| CATEGORII DOCUMENTE |
| Alimentatie nutritie | Asistenta sociala | Cosmetica frumusete | Logopedie | Retete culinare | Sport |
MODELE GLOBALE ALE DISTRIBUȚIEI ORGANISMELOR: BIOMURILE. BIOMURI TERESTRE. BIOMURI ACVATICE. BIODIVERSITATE SI PRODUCTIVITATE
Ierarhia nivelelor de organizare
Ê
Individ - populatie - biocenoza - biom - biosfera
Productivitate.
Productivitatea primara ne arata cat de productive sunt comunitatile de plante. Productia primara bruta reprezinta cantitatea de carbon fixata intr-o comunitate prin procesul de fotosinteza. Se exprima in grame de carbon pe unitatea de suprafata intr-un anumit interval de timp è g C m-2 an -1 sau g C/m2/an
Din cantitatea totala de carbon fixat, plantele folosesc o parte pentru crestere restul fiind folosit in procesul de respiratie.
Sinteze organice ð acumulare de energie in substante structurale si substante de rezerva
Respiratie celulara ð degradarea substantelor de rezerva pentru obtinerea de energie
Lanturi de procese de reducere si oxidare initiate de energia solara
Cea mai mare parte a autotrofelor este reprezentata de fotosintetizante. Reactia globala a fotosintezei are loc sub actiunea catalitica a clorofilei:
CO2 + H2O à HCHO + O2
HCHO simbolizeaza glucidele.
Este o reactie de reducere (este redus hidrogenul rezultat din descompunerea catalitica a apei), endotermica, ce absoarbe 112,3 kcal/mol adica se absorb 12 g carbon (sau 44 g CO2) si se elibereaza 32 g oxigen. Astfel, energia solara capturata de clorofila se va regasi in enegia legaturilor chimice din moleculele hidratilor de carbon (in general in BIOMASA).
Prin procesele de respiratie si fermentatie energia fixata in molecule organice este eliberata in mediu intr-o forma degradata care este caldura.
Moleculele-rezervoare de energie sunt glucidele, lipidele si complexul ATP-ADP-AMP. Combustibilii fosili - petrol, carbune, gaze naturale - constituie cea mai eficienta forma cunoscuta de stocare a energiei in molecule organice.
In procesele metabolice, o aprte din energie este recuperata in ciclul Krebs iar alta parte este pierduta sub forma de caldura.
Cuvinte cheie: Productie primara bruta, Carbon fixat, Fotosinteza, Autotrofie, Heterotrofie, Respiratie, Biomasa , Necromasa
BIOMURI TERESTRE
Tip biom: padurea tropicala
|
Distributie |
Productivitate |
Adaptari |
|
America Centrala si de Sud, Africa, Asia de SE si Malaezia |
Peste 3500 g C m-2 an -1 Nutrientii sunt stocati in biomasa; descompunere rapida a litierei (detritivore: insecte, protozoare, fungi, bacterii). Micorize. Mutualism. |
Diversitate remarcabila. 900 specii de ficus, fiecare avand o anume specie de himenoptere polenizatoare. Mijloace chimice de aparare a plantelor. Relatii interspecifice complexe. |
Tip biom: savana
|
Distributie |
Productivitate |
Adaptari |
|
Africa, India, Australia, Brazilia (cerrado) |
400 - 600 g C m-2 an -1 Descompunere destul de rapida, anual pana la 80%. Factori favorizanti: focul care descompune lignina, termitele, ramele. Diversitate mare de iebivore (60% din productia plantelor este consumata de ungulate, micromamifere si artropode) |
Factor ecologic esential: focul. Adaptari ierbivore-plante. Adaptari la uscaciune. Numar mare de reptile. |
Tip biom: desert
|
Distributie |
Productivitate |
Adaptari |
|
Mai ales intre latitudinile 15o si 30 o N si S , acopera 26-30% din suprfata terestra. Sahara este cel mai mare desert (9 mil kmp) iar Atacama din Chile cel mai sever. |
0 - 120 g C m-2 an -1 Domina tufarisurile |
Adaptari in raport cu sezonul uscat/ploios. |
Tip biom: pajiste (grasland)
|
Distributie |
Productivitate |
Adaptari |
|
Zona temperata |
400 - 1000 g C m-2 an -1 in functie de precipitatii |
Forte care au indus adaptari: focul periodic, seceta, raportul ierbivore-plante. Migratii. Suprapasunat. Structura vegetatiei depinde de ierbivore (ex. bizonii). |
Tip biom: padurea de foioase din zona temperata
|
Distributie |
Productivitate |
Adaptari |
|
America de Nord, America de Sud, Europa, Asia, Australia |
600 - 1500 g C m-2 an -1 |
Determinate de anotimpuri. |
Tip biom: padurea de conifere
|
Distributie |
Productivitate |
Adaptari |
|
45o - 70 o N (dar si padurea de Araucaria din America de Sud) |
600 g C m-2 an -1 Prezenta permafrostului |
Factor esential: frigul Hibernare |
Tip biom: tundra
|
Distributie |
Productivitate |
Adaptari |
|
Zone subpolare |
100 - 200 g C m-2 an -1 Sol sarac in nutrienti |
Sezon scurt de vegetatie |
Regiunile biogeografice ale Romaniei
Continentala - padure de foioase, conifere, pajisti
Alpina - pajisti alpine
Stepica - pajisti aride
Panonica - pajisti relativ umede
Pontica - pajisti aride
BIOMURI ACVATICE
Tip biom: mari si oceane
|
Distributie |
Productivitate |
Adaptari |
|
Domenii: neritic - pelagic - abisal Comunitati: plancton, bentos |
Lumina este factor limitant 50 - 150 g C m-2 an -1 in zona pelagiala; 200 - 1000 g C m-2 an -1 in zona recifilor de corali; 25 g C m-2 an -1 in zona arctica dar 100 g in zona antarctica datorita fenomenului up-welling |
Biolumiscenta |
Tip biom: zonele costiere
|
Distributie |
Productivitate |
Adaptari |
|
Zona litorala, mangrove, estuare, delte |
400 - 3000 g C m-2 an -1 pentru mangrove 50 - 1000 g C m-2 an -1 pentru aglomerarile de alge 20 - 200 g C m-2 an -1 pentru zonele de nisip |
Stress fiziologic Oxigen dizolvat |
Tip biom: ape dulci
|
Distributie |
Productivitate |
Adaptari |
|
Habitate lotice si lentice |
Fitoplancton 100 - 600 g C m-2 an -1 Macrofite 10 - 500 - 1000 g C m-2 an -1 |
Stress fiziologic Oxigen dizolvat |
|
Politica de confidentialitate | Termeni si conditii de utilizare |
Vizualizari: 2016
Importanta: 
Termeni si conditii de utilizare | Contact
© SCRIGROUP 2024 . All rights reserved
