Morbiditatea prin afectiuni cu conditionare etanolica

Morbiditatea prin afectiuni cu conditionare etanolica

Alcoolismul cronic presupune, constant, existenta unei atingeri viscerale.

Cel putin 10% din adultii Europei si Americii de Nord si peste 1/3 din internarile in spital pentru boli acute au legatura cu abuzul de alcool (aprilie 1994, G. Cornutiu).

Cel putin 15% din pacientii internati au o boala sau o incapacitate legata de alcool, iar la mai mult de 10-20%, aceasta contribuie semnificativ la internare.

In judetul Bihor (662.000 locuitori in 1990), incidenta patologiei alcoolice (ca diagnostic primar) a fost de 33:100.000 locuitori. Cifrele se inscriu in plaja valorilor morbiditatii pe continent.

Considerand esantionul reprezentativ, inseamna ca la nivelul tarii apar in fiecare an 7056 cazuri de alcoolism necesitand tratament. in tara ar exista permanent intre 141.000 si 211.000 de persoane alcoolice care necesita cel putin o data in viata tratament.

In sistemul de spitale al administratiei veteranilor, incidenta alcoolismului si complicatiilor sale se situeaza pe locul II dupa bolile cardiovasculare (SUA, 1999).

Cel mai adesea exista o patologie larvata, mult timp necunoscuta de bolnav, anturaj si medic, si se poate parcurge tot campul patologiei somatice si psihice.

1. Alcoolicii reprezinta, dupa unele statistici, 20% din internatii in spitalele de psihiatrie. Consumul de alcool e implicat si in patologia vasculara involutiva. Riscul urmasilor alcoolicilor de a face depresie este de 20%, fata de 5-10% in populatia generala. Exista o frecventa crescuta a depresiei la copiii cu parinti biologici alcoolici adoptati de familii nealcoolice (M. Schuckit,1986).

2. Referitor la patologia digestiva, studiile lui Banciu (1987) au relevat relatia de cauzalitate cu consumul de alcool. Daca la bautorii ocazionali afectiunile digestive erau prezente la 12-35%, la marii bautori erau prezente la 60-70%. Dintre afectiuni, la grupul studiat, gastritele au survenit in 19% din cazuri, ulcerul gastro-duodenal la 16,6%, hepatopatiile cronice la 9,5% dintre bautorii ocazionali si la 34% dintre marii consumatori.

3. Exista relatii stranse intre consumul de alcool si patologia neurologica (polinevrite, encefalopatii), dermatologica, infectioasa, imunologica, bronhopulmonara, hematologica, endocrina.

4. Relatia cu patologia cardiovasculara este mai delicata. Un efect negativ al consumului este aparitia cardiomiopatiei alcoolice. Exista insa observatii cu privire la scaderea riscului bolilor coronariene la bautorii moderati. Scade riscul de boala coronara si acela de atac ischemic datorat ocluziei vaselor sangvine, dar creste riscul de atac hemoragic. Un consum moderat la cina determina o stimulare puternica a activitatii activatorilor de plasminogen, iar nivelul acestora revine la normal in 24 de ore. Acest consum moderat ar consta in 1-4 pahare pe zi (B.M.J.,1994), adica 30-40 g/zi (doza zilnica protectoare), dar el asociaza o morbiditate neneglijabila prin alte afectiuni (ciroza hepatica, diferite cancere). Daca bautorii moderati au o incidenta mai scazuta a maladiei coronariene decat abstinentii, incidenta la marii consumatori (peste 60 g pe zi) este mai crescuta datorita unor factori asociati prezenti ce cresc riscul maladiilor cardiovasculare (tabagism, hipertensiune arteriala) (B.M.J., 1992).

5. Copiii alcoolicilor se pot confrunta cu probleme speciale de patologie:

5.1. 'Alcool ou Sante' (1994) arata ca riscurile de a deveni alcoolici sunt de 3-4 ori mai mari la copiii parintilor biologici alcoolici fata de o populatie martor, desi, in lumina cunostintelor actuale, motivele nu sunt legate in nici un caz de transmiterea genetica.

5.2. Teratogenitatea alcoolului a fost dovedita

Sindromul Fetal Alcoolic (FAS) este relativ rar in populatia generala (1 la 700-1000 nasteri vii) si frecvent la alcoolici (25 la 1000 nasteri vii). Cele mai serioase manifestari ale FAS sunt retardarea mintala si anomaliile de comportament.

Hayberg (1981) a gasit ca in Suedia 8-10% dintre copiii cu retardare mintala medie au FAS complet. Doua treimi din copiii cu FAS sunt hiperactivi (Majevsley, 1985), iar 15% din copiii nascuti de mame alcoolice sunt hiperactivi (Shaywitz, 1985). In Suedia, 19% din copiii cu FAS au scoruri QI sub 70. Acelasi studiu gaseste o incidenta de 10-12% de retardare mintala (QI = 50-70) printre copiii ale caror mame au un istoric confirmat de abuz alcoolic in timpul graviditatii.

Olegard citat de E. Abel (1985) a raportat incidenta paraliziei cerebrale printre copiii nascuti de mame alcoolice ca fiind 8,3% fata de 0,02% in populatia generala.

Stromland gaseste ca peste 50% din copiii cu FAS au malformatii ale fundului de ochi, cele mai multe constand in hipoplazia papilei optice si tortuozitatea vaselor retiniene. 25% au o scadere severa a acuitatii vizuale, iar 50% o scadere moderata.