.

Concomitent se vor lucra centurile scapulohumerale si coloanei vertebrale dorsala superioara.

Repaosul nocturn se face evitand pernele inalte se foloseste perna ortopedica sau un rulou.

In timpul zilei se va intrerupe activitatea la 2.3 ore si se fac miscari libere a coloanei, punandu-se accent apoi pe controlul individual al posturii.

Algiile coloanei vertebrale toracale

Cauze de dorsalgii: benigne

- distonii musculare posturale;

- tulburarile minore de statica vertebrala;

- artroza interapofizara banala;

- traumatismele vertebrale minore fara fracturi.

Durerea se produce printr-un mecanism fie primar care la randul lui poate fi direct, mecanic a receptorilor durerii (nociceptivi) fie reflex prin contractura reflexa a musculaturii paravertebrale spinale, iar cel secundar in care sunt inserate fibrele nervoase libere ce declanseaza durerea in teritoriul de distributie prin congestia de vecinatate a gaurii de conjugare iritate mecanic.

Caracteristicile durerii sunt foarte importante:

- vechimea;

- modul de debut;

- localizarea;

- iradierea;

- caracterul;

- intensitatea;

- conditiile favorizante pentru reducerea durerii;

- conditii agravante;

- orarul durerii.

Ca examen:

- ca examen static se evidentiaza deviatiile in plan frontal, sagital;

- ca examen obiectiv: a) dinamic poate fi activ sau pasiv;

b) palparea;

c) testarea fortei musculare.

Tratament:

Obiective:

1. combaterea durerii

2. asuplizarea coloanei vertebrale

3. tonifierea musculaturii paravertebrale si reeducarea posturii corecte

4. readaptarea la efort.

Cheia de bolta a tratamentului este triada: masaj + kinetoterapie + manipularea vertebrala.

Masajul = de la asuplizarea planului cutanat, rulare, tractiuni perpendiculare, efleuraj, presiuni statice, dinamice, frictiuni, framantari, masaj transversal, masaj reflex, activitati sportive deconectante.

Terapia locala se utilizeaza pentru relaxarea musculaturii si cresterea metabolismului tisular local prin vasodilatatie musculara si cutanata.

Ultrasunetele pentru efect mecanic. Micromasajul celular, cresterea temperaturii locale si efectul fibrinolitic.

Electroterapia locala galvanizarea transversala, curenti diadinamici, curenti interferentiali in aplicatia statica si mai ales dinamica.

Pentru asuplizarea coloanei vertebrale este necesara eliberarea miscarii in articulatiile interapofizare posterioare, contracararea tendintei la cifoza si impiedicarea agravarii unei scolioze preexistente si imbunatatirea mobilitatii costovertebrale.

Tonifierea musculaturii paravertebrale se obtine prin tehnici clasice.