Motilitatea pasiva (tonusul muscular)

Motilitatea pasiva (tonusul muscular)

Tonusul muscular reprezinta starea de tensiune usoara a oricarui muschi in stare de repaus.

Persistenta tonusului muscular si adaptarea lui permanenta la activitatea motorie voluntara necesita interventia unor mecanisme complexe de reglare. Acestea sunt reprezentate de un arc reflex medular si structuri nervoase reglatoare.

Arcul reflex este alcatuit din receptori, cale aferenta, centri, cale eferenta si organe efectoare.

Receptorii sunt reprezentati de fusurile neuromusculare si organele tendinoase Golgi.

Fusurile neuromusculare reprezinta formatiuni alungite dispuse paralel cu fibrele musculare, formate din 4-10 fibre musculare subtiri invelite intr-o capsula conjunctiva si care prezinta doua tipuri de terminatii senzitive:

terminatii anulospirale - situate in zona de mijloc a fusului, stimulate de schimbarile bruste ale lungimii muschiului; de la nivelul lor pornesc fibrele aferente, mielinizate(I A), cu viteze mari de conducere, conectate cu motoneuronii alfa mari cu rol in contractia clonica;

terminatii eflorescente (in buchet) situate la extremitatea fusurilor neuromusculare, stimulate de intinderea sustinuta a muschiului, ce conduc prin fibrele I B (cu viteza scazuta de conducere) impulsuri la motoneuronii alfa mici, cu rol in contractia tonica.

Fiecare fus neuromuscular are si o inervatie motorie proprie, de la nivelul motoneuronilor gama medulari.

Organele tendinoase Golgi se gasesc la nivelul tendoanelor; ele poseda numai inervatie senzitiva prin fibre mielinice I A.

Centrii arcului reflex se gasesc la nivelul coarnelor anterioare medulare. Aici se afla motoneuronii alfa mari a caror stimulare determina miscari clonice, rapide si ample prin contractia fibrelor musculare albe (cu rol in declansarea reflexului miotatic) si motoneuronii alfa mici care descarca lent impulsuri actionand asemenea fibrelor musculare rosii determinand o contractie usoara, prelungita (cu rol in declansarea reflexului tonigen).

Astfel se inchid la nivel medular doua tipuri de reflexe.

Reflexul osteotendinos (miotatic) declansat prin percutia tendonului determina intinderea brusca a muschiului cu excitarea terminatiilor anulospirale si transmiterea impulsurilor prin fibrele I A la motoneuronii alfa mari si respectiv fibrele musculare albe cu contractie tonica, ampla.

Reflexul tonigen declansat prin stimularea terminatiilor eflorescente cu transmiterea impulsurilor prin fibrele I B la motoneuronii alfa mici ce determina contractia tonica, sustinuta. Practic reflexul tonigen pregateste muschiul pentru efectuarea activitatii clonice, pentru desfasurarea reflexului miotatic.

Organele tendinoase Golgi exercita efecte inhibitoare, stimularea lor determinand relaxarea brusca a muschiului avand astfel rol protector impiedicand ruptura musculara si smulgerea tendonului de pe excrescentele osoase.

Structurile nervoase reglatoare

Sunt reprezentate de structuri cu rol facilitator sau inhibitor situate la nivelul maduvei spinarii sau supramedular.

La nivel medular

Ø      Rol facilitator - bucla gama - reprezentata de motoneuronii gama din coarnele anterioare, ai caror axoni determina contractia fibrelor intrafusale cu excitarea consecutiva a terminatiilor eflorescente si transmiterea de impulsuri la motoneuronii alfa mici determinand activarea arcului reflex tonigen.

Ø      Rol inhibitor - circuitul Renshaw

Ø      Axonii motoneuronilor alfa mici, imediat dupa emergenta din cornul anterior dau colaterale care fac sinapsa cu niste celule mici intercalare (celulele Renshaw) ai caror axoni se reintorc la nivelul pericarionului motoneuronilor alfa mici determinand scaderea descarcarii de impulsuri la acest nivel si in consecinta au efect inhibitor asupra tonusului muscular.

Structuri reglatoare supramedulare

Sunt reprezentate de formatiuni cu rol facilitator- substanta reticulata activatoare (dorsomediana), nucleii cerebelosi, neostriatul si nucleii vestibulari si cu rol inhibitor- scoarta cerebrala, substanta reticulata inhibitoare (ventrolaterala) si paleostriatul.

Examinarea tonusului muscular

Se face prin inspectie, urmarind relieful mai accentuat sau mai deprimat al muschiului, prin palpare, remarcand consistenta crescuta sau diminuata la nivelul masei musculare si prin rezistenta la miscarile pasive efectuate de examinator.

Tonusul muscular poate fi modificat in sensul diminuarii (hipotonie) sau cresterii lui (hipertonie).

Hipotonia poate aparea in leziuni ale arcului reflex sau ale structurilor nervoase cu rol facilitator.

Hipotonia prin leziuni ale arcului reflex se intalneste in:

Ø      afectarea componentei eferente : sindromul de neuron motor periferic

Ø      afectarea componentei aferente: polinevrite, poliradiculonevrite, tabes

Ø      suferinta efectorului propriu-zis: distrofia musculara, paralizia hipopotasemica

Ø      Afectarea structurilor facilitatoare apare in leziuni cerebeloase, leziuni de neostriat (coree, atetoza) si in leziuni ale neuronului motor central in faza initiala.

Clinic se pune in evidenta prin urmatoarele probe:

Ø      proba Holmes- Stewart: ne opunem miscarii de flexie a antebratului pe brat tinand strans pumnul bolnavului dupa care ii dam drumul brusc; in prezenta hipotoniei bolnavul va lovi umarul si toracele cu pumnul;

Ø      proba calcai-fesa: in caz de hipotonie bolnavul poate atinge fesa cu calcaiul (miscare ce nu poate fi executata de subiectul sanatos);

Ø      proba balotarii: executand miscari de 'scuturare' la nivelul mainilor se observa amplitudinea mai mare a miscarilor de partea afectata.

Hipertonia apare in conditiile afectarii structurilor cu rol inhibitor al tonusului muscular.

Hipertonia elastica (contractura piramidala sau spasticitatea) apare in leziuni ale fasciculului piramidal. Are anumite caracteristici: distributie predominent distala (ectromelica), caracter electiv, fiind situata pe flexori la nivelul membrelor superioare si pe extensori la membrele inferioare si caracter elastic (cedeaza brusc, 'in lama de briceag', la miscarile pasive imprimate de examinator) (figura 1.42)

Hipertonia plastica, 'ceroasa' sau rigiditatea apare in leziuni ale sistemului extrapiramidal (paleostriat). Are urmatoarele caracteristici: distributie predominent rizomelica (la nivelul musculaturii axiale), este globala, interesand in mod egal extensorii si flexorii si este plastica (cedeaza in trepte la miscarile pasive). Clinic se pune in evidenta prin:

semnul rotii dintate (Negro) (figura 1.43): miscarile pasive de flexie-extensie in articulatia pumnului se fac sacadat, ca o roata dintata;

semnul lui Noica: ridicarea membrului inferior in timp ce executam miscari de flexie-extensie ale mainii determina o blocare a articulatiei pumnului;

Hipertonia de alte origini

-rigiditatea prin decerebrare apare in suferinte ale trunchiului cerebral si este caracterizata prin pozitia in extensie a membrelor superioare si inferioare, cu accese paroxistice in care se produce si hiperextensia corpului.

-rigiditatea prin decorticare apare datorita intreruperii controlului inhibitor cortical asupra centrilor tonigeni de la nivelul formatiunii reticulate; in timpul acceselor membrele superioare se afla in flexie puternica la nivelul cotului iar membrele inferioare sunt in extensie.