MEDICINA LEGALA

MEDICINA LEGALA

Definitia, istoricul si proprietatile medicinii legale

Medicina legala - este o disciplina medicala care isi pune bazele in sprijinul justitiei

Tanatologia medico-legala- capitolul medicina legala care se ocupa cu moartea organismului uman

Tanatos zeul mortii la greci

Importanta- stabilirea:-mortii reale;datei mortii,cauzei mortii ;conditiilor in care s-a aflat cadavrul

- identifica:-eventualele leziuni traumatice(agenti traumatici)-pozitia agresor - victima

tapele mortii - moartea - incetarea vietii (definitie simpla)

- celulele, organele, tesuturile nu mor toate odata

1.PREAGONIA - etapa premergatoare mortii in care manifestarile psihice sunt specifice

Factorii care influenteaza manifestarile:

- constitutia organismului

- varsta

- felul bolii (care determina moartea):

- in traumatisme - logoree, agitatie

- in inghet - calmitate, senzatie de plutire

- in inec - adinamie (apatie), senzatie de placere

- in boli neoplazice - resemnare

- conceptiile filozofice sau religioase ale persoanei

2.AGONIA - manifestarile psihice dispar, scaderea functiilor de relatie (dispar simturile -vazul, auzul), apare senzatia de anestezie completa, pierderea senzatiei corporale, functiile vegetative sunt modificate: - respiratie superficiala

- aritmie cardiaca

- transpiratii reci

- emisii de materii fecale, urina, sperma, (facies hipocratic)

3. MOARTEA CLINICA - dispare activitatea - cardiaca

- respiratorie

- reflexa

- electrocardiograma ne arata o linie izoelectrica

4.MOARTEA CEREBRALA

- incetarea activitatii corticale

-electroencefalograma ne arata o linie izoelectrica

5.COMA DEPASITA - viata este mentinuta artificial

Caracteristici: - hipotermie

-absenta reflexelor nervilor cranieni

-atonie - lipsa tonusului muscular

-EEG - arata linie izoelectrica chiar si la stimuli durerosi sau luminosi

6.MOARTEA REALA - moartea biologica

-incetarea metabolismului

-aparitia semnelor mortii reale

Semnele mortii

A. Semne negative de viata - a) pozitia si aspectul cadavrului

- b) oprirea respiratiei

- c) oprirea circulatiei

- d)abolirea reflexelor

- e) modificari oculare

- f) suspendarea activitatii cerebrale

B. Semnele mortii reale - a) racirea

- b) deshidratarea

- c) aparitia lividitatilor

- d) rigiditatea cadavrului

A. a) Pozitia si aspectul cadavrului - decubit dorsal

musculatura este flasca

elasticitatea tegumentului este pierduta

pielea are culoarea cer...

facies imobil (mimica)

A. b) Oprirea respiratiei - metode - - oglinda

un fulg

un pahar cu apa

palparea toracelui

inspectarea miscarilor respiratorii

ascultatia cu stetoscopul

A. c) Oprirea circulatiei - palparea pulsului

ascultatia cordului cu stetoscopul care se face timp de 5

min. repetata la 30 sec.

A. d) Abolirea reflexelor - prin palpare muschiul este flasc

stimuli termici - la persoana vie apare flictena

- la cadavru ....

aplicarea de eter pe conjuctiva

- la cadavru nu se intampla nimic

- la persoana vie apar arsuri corneene

A. e) Modificarile oculare - palparea globului ocular

- masurarea tensiunii oculare

- examinarea fundului de ochi

A. f) Incetarea activitatii cerebrale - EEG o linie izoelectrica

B. Semnele mortii reale:

B. a) Racirea

- in prima etapa apare datorita opririi metabolismului si circulatiei, iar

ulterior datorita pierderilor de caldura

- in primele 4 ore pierde 1 grad pe ora, iar dupa aceea 2 grade pe ora

- dupa 10 - 12 ore temperatura intrarectala ajunge la 20 grade

Mecanismele prin care se pierde caldura:

- conductie

- conventie - curenti de aer

- iradiere - emiterea de fotoni

Factori care influenteaza viteza de racire:

- acceleratori - boli care evolueaza cu hipotermie

- inhibitori - care intarzie pierderea de caldura

- relatia cadavru-mediu - mediu umed

- curenti

- prezenta sau absenta imbracamintei

- varsta - accelerator la copii - suprafata corporala este mai mare in raport cu

masa decat la adulti

- constitutia fizica - persoanele in varsta, casecticii (accelerator)

- obezi (inhibitori)

Casectic - cadavru numai piele si os

B. b) Deshidratarea - apare ca urmare a opririi circulatiei care duce la hiposto. urmata de

evaporarea apei

- apare rapid la nivelul tegumentului cu strat cornos foarte subtire:

- la buze

- la varful degetelor

- la scrot

- excoriatii (zgarieturi) - lipsesc patologic

- apar pergamentarile - zone cu tegumentul uscat, intarit de aspect

galben-maroniu

- prin deshidratare cadavrul pierde in greutate 10 kg in 24 h

B. c) Lividitatile cadaverice

- zone de culoare violacee care apar pe partile declive (de jos)

Importanta - reprezinta cel mai sigur si precoce semn de moarte reala

- reprezinta un indicator al pozitiei cadavrului

Trebuie diferentiate de echimoze - foarte important

- dupa localizare - lividitatile apar numai in zonele declive

- echimozele apar pe orice zona a corpului

- dupa contur - lividitatile au contur net, nereliefate

- echimozele sunt proeminente

- dupa culoare - lividitatile au aspect rosu violaceu

- echimozele au culoare diferita in functie de vechime

- pe sectiune - lividitatile se spala

- echimozele nu se spala

- microscopic - in lividitati nu avem hemoragii

- in echimoze se constata hemoragii

Modificari la presiune si la schimbarea pozitiei corpului:

Etapele lividitatii: - hipostaza - dureaza 12-16 ore

lividitatile au culoare rosu

la digitopresiune acestea dispar, iar daca pozitia cadavrului este schimbata dispar de la pozitia initiala si apar in pozitia decliva noua

- difuziunea - dureaza 16-24 h

- lividitatile au culoare violacee

- la presiune palesc dar nu dispar, iar la schimbarea pozitiei

cadavrului nu dispar din pozitia initiala dar apar si in

noua pozitie decliva

- microscopic o parte din sange trece din vase in tesut

- imbibitia   - apare la peste 18 h

- au aspect violaceu negricios

- nu se modifica si nici nu apar la modificarea pozitiei

corpului

pe sectiune sangele este total extravazat in tesuturi,

iar capilarele sunt goale

Caracteristici:

- in intoxicatii cu monoxid de carbon au aspect de rosu-zmeuriu

- in inec sau frig - sunt chiar absente

B.       d) Rigiditatea cadaverica

- consta in intarirea musculaturii cu pierderea elasticitatii

- precedata de o faza de relaxare care dureaza 2 h

Etape: - de instalare - dureaza 2-6 h

- pupilele se micsoreaza

- la nivelul muschilor erectori ai firului de par - se contracta si

apare aspectul de piele de gaina

- contractia veziculelor - scurgerea de urina, sperma

- contractia uterului - expulzia fatului

- de stare sau generalizare - intre 14-24 h

- se invinge cu dificultate dupa care nu se mai

instaleaza

- de rezolutie - dupa 24 h

- rigiditatea dispare in acelasi sens in care s-a instalat

- coincide cu inceperea putrefactiei cadavrului

O forma particulara de rigiditate este spasmul cadaveric - o rigiditate prin cerebrare.

- consta in hipercontractivitate care apare din timpul vietii

- apare la decapitati, strivirea capului, leziuni cerebrale

Diferente dintre spasmul cadaveric si rigiditate:

- spasmul cadaveric apare inca din timpul vietii

- lipseste timpul de relaxare post mortem

- este generalizat

- pastreaza atitudinea in care victima a fost surprinsa

Mecanismul rigiditatii:

- coagularea proteinelor musculare

- deshidratarea musculara

- mecanism enzimatic

Modificarile cadaverice:

- distructive - putrefactia

- autoliza

- depesajul (ciopartirea)

- incendierea

- distructive sub actiunea insectelor

- conservatoare - mumifierea

- saponificarea

- lignifierea sau tabacirea

- pietrificarea

- congelarea

Autoliza - este o modalitate de distrugere precoce care are loc sub actiunea enzimelor proprii organismului si in absenta microbilor

- devine vizibila in primele ore post mortem

Modificari de autoliza au loc si in timpul vietii

Se caracterizeaza prin: - modificari interne la nivelul cadavrului

- pancreasul devine rosu tulbure

- splina are aspect noroios

- sangele are aspect inchis spumos

- stomacul (mucoasa) prezinta zone violacee insotite de

perforatii

Putrefactia - microbiana - prin care substantele organice sunt transformate in

substante anorganice

- evolueaza in doua faze - gazoasa

- de lichefiere

- gazoasa - debuteaza la nivelul fesei iliace drepte prin aparitia

petei verzi de putrefactie

- se insoteste de enzime de putrefactie - aparitia de flictene

pe corp cu continut gazos, urat mirositor

- apare desfigurarea cadavrului - ochi infundati in orbita

- protruzia limbii

- facies tumefiat

- abdomenul marit de volum

- scrotul marit de volum

- fals penis in erectie

- explozia abdomenului

- cadavrele aflate in apa plutesc

Faza de lichefiere - organele interne se lichefiaza, capata aspectul unei magme

- pancreas, splina, ochi (primele)

- cordul, ficatul, plamanii

Factori care influenteaza putrefactia:

- meteochimici - regula devergie - cifra care indica zile iarna echivalent cu ore

vara

- temperatura optima de putrefactie 20-25 h

- solul calcaros - factor accelerator

- solul umed - factor accelerator

- sicriul si natura sicriului

- cadavrul imbracat sau nu

- aerul - accelereaza prin curenti de aer mai

ales daca este asociat cu ploaie

- imbracamintea mentine temperatura corpului

- apa - statatoare cu temperaturi mari - factor accelerator

- bogata in deseuri organice

- o saptamana de putrefactie in aer echivaleaza cu o saptamana in apa

sau 8 saptamani in sol

Diferenta

- vezicula de putrefactie contine - gaze si putin lichid tulbure

- albumina absenta

- fibrina absenta

- reactia de vecinatate nu este prezenta

- vezicula de arsuri - ?????

Mumifierea - apare in conditii de temperatura crescuta si umiditate scazuta

(solurile nisipoase, podul casei)

Factori care o influenteaza - talia mica a cadavrului

- casectia

- tegument negricios pergamentat, uscat

Saponificarea

- apare in mediu umed si fara oxigen (in soluri argiloase, in ape statatoare)

- apare la persoanele cu tesut adipos bogat

- tegument moale, umed cu aspect de branza ranceda, iar la contactul cu

serul sunt ???

Lignifierea

- apare la cadavrele tinute in medii cu PH acid (turbarii, mlastini)

- cadavrul scade in greutate

- aspect de piele tabacita

Pietrificarea

- apare datorita unei mineralizari a cadavrului, la cadavrele tinute in mediu lichid

cu concentratie mare de saruri minerale

- aspect de statuie

Congelarea

- la cadavrele tinute sub 0⁰ C

- se pastreaza perfect si eventualele leziuni de violenta

- daca se schimba mediul imediat intra in putrefactie

- pastrarea religioasa a cadavrului - egipteni, in nisip

Clasificarile postvitale

Sunt manifestari care constau in mentinerea vietii reziduale a unor celule, organe sau chiar parti moi ale organismului dupa incetarea vietii unui organism ca intreg.

apar la anoxie (lipsa de oxigen)

o       muschiul scheletic isi pastreaza elasticitatea pana la 22-24 ore dupa deces

o       glandele sudoripare isi pastreaza capacitatea de excretie 8 ore dupa deces

o       spermiile si ovulele au capacitate de fecundare pana la 70 de ore dupa deces

o       miscari involuntare ale pleoapelor

Tanatocronologia

reprezinta intervalul de timp scurs de la deces

este important - sa apreciem data mortii

aparitia unor leziuni pana la deces

cu cat acest timp este mai mare cu atat este mai greu de stabilit

cuprinde

1. ancheta judiciara (cercetarea la fata locului)

o       Se face in echipa complexa - medic legist, procuror

o       Se incepe cu declaratiile martorilor

o       Studierea actelor gasite

o       Se fac fotografii judiciare

o       Se noteaza pozitie cadavrului fata de anumite repere (aceasta este etapa statica fara a deplasa lucrurile)

o       Se studiaza mirosuri particulare, diferite anomalii

o       Se cerceteaza agentul traumatic (cel care a determinat decesul)

o       Se studiaza cadavrul fara a-l deplasa

etapa dinamica

o       Se cerceteaza si se ridica urmele

o       Cadavrul este mobilizat

o       Se studiaza modificarile patologice care au intervenit

o       Se recolteaza probe biologice - sange, urina fecale fire de par, sperma, urme papilare

o       La spanzurat se taie latul fara a fi scos

Pozitia nodului

Din ce material a fost facut

2. studiul modificarilor cadaverice

3. studiul proceselor fiziologice

o       Daca stomacul este cu alimente nedigerate - 2-3 ore inainte de deces

o       Vezica urinara plina

o       Marimea barbii - 0,5 mm/h creste firul de par

Reactia vitala - reprezinta totalitatea reactiilor vitale si generale care

au loc in organismul viu ca raspuns la actiunea unei traume - fizica, chimica etc.

Clasificare

reactii vitale locale

hemoragia

coagularea

retractia tesuturilor

inflamatia modificari ale hemoglobinei si ..

reactii vitale generale

aparatul pulmonar

embolia

socul traumatic

Hemoragia

teoretic doar plaga produsa in timpul vietii sangereaza

exista insa plagi care sangereaza dupa deces - in hipostaza (zonele in care se strange sangele)

plagi produse in timpul vietii care nu sangereaza

o       se obiectiveaza prin aparitia de echimoze (in filtrarea sangelui in hipoderm)

o       echimozele apar 10-15 min (maxim ) dupa deces; sunt rotunde izolate, de dimensiuni mici

o       plagile postvitale au marginile moi, nerectractate

o       plagile vitale - reprezinta sange la marginea plagii si in tesuturi

o       hemoragia intravitala se insoteste de anemie viscerala

Coagularea

sangele isi pastreaza capacitatea de coagulare aproximativ de 1-3 ore dupa deces

in asfixii este incoagulabil chiar din momentul mortii

coagulul postmortem este: lucios, neted, umed, neaderent, elastic

coagulul intravital este rugos, aderent, inelastic

Retractia tesuturilor

este proprietatea tesuturilor vii care consta in indepartarea marginilor plagii

cea mai mare capacitate de retractabilitate o prezinta muschiul si tegumentul

plagile postmortem au margini moi si stranse

plagile vitale au marginile tumefiate sange si plaga

Inflamatia

tumefactie, roseata cresterea temperaturii locale (calor)

Modificari ale hemoglobinei

hemoglobina prezinta importanta prin faptul ca prezinta modificari de culoare in functie de vechime

se fac cu ajutorul unor enzime - peroxidaze

Reactii vitale specifice

la inecati

o       prezenta apei in alveole

o       existenta planctonului

la asfixiati

emulsionarea grasimilor la nivelul santului de strangulare

se dozeaza fosforidele

la arsi - in combustie

o       flictena vitala

o       prezenta de funingine in caile respiratorii

Reactii vitale generale

Aspiratul pulmonar si inghitirea

prezenta funinginei la nivelul pulmonar

prezenta sangelui, apei la nivelul pulmonar

Embolia

transportul in sange a unor substante ce nu se gasesc de obicei in sange

transportul de grasimi - embolie grasa

transportul de aer - embolie gazoasa

transportul de lichide (uleiuri) - embolie solida

transportul de fragmente de tesuturi - embolie tesulara

Embolia grasa

apare ca urmare a modificarilor grasimilor si aparitia unor grasimi emulsionate ajunse in vasele de sange

apare in fracturi de oase mari (oasele bazinului)

20-30 g. Grasimi sunt suficiente sa produca decesul

Apare natural la cadavrele in putrefactie

Embolia gazoasa

aparitia de aer in vasele de sange

apare in - avortul empiric

sectiunea vaselor mari ale gatului

in boala de cheson (la scafandri)

Embolia tesulara

apare in contuzii mari abdominale sau cerebrale

fragmente de tesut sau substanta cerebrala ajunsa in circulatie

Socul traumatic

apar zone hipervascularizate alternand cu zone postvascularizate

apar ulceratii la nivelul mucoasei gastro-intestinale (ulcer de stres)

Situatii in care autopsia medico - legala este obligatorie

Legea prevede anumite situatii cand autopsia medico-legala este

obligatorie

moartea violenta - lovire accident de circulatie, sinucidere

cand cauza mortii nu este cunoscuta

cand cauza mortii este suspecta

o       moarte subita

o       decesul unei persoane a carei sanatate prin natura serviciului este verificata d.p.d.v. medical

o       persoanele la care decesul survine in timpul ????

decesele care survin la persoanele in custodie - in penitenciare

in spitale-penitenciar

in arestul politei

in spitale psihiatrice

multiple decese in serie

la cadavrele neidentificate sau scheletizate

decesul persoanelor aflate in locuri publice izolate

desul care apare in situatia unei deficiente in acordarea asistentei medicale (malpaxis)

decesele survenite la scurt timp dupa o interventie diagnostica sau terapeutica

Moartea subita

reprezinta un deces brusc, neasteptat, neexplicat survenit la un individ in plina sanatate aparenta cu simptomatologie premonitorie de scurta durata sau permanenta

Clasificare

cu leziuni organice incompatibile cu viata - ruptura cardiaca

- anevrism de aorta rupt

- bronhopneumonii

- infarct miocardic intins

- cu leziuni organice - ateroscleroza

- miocard cu scleroza

- infarct miocardic cicatricial

- scad capacitatile de adaptare a organismului la solicitari (efortul, frigul, stresul)

- cu leziuni specifice - straza sanguina

- edem

- pot apare in - viroze

- soc anafilactic

- unele morti violente (asfixii, intoxicatii)

- autopsie alba - in care lipsesc leziunile atat microscopic, cat si macroscopic

Pot fi determinate si de moartea subita reflexa sau prin inhibitie care apare cand exista un traumatism in zonele reflexogene - sinusul carotidian la nivel ??, plexul solar

Cauze care produc moartea subita

cauze cardiace - coronariene - cele mai frecvente

- ateroscleroza coronariana - depuneri de lipide la nivelul vaselor sanguine (50% din cazurile de moarte subita)

- leziunile de infarct miocardic devin evidente macroscopic dupa 12 h de

supravietuire, iar microscopic dupa 6 h de supravietuire

- hipertensiunea arteriala

- cardiomiopatiile - apar frecvent in alcoolism

- bolile valvulare - stenoza, prolaps

- miocarditele - infectii, droguri

- cauze meningoencefalice - epilepsia

- hemoragii cerebrale (netraumatice)

- hemoragii intracerebrale - apar in hipertensiune

- tumorile cerebrale

- cauze respiratorii - embolii pulmonare

- embolii gazoase

- embolii amniotice

- pneumopatii

- bronhopneumonii

- cauze digestive - ruptura de varice esofagiene - in caz de ciroza hepatica

- ulcerul - gastric, duodenal

- pancreatita

- cauze endocrine - diabetul zaharat

- cauze imunoalergice - socul anafilactic

- cauze imunologice - socul anafilactic

- dezechilibre hidroelectrolitice - intoxicatii cu potasiu

- intoxicatii cu sare

Cauzalitatea medico-legala

reprezinta o inlantuire a unor procese biologice care determina ??? saz definirea zonei traumatice

Clasificare

in functie de natura - exogene

- endogene

- in functie de situatia lor - predispozante

- favorizante - grabesc sau amplifica

- declansante - determina efectul si dureaza putin

- dupa modul de actiune - directe imediate

- directe mediate

- indirecte

- multiple

- dupa timpul scurs - cauza primara in cauzalitate imediata si mediata

- cauza secundara si cauzalitate indirecta

- dupa numarul cauzelor - unice - lant monocauzal

- multiple - lant policauzal

Cauza - factorul fara de care efectul nu apare chiar si in prezenta unor factori favorabili.

Efectul - elementul care rezulta din interactiunea cauzei cu conditia.

Legatura de cauzalitate - relatia genetica - obligatoriu cauza determina efectul

- relatia asimetrica - are sens unic - cauza-efect

Cauzalitatea primara - legatura de cauzalitate directa neconditionata se caracterizeaza: intre leziune si efect este o inlantuire neintrerupta, nu intervin alti factori si leziunea duce la moarte fara alte complicatii (in zdrobirea craniului, in impuscare).

Traumatismul trebuie sa fie real,

- sa fie localizat in timp,

- sa poata fi demonstrat,

- gravitatea sa poata fi masurata,

- sa actioneze direct si nemijlocit asupra organismului,

- prejudiciul sa nu fi existat anterior agresiunii,

- sa existe o concordanta de sediu intre traumatism si prejudiciu,

- sa existe o concordanta de timp intre traumatism si prejudiciu.

Legatura de cauzalitate directa conditionata

- apare prin intermediul unor factori patogeni care amplifica efectul

- survine pe un fond de traumatism patogen preexistent

- nu se confunda cu - epilepsia

- sincopa cardiaca

Legatura de cauzalitate indirecta

- apar complicatii care agraveaza efectul

- poate fi predominant violenta - cand nu exista o patologie preexistenta

- poate fi predominant patologica - cand exista o anumita afectiune (fractura unui os mare - tromboembolie - duce la deces)

- este important de cunoscut situatia medicala anterioara si efectul

Cauzalitatea multipla

- un efect poate fi determinat de mai multe cauze

Tanatologia medico - legala in practica judiciara

Activitatea medico legala se refera la lucrarile medico legale pe persoane sau pe decedati si are drept scop clarificarea unor aspecte infractionale in procesul penal sau civil - art 180, 181, 182, 184

Art. 180 C.p. - lovirea sau alte violente

Alin 1 - lovirea simpla chiar neobiectiva de traumatisme simple

Alin 2 - lovirea care produce vatamari corporale care necesita cel mult 20 de zile ingrijiri med.

actiunea penala se pune in miscare la plangerea partii vatamate

impacarea partilor duce la inlaturarea raspunderii penale

ziua de ingrijire medicala - un termen juridic folosit pentru incadrarea juridica a faptei exprimand gravitatea leziunii

se acorda independent de zilele de spitalizare

se dau independent de zilele de concediu medical

se acorda independent de vindecarea anatomica

Art. 181 C.p. - vatamarea corporala (entorse luxatii, echimoze) -vatamare care necesita pentru vindecare cel mult 60 de zile de ingrijiri medicale

actiunea se pune in miscare la plangerea partii vatamate

impacarea partilor duce la inlaturarea raspunderii penale

dosar penal

fracturi (marea majoritate) ale membrelor, faciale

Art. 182 C.p. - vatamare corporala grava - fapta care a pricinuit pentru vindecare

mai mult de 60 de zile de ingrijiri medicale sau are ca urmare consecinta pierderii unui simt sau organ, incetarea functiei acestuia, infirmitate permanenta, fizica sau psihica, slutirea, avortul, sau punerea in primejdie a vietii persoanei

Important - impacarea partilor nu inlatura raspunderea penala.

fractura de femur

fractura de tibie

fractura de bazin

dilacerarea cerebrala (strivirea)

Pierderea unui simt sau organ sau incetarea funcsiei acestora

Majoritatea organelor sunt duble - ochi urechi - deci prin pierderea unui organ nu

insemna ca se pierde functia acelui organ.

La organele unice pierderea organului duce si la pierderea functiei (cord, ficat, pulmon).

Exista si organe a caror pierdere nu duce la pierderea functiei (splina).

Pierderea functiei se realizeaza si atunci cand organul se pastreaza dar nu este functional.

La dinti - medicina legala considera ca nu se produce pierderea functiei decat in cazul edentatiei totale (functie de masticatie)

Un organ este o structura anatomica diferentiata cu vascularizatie proprie indeplinind singur un anumit organ sau o functie anatomica .

Infirmitatea permanenta fizica sau psihica

un prejudiciu cu carente morfologice, morfofunctionale, sau numai functionale cu carente definitive.

Invaliditatea - un deficit functional

duce la scaderea capacitatii de munca

se evalueaza de la persoana la persoana

se exprima in 3 grade

o       gr. 3 - capacitate de munca scazuta la 50 % - se schimba locul de munca

o       gr. 2 pierdere completa a capacitatii de munca - nu necesita insotitor

o       gr. 1 - pierderea completa a capacitatii de munca, necesita insotitor

coexista intotdeauna cu infirmitatea, dar aceasta poate exista si singura.

Infirmitatea nu se exprima in procente

Exista situatii in care desi prejudiciul este real, dar prin importanta redusa constituie o infirmitate

Infirmitatea psihica

important - sa se cunoasca exact situatia anterioara a pacientului

sechelele - diagnostic corect

Slutirea - deformare evidenta morfologica sau estetica a unei regiuni anatomice

indiferent de localizare si care creeaza un prejudiciu fizic sau psihic.

la fata - desfigurare

se poate suprapune cu infirmitatea - amputatia unui membru, lipsa unui glob ocular

Sa aiba caracter permanent

Se apreciaza dupa cel putin 6 luni sau 1 an de la data incidentului pentru a da persoanei posibilitatea oricarui tratament

Prejudiciu estetic - circumstanta agravanta in incadrarea faptei

nu intra la slutire tunderea, smulgerea parului

pacientul nu este obligat sa se supuna interventiilor medicale

important - profesia victimei

sexul si varsta victimei

Avortul posttraumatic

pierderea sarcinii in urma unui traumatism de orice natura

sa avem certitudinea ca femeia era gravida

Punerea in primejdie a vietii

persoana care a supravietuit unui traumatism dar la care complicatiile produse fie

prin gravitatea lor, fie prin aparitia unor complicatii putea duce la deces.

reactivitatea organismului - pot fi leziuni usoare dar care la bolnavii cu anumite sensibilitati, pot duce la deces

periculozitatea pentru viata se exprima daca pericolul a fost inlaturat sau nu.

Art. 183 C.p. - lovituri sau vatamari cauzatoare de moarte

toate faptele prevazute la art 180-182 C.p. care au ca urmare decesul persoanei

apar la persoane care au suferit vatamari care in mod normal nu ar fi dus la deces.

Traumatologie medico legala

Clasificarea agentilor traumatici

fizici - mecanici

- electricitate

- radiatii

Chimici - substante toxice

Biologici - bacterii

- virusi

- otravuri vegetale sau animale

- leziuni produse de animale

Traumatologia mecanica

Clasificare

corpuri contondente

obiecte cu varfuri sau lame ascutite

proiectile

unda de soc

Corpuri contondente

1. Dupa marime (suprafata de contact) - cu suprafata mare - peste 16 cm.

- cu suprafata mica - sub 16 cm.

2. Dupa suprafata - cu suprafata neteda (regulata) - scandura

- cu suprafata neregulata

3. Obiecte cu varf sau lame ascutite

- obiecte intepatoare - andrea, cui

- obiecte taietoare - lama de ras, brici

- obiecte taietoare - intepatoare - cutit

Mecanismul de actiune - lovire activa

- lovire pasiva - de corp dur

- comprimare

- mecanisme complexe

Leziuni traumatice primare

leziuni cu solutii de continuitate la nivelul tegumentului

a)      - excoriatia

b)      Plaga

Echimoza - apare ca urmare a unor rupturi mici a capilarelor dermolipodermice

apare cel mai frecvent la locul de impact, dar pot apare si la distanta (lovitura primita in zona scalpului)

pot avea forma specifica ( de degete, de curea sau catarama).

Evolutia - in primele ore sunt rosiatice datorita vasodilatatiei

- devin violacee zilele 2-3

- devin cafenii zilele 3-7

- verzui

- galbui si dispar dupa 8-10 zile

- cu localizari specifice

- in sugrumare - pe gat la nas, la buze.

- in viol - la coapse, pe maini

- in accidentele rutiere - urma anvelopei pe corpul victimei.

Se face diagnostic diferentiat cu - echimozele postmortem

-lividitatile

- nu necesita ingrijiri medicale (in general) cu exceptia echimozelor palpebrale (pleoape) sau cand sunt intinse pe suprafete foarte mari.

Important - atesta realitatea traumatismului

- se poate indica agentul mecanic

- se poate indica timpul scurs de la producere

Hematomul

o acumulare de sange in tesuturi datorita ruperii unor vase de sange cu calibru mai mare

se caracterizeaza prin fluctuenta si poate deforma suprafata

nu se incizeaza (in general) - se resoarbe spontan

cele interne sunt foarte grave deoarece acumularile de sange pot duce la o anumita comprimare si devin evidente tarziu

Excoriatiile

mecanismul de producere - frecarea unui corp dur cu suprafata rugoasa sau a unui corp ascutit de tegument si are ca rezultat detasarea epidermului

are aspect liniar

Plagile

Clasificare - dupa profunzime

a)      superficiale

b)      profunde -penetrante in cavitati

c)      perforante

d)      transfixiante

Dupa evolutie - simpla

- complicata

Aspectul macroscopic - contuze

- intepate

- taiate

- taiat - intepat

- despicata

Plaga contuza - profunzime mica

- sangerare mica

- tendinte la supainfectare

- varietati - plaga plesnita - pielea se afla deasupra unui plan osos, scalp genunchi, margini relativ rectilinii indepartate

- plaga sfasiata - pielea se poate decola - lovire sub un unghi foarte ascutit

- plaga muscata - reda forma arcadei dentare, tendinta de suprainfectare

Plaga intepata - produsa de obiecte intepatoare care actioneaza prin varful lor ascutit (cui , andrea).

- are un orificiu de intrare un canal, un orificiu de iesire

- orificiul de intrare - circular, fara lipsa de substanta

- canalul poate avea adancime variabila

- nu se sondeza

- se studiaza directia canalului

- orificiul de iesire este - inconstant

- este mai mic decat orificiul de intrare

Plaga taiata - produsa prin obiecte taietoare

- se caracterizeaza prin margini netede

- se caracterizeaza prin cap si coada (de obicei este o excoriatie liniara si are aspectul unei codite de soricel)

- pot fi si mutilante

- gravitatea lor nu este mare

Plaga taiata- intepata

are o mare gravitate

forma lor este diferita in functie de cate taisuri are cutitul sau cum este actionat

Plaga despicata

produsa de corpuri despicatoare

la exterior are aspect de plaga taiata, dar in profunzime apar leziuni grave (dilacerari fracturi)

insotita de un risc crescut de infectii

Asfixii

Asfixii = a - lipsa;

Hipoxie sau anoxie

Clasificare - anoxie de aport

anoxie de transport

anoxie de utilizare

Anoxie de aport - violente - prin scaderea oxigenului in aerul respirat-la

altitudine , la persoane care respira in special intubat

- obstacol pe caile respiratorii - prin

obstructionarea cailor respiratorii (sufocare inecare), prin compresie (spanzurare strangulare, sugrumare)

- impiedicare miscarii respiratorii -

compresia toracica, acumularea aerului intre plamani, hemotorax (sange)

neviolente

Anoxia de transport - strangulate - sangele nu circula in mod normal

- anemice - prin scaderea hemoglobinei - atat

cantitativa cat si calitativa

Anoxia de utilizare - apare ca urmare a unor procese celulare

Tabloul clinic in anoxie

Macroscopic

cianoza fetei si a extremitatilor in special subunghiala

lividitatea cadaverica - sunt de culoare albastrie intensa

pot apare subleziuni conjuctivale

poate apare midriaza

Microscopic

sangele in stare lichida

staza viscerala generalizata - cantitate mare in organe

subfuziuni sanguine la nivelul mucoaselor - pleura, pericard, meninge

Anoxie prin scaderea oxigenului in aerul respirat

apare la altitudine si in cazul procese de ardere,

fermentatie, in spatii inchise. Oxigenul in mod normal in aerul respirat este de 21 % . Cand scade la 5 % apare inconstienta.

Apar accidental la copii care se inchid in frigider.

Sufocarea

- apare prin obstruarea cailor respiratorii

- din punct de vedere juridic poate fi accidentala (la copii) sau omucidere.

- se realizeaza fie cu mana, fie folosind diferite obiecte moi

La autopsie se cerceteaza cu atentie: - fata interna a buzelor (excoriatii);

- depozitul subunghial.

Obstruarea cailor respiratorii prin bol alimentar

apare in timpul meselor sau imediat dupa masa de aceea date de istoric sunt foarte importante

de obicei se asociaza cu consumul de alcool in cantitate mare

bolul alimentar poate fi de natura solida si ostreaza complet lumenul farigelui sau poate fi regurgitat gastric si il gasim in ramificatiile terminale (vase mici) si in plamani

Spanzurarea

- asfixie mecanica produsa prin comprimarea gatului cu un lat sub greutatea propriului corp

- d. p.d.v. juridic poate fi : - sinucidere - frecvent

- omucidere - copii batrani

- accident - copii

- sau sub forma de pedeapsa capitala (executare)

- d.p.d.v. medico-legal poate fi : - dupa mobilitatea nodului - nod fix

- sau nod culant

- dupa pozitia nodului - spanzurare tipica - nodul se afla posterior

- spanzurare atipica

- dupa pozitia corpului - completa cand corpul atarna

- incompleta cand corpul atinge solul cu o anumita parte a corpului

La autopsie constatam:

- la examenul extern - santul de spanzurare - este o zona pergamentata brun maroniu situata in treimea superioara a gatului este oblic ascendent spre nod, adancime inegala, poate fi sub forma unei circulare complete daca este nod culant.

- poate fi unic sau multiplu

- marginile pot prezenta fine excoriatii

- lividitate la nivelul membrelor inferioare

- lividitate la nivelul fetei imediat deasupra

- rigiditatea este intensa si apare precoce

- la extremitatea cefalica - cianoza,

- ????? csoftalmie (ochi bulbucati)

- protuzia limbii

- emisii de materii fecale, urina sperma

- la examenul intern - tabloul clinic

- apar fracturi ale osului luoid

- apare infiltraj sanguin in musculatura gatului

- luxatii ale coloanei cervicale care pot merge pana la dilacerarea maduvei spinarii

- la nivelul pleurei pulmonare apar mici pete violacee datorita cresterii capacitatii vaselor capilare

- constatam cresterea cantitatii de histamina in santul de spanzurare

- se coloreaza fosfolipidele - arata valoarea mai mare in corp si scaderea la nivelul cavitatii craniene

Mecanisme tanotogeneratoare

1. mecanism asfixic

- comprimare cailor respiratorii superioare

2. mecanism hemodinamic

- latul comprima in acelasi timp si vasele sanguine

- la 4-5 kg. Se preseaza numai carotida

- la 15-25 kg. Se realizeaza si comprimarea acestor artere

3. mecanism neuroreflex

- prin comprimarea sinusurilor carotidiene

- aspectul cadavrului

- moartea se instaleaza in 5-10 minute dar reanimarea este posibila numai in primele 5 minute.

Strangularea

o asfixie mecanica prin comprimarea gatului cu un lat

cel mai frecvent - omucidere rareori sinucidere

santul de strangulare se afla in treimea medie a gatului

de obicei este circular si complet

are traiectorie orizontala

are adancime egala

Inecarea (submersia)

-asfixie mecanica produsa prin aspirarea in plaman a unui lichi (pulbere)

- d.p.d.v. fiziopatologic - aparitie voluntara - dureaza 30-60 s.

- apare dispneea inspiratorie - un inspir adanc

- urmeaza dispneea expiratorie

urmeaza o faza convulsianta - apar convulsii

apare pauza respiratorie

Mecanisme tanotogeneratoare

- hipoxia - lipsa de oxigen

1.- insuficienta cardiaca - se manifesta in apa dulce prin hemodilutie , fibrilatie ventriculara

- in apa dulce - sodiul din sange trece in apa si

- in apa sarata - sodiul din apa trece in sange

Se manifesta prin - hemoconcentratii - la edem pulmonar

2. inhalatia reflexa * hidrocutie (stop respirato) care apare la contactul tegumentului cu apa rece datorita diferentei temperaturii corpului si apa rece

Hipotermia - persoane care stau in contact cu apa rece un timp indelungat

apa la 0 grade - intervalul de supravietuire ora

inec intarziat - la contactul indelungat cu apa, sufocatul

La autopsie

- la examenul extern - ciuperca inecatului - spuma roz cenusie la nivelul nasului si cavitatii bucale (2-3 ore)

- mana spalatoreasa - aspectul alb si incretit (3-4 zile)

- pielea de gasca -pielea marmorata

- macerarea plantelor (fata interna a piciorului)

- manusa mortii - dupa 20-30 zile - pielea de la nivelul mainii se detaseaza ca o manusa

- modificarile de putrefactie - incepe de la cap (cap de negru) iar gazele de putrefactie ridica la suprafata cadavrul

- leziunile traumatice de la nivelul capului genunchilor, coatelor

- la examenul intern - semnele generale de asfixie

- edemul hidroaeric - aerul nu se elimina din plamani dar apare si apa, plaman buretos

- la nivelul pleurelor - subfuziuni sanguine

- se cerceteaza planctosul - microorganismele din apa in organele prin care sangele a circulat (splina rinichi)

- prezenta apei in stomac

- cercetarea punctului crioscopic (de inghet)

Traumatisme prin extreme de temperatura

Temperaturi inalte - cand corpul in intregime este hipertemic

Arsurile

Pot fi produse prin energia radianta, contactul cu un vas supraincalzit, prin flacara, arc voltaic (forma electrica), substante chimice.

Gravitatea arsurilor depinde de profunzimea lor - de gr. 1 - nu apar cadavre; pot fi grave daca depasesc 75 %

de gr. II - prognostic prost daca depasesc 50 %

de gr. III - apar necroze - grave daca depasesc 30 %

de gr. IV - carbonizare pana la planul osos

Suprafata corpului arsa - se aplica regula lui 9

capul reprezinta 9 %

membrele superioare fiecare 9 %

torace anterior 18 %

torace posterior 18 %

membrele inferioare 18 %

organele genitale 1 %

Complicatiile arsurilor

insotesc arsuri ale cailor respiratorii

inhalari de substante cum ar fi monoxid

pot duce la soc hipobolemic - pierderi de lichide

socul septic

problemele medicinii legale in

stabilirea naturii agentului termic

o       corp incandescent - arsuri pastrand forma corpului

o       lichide fierbinti- aspect de scurgeri

o       vapori supraincalziti - firele de par nu sunt afectate

o       flacara -

stabilirea caracterului vital al arsurii

o       aspectul ..

o       reactia inflamatorie din jurul zonei de arsura

La autopsie

-macroscopic

- pozitia cadavrului -in carbonizari pozitie de boxer

- parul - par in maciuca - se arde cheratina

- arsurile de gradul I-Iv

- apar fracturi la nivelul oaselor craniene

- prezenta funinginii

- determinarea monoxidului de carbon in sange

Hipertermia

expunerea intregului organism la temperaturi crescute

Pierderea de caldura - conductie, convectie, radiatie

Forme chimice ale hipotermiei

sincopa calorica - greturi si varsaturi

crampa calorica

socul hipertermic

insolatia - zona cefalica expusa

Leziuni produse prin temperaturi scazute

expunerea intregului corp - refrigeratie

a anumitor zone - degeraturile

Degeraturile

de gradul I - vasodilatatie, eritem, edem, cristale de gheata

de gradul II - apar flictne care initial au continut limpede ce devine rosiatic

de gradul III - tegumentul este dur negricios

de gradul IV - cangrena care poate merge pana la planul osos

Factori favorizanti

care tin de organism - vascularizatie particulara

o       boli vasculare (varicele)

o       oboseala

o       alcoolul in cantitate moderata - vasodilatator

o       alcoolul in cantitate crescuta - vasoconstrictor

care tin de mediu

o       umiditatea

o       vantul

o       degeraturi anterioare

o       igiena precara

Apar la nivelul picioarelor urechilor nasului

Refrigeratia

temperatura normala a corpului - 37 grade

sub 24 de grade se considera ca nu se supravietuieste

organismul suporta mai bine o scadere de temperatura decat crestere de temperatura

exista in zero biologic - organele nu mor toate o data

la autopsie

examen extern - degeraturile

edem

livid rosii

examen intern - la nivelul mucoasei gastrice apar pete ..- zone violacee

dispinctia calotei craniene

sangele de culoare roz deschisa

Leziuni produse prin curent electric

curent electric atmosferic - fulger, trasnet

electricitatea industriala

Fulger trasnet - efectele mecanice - sunt foarte rare dar cand se produc apar efecte mecanice sub forma unor plagi profunde, fracturi luxatii rupturi.

Efectele calorice - arsuri

Efectele biologice - edem, pigmentari ale pielii

Efectele electromagnetice - magnetizarea obiectelor mecanice

Important - istoricul de cercetat

locul unde s-a produs

La examenul extern

apare eritem in forma de feriga - fulgeride - si dispar rapid

apar arsuri superficiale sau carbonizari

fracturi ale oaselor

hainele pot fi intacte sau rupte

intern - hemoragii

Leziuni produse prin electricitatea industriala

efectele depind de tensiunea curentului

500 - joase

500-5000 - medii

Peste 5000 - inalte

intensitatea

frecventa

curent continuu

curent alternativ

durata contactului

nr. de contacte - unipolar

bipolar

multipolar

localizarea curentului

rezistenta organismului

suprafata contactului - la suprafete de contact mari pot sa lipseasca semnele

starea organismului - varsta

o       oboseala

o       alcoolul

Efectele curentului electric

efecte mecanice - leziuni asemeni agentului mecanic

termice - arsuri

biochimice - edem electrogen si metalizarea suprafetei de contact

La examenul extern

sursa electrica cu aspect dur, uscata, brun negricioasa

marca electrica - apare la locul de contact, este dura cu margini reliefate fara solutie de continuitate tegumentara

edem electrogen - dur palid si dureros

metalifierea regiunii. - coloratia zonei de contact

Leziunile produse prin arme de foc

Clasificarea armelor

dupa utilizare

arme de lupta

arme de sport

arme de vanat

arme atipice - modificate

arme artizanale - de constructie proprie

dupa felul tevii

o       teava neteda

o       teava ghintuita

dupa lungimea tevii

o       lunga - 60-70 cm

o       semilunga

o       scurta

dupa felul pulberii

o       pulbere cu fum

o       pulbere fara fum

Leziunile sunt determinate de:

factori principali - glontul

factori secundari - gazele, pulberea, pulberea nearsa, flacara.

Factori principali

Glontul - reprezinta partea din varful cartusului (capsa care prin detonare aprinde pulberea)

Viteza glontului este maxima la gura tevii sau pana la o distanta de 1,5 m

la o viteza de peste 170 m/s - leziuni grave.

170-150 m/s - deviat patrunde in tesuturi

Proiectilul determina un orificiu de intrare, canal si un orificiu de iesire.

Orificiul de intrare - este o lipsa de substanta de forma rotunda, ovalara, uneori poate fi ascuns (in gura, ureche).

Este inconjurat de o zona cu aspect rosiatic care dupa moarte se pergamenteaza - guleras de excoriatie sau eroziune.

Apare prin efectul mecanic al glontului asupra tegumentului, epiderma fiind lipsita de

Pe partea interna a gulerasului de excoriatie apare gulerul de stergere - urmele lasate de glont sau praf (unsoare, rugina, resturi de pulbere); apare inelul de metalizare - zona in care se depun particule metalice

In cazul in care arma este lipita de tegument apare inelul de contuzie - prezenta factorilor secundari ai impuscarii - flacara, gazele pulberea.

Flacara - actioneaza ca timp foarte putin, arsurile nu sunt puternice si apar in situatia in care se trage de la o distanta de 30 de cm.

Gazele au actiune mecanica cand actioneaza de la mai putin de 10 cm. Se manifesta prin presiunea pe care o exercita. De asemeni au si actiune termica

Pulberea - particule nearse rezultate in urma tragerii se depun pe o arie mai larga - zona de tatuaj

in tragere lipita - zona de tatuaj in camera glontului

Canalul - traiectoria proiectilului in organism

poate fi ramificat - fragmentare a glontului

deviat - cand intalneste un obstacol

migrat - in vasele mari de sange

orb - cand lipeste orificiul de iesire

in seton (speciala) - cand are energie cinetica mica (osul frontal - iese in osul occipital).

In organele cavitare care au lichid glontul produce unde care determina

explozia organului respectiv.

Pe oasele late - orificiul are aspect de trunchi de con cu baza mica spre exterior.

Pe oasele lungi - orificiul are forma de fluture.

Orificiul de iesire - plaga produsa de iesirea prin organism.

are forma neregulata

de obicei este mai mare decat orificiu de intrare ( si diferiti corpi straini)

stabilirii caracterului vital

macroscopic - prin hemoragie, retractia tesuturilor

microscopic - afluxul leucocitar, carboxihemoglob.

Stabilirea distantei de la care s-a tras

impuscat cu teava lipita (deschidere absoluta)

factorii secundari se gasesc in canal

impuscat in limita de actiune a factorilor secundari (deschicere relativa)

in afara limitei de actiune a factorilor secundari (deschidere de departe)

Stabilirea directiei din care s-a tras

directie rectilinie - un orificiu de intrare si de iesire

Situatii in care se autoproduc leziuni cu arme

plaga impuscata sa fie intr-o zona accesibila autoproducerii

daca este distanta mica - cercetarea prezinta factori secundari

cercetarea factorilor secundari pe mana victimei

aparitia leziunilor in spatiul interdigital

Traumatisme mecanice - Caderea si precipitarea

Caderea

Simpla sau de pe acelasi plan sau de la inaltime mai mica de 2 metri

Forme

cadere din mers, fuga (autopropulsata), prin impingere (heteropropulsata), din caruta, de pe treptele autobuzului, din pom.

Caracteristicile leziunilor sunt unipolare (pe o singura parte a corpului),

apar pe partile proeminente ale corpului, au gravitate mica (echimoze, escoriatii), cand caderea se face pe plan neregulat se pot produce leziuni grave (fracturi, rupturi de organe), cand cadere se face pe plan inclinat - leziuni multipolare.

Precipitarea - este caderea de pe un plan de la o inaltime mai mare de 2 metri.

Cel mai des sinucideri.

Caracterizare

leziuni multipolare foarte grave

gravitatea leziunilor depind de: inaltimea de la care se cade, tipul planului de impact (asfalt, iarba), pozitia de impact, daca victima in cadere se mai loveste de alte obiecte, varsta victimei.

Examinarea victimei )constatari

leziuni foarte grave care duc pana la explozia cutiei craniene

apar rupturi ale organelor interne

apar fracturi

apar fracturi prin telescopare

Diagnostice diferite

accidentele rutiere - examen exter foarte important

omuciderule - cercetarea la fata locului foarte importanta, posibila lupta a victimei cu agresorul

Leziunile produse prin folosirea mijlocelor de aparare - atacarea proprie a omului

producerea prin mijloace naturale de atacare ale omului

- se produc - prin lovire cu partie dure ale corpului - pumn, cap, coate - duc la fracturi, rupturi de viscere, decesul prin mecanisme refloxegene.

Comprimare cu mainile - sufocare sugrumare

Comprimare victimei sub greutatrea agresorului (60-70 kg. Nu permite miscarea de extensie ale cutiei toracice)

Muscare - potential mare de infectare a plagilor, amputare, sectionarea unor vase mari cu hemoragie masiva

Intoxicatia

cu alcool etilic- apare prin consum de bauturi alcoolice.

Alcool etilic - lichid incolor cu miros si gust caracteristic, volatil,

inflamabil, exploziv sub forma de vapori, mai usor decat apa cu care se mesteca in orice cantitate.

Continutul in alcool

berea fara alcool - 2 grade

berea obisnuita - 3-7 grade

vin - 10-14 grade

tuica - 20-40 grade

bauturi distilate - 45-50 grade

palinca - 50-60 grade

Absortia de alcool poate fi pe cale respiratorie - sub forma de vapori,

sau pe cale digestiva care incepe de la nivelul cavitatii bucale dar cel mai mult in stomac (95 %).

Plenuitudinea stomacului determina nivelul de absorbire a alcolului

stomac gol - 20-30 min

stomac alimentat - 2-3 ore

Alcoolul este preluat in sange si se depoziteaza in organe direct

proportional cu continutul in apa si invers proportional cu continutul in lipide.

metabolizare - la nivelul ficatului

eliminarea alcoolului - 0,15 grame la 1000 / pe ora

in metabolizare intervin si enzimele

eliminarea alcoolului prin urina, plamami, transpiratie, saliva, lapte

1. Intoxicatia acuta etilica

apare datorita inhibarii S.N.C.

agitatia persoanei alcoolice apare datorita dezimhibarii centrilor subcorticali

se manifesta printr-o faza de intoxicare (alcoolemie de 1 g /1000)

se caracterizeaza prin - logoree, euforie, impulsivitate, scaderea reflexelor

2. Faza infractogena - med. Leg. - 1-2,5g/1000

apare dizartria - disfunctionalitati de vorbire

transpiratie

sughit

voma

confuzie

dezorientare psihica

3.Faza comatogena (comatoasa)- peste 5g/1000

- hipotermie

- convulsii

- voma

Diagnostic diferentiat

1. Cu intoxicatie cu alcool metilic - absenta dizartriei - apar simtomele la toate persoanele

- apar la cantitati mici de alcool metilic

- siptomele externe grave insotite de tulburari vizuale pana la accidente

2. Cu betie patologica - forme particulare de intoxicatie etilica care apar la persoane care au avut un traumatism grav cranio-celebral in antecedente

- se caracterizaeza prin sensibilitate (nu metabolizeaza alcoolul)

- miptomatologie foarte grava

- apar la cantitati mici de alcool

- decesul se produce prin inhibare centrilor cardio-respiratori, aspiratia continutului gastric in timpul vomei, refrigerare in urma unor convulsii

Alcoolemia - cantitatea de alcool in sange

- 0,5g/1000 - consumul a 100 ml. Bautura distilata sau 350 ml. Vin sau 700 ml. bere

Examen sustinut intr-o singura serie, 4 numere, fiecare numar 4 sau 5 subiecte - in functie de complexitate.

Nr. 4

Rigiditatea cadaverica

Inecul

Art.182 Cod penal

Modificari cadaverice conservatoare. Enumerare.

Intoxicatia etilica.

Nr.3

1,Leziuni produse de curentul electric

2.Leziuni produse cu arme de foc

3.lividitati cadaverice

4.spanzurarea