Programul National de supraveghere in rubeola congenitala si gripa

Programul National de supraveghere in rubeola congenitala si gripa

Sistemul national de supraveghere a rubeolei

Incidenta sindromului rubeolei congenitale (SRC) in Romania este de 0,08 cazuri %o nascuti vii.

Obiectivul supravegherii consta in scaderea incidentei SRC la 0,01 cazuri la 1000 nascuti vii (3 cazuri

pe an) in Romania, pana in anul 2010.

Vaccinarea anti-rubeola a fost inclusa in PNI incepand cu anul 2003 (120.484 cazuri - 554,4%000 loc.); din 2004 - vaccin ROR la 12-15 luni, cu revaccinare la 7 ani (clasa a I-a).

Definitii de caz:

caz suspect de SRC: orice copil sub 1 an, care prezinta una din manifestarile din grupa A

caz confirmat clinic: orice copil sub 1 an, care prezinta 2 din semnele din grupa A sau 2 din semnele din grupa B plus unul din semnele din grupa A

Clasificarea cazurilor se realizeaza dupa un algoritm aplicat in Romania din anul 2000:

caz confirmat clinic: orice caz la care simptomatologia respecta definitia de caz si la care nu a fost recoltata proba de ser sau aceasta este inadecvata;

caz confirmat cu laboratorul: orice caz la care au fost pusi in evidenta anticorpi anti-rubeola de tip IgM;

caz infirmat: orice caz la care nu au fost evidentiati anticorpi anti-rubeola de tip IgM.

Descrierea supravegherii. Cazul suspect de SRC, diagnosticat intr-o unitate sanitara (maternitate, policlinica, spital de boli infectioase) se va raporta in 24 de ore la DSP. Se va completa fisa de declarare a cazului in maxim 72 de ore si se va recolta sange pentru investigatii serologice, care va fi trimis la Institutul Cantacuzino.

Investigarea cazurilor se face prin ancheta epidemiologica in cadrul careia se va completa fisa de supraveghere, prin culegerea datelor clinice, epidemiologice, in colaborare cu medicul neonatolog, obstetrician, oftalmolog, ORL-ist, infectionist si medicul de familie. Investigatiile de laborator constau in evidentierea anticorpilor anti-rubeola de tip IgM, in 2 probe de ser, recoltate de la copii cu semne clinice de SRC (proba a II-a se va recolta la interval de 4 saptamani de la recoltarea primei probe).

Sistemul national de supraveghere a gripei

Sistemul mondial de supraveghere a gripei a fost infiintat in 1947 - Centrul International pentru Supravegherea Gripei avand ca obiective: culegerea, prelucrarea si difuzarea datelor, coordonarea activitatilor de laborator si formarea de specialisti. Coordonatorul Centrului Mondial al Gripei este Institutul National de Cercetari Medicale, Londra. In prezent, exista 5 centre mondiale de referinta (Londra, New York, Atlanta, Melbourne, Tokyo).

Activitatea Sistemului Mondial de Supraveghere are loc pe tot parcursul anului, iar in sezonul epidemic (octombrie - aprilie), supravegherea se intensifica prin unitatile de tip "santinela" si transmiterea saptamanala la OMS a evolutiei epidemiei (localizare geografica, amploarea activitatilor, evolutia in timp, grupurile de varsta afectate, rezultatele de laborator).

In Romania, sistemul de supraveghere de tip "santinela" este format din 17 unitati, iar Centrul National de Referinta are sediul la Institutul Cantacuzino Bucuresti. Obiectivele acestuia constau in:

-monitorizarea circulatiei virusurilor gripei;

-analiza evolutiei unor indicatori de morbiditate si mortalitate prin sistem "santinela", in perioada 1 octombrie - 1 mai;

-supravegherea programului de vaccinare a grupurilor cu risc, in sezon preepidemic (1 noiembrie - 1 decembrie).

Obiectivul supravegherii consta in identificarea precoce a riscului de aparitie a unei epidemii si instituirea masurilor adecvate de control.

Organizarea activitatii de supraveghere cuprinde:

Vaccinarea selectiva anti-gripa a grupurilor cu risc se va efectua in intervalul 15 octombrie - 31 decembrie, cu posibilitatea extinderii si in luna ianuarie, in functie de situatia epidemiologica a gripei la nivel national si mondial.

Grupurile cu risc inalt de complicatii ale gripei sunt:

-persoane (adulti si copii) institutionalizate in unitati de ocrotire sociala;

-persoane cu afectiuni cronice pulmonare, cardiovasculare, hepatice, renale;

-persoane suferinde de boli metabolice cronice (inclusiv diabet zaharat), hemoglobulinopatii;

-imunosupresati (inclusiv HIV/SIDA);

-copii si adolescenti (6 luni - 18 ani) care au fost supusi unui tratament indelungat cu aspirina si care au risc de a dezvolta sindrom Reye;

-persoane cu varsta peste 65 de ani.

Grupurile cu risc ocupational includ:

-personalul medico-sanitar,

-salariatii institutiilor de supraveghere medico-sociala a copiilor si varstnicilor,

-personalul din invatamant, armata, servicii publice, etc.

Supravegherea circulatiei virusurilor gripei si monitorizarea frecventei si gravitatii afectiunilor medicale (infectii acute ale cailor respiratorii superioare, pneumonii, bronhopneumonii) presupune.

Supravegherea sezoniera a frecventei afectiunilor respiratorii consta in raportarea saptamanala a cazurilor noi de imbolnavire si de deces prin urmatoarele grupuri de afectiuni: gripa, pneumonii si bronhopneumonii, infectii acute ale cailor respiratorii superioare.

Definitia de caz: orice persoana cu febra peste 38 ⁰C, cu debut brusc, mialgii, cefalee, disfagie, rinita, coriza si tuse neproductiva, insotite de obicei de stare generala modificata.

Obiectivele supravegherii in sistem "santinela" sunt:

"calcularea excesului de morbiditate" (cresterea fata de aceiasi indicatori din anii anteriori semnifica debutul unei epidemii);

cunoasterea valorilor absenteismului scolar si ocupational (saptamanal);

inregistrarea spitalizarilor si solicitarilor serviciilor de ambulanta pentru afectiuni respiratorii, complicatii pulmonare si cardiace;

consumul de medicamente specifice afectiunilor respiratorii;

efectuarea de investigatii serologice, virusologice si epizoozologice.

Preventia gripei cu medicamente antivirale se poate recomanda la persoanele cu risc, nevaccinate.

Pregatirea retelei sanitare pentru preventia consecintelor unei eventuale epidemii de gripa se realizeaza prin:

instruirea personalului medico-sanitar privind situatia epidemiologica, obligativitatea raportarii morbiditatii;

intensificarea educatiei pentru sanatate, insistandu-se asupra masurilor generale de preventie a infectiilor respiratorii legate de sezonul rece;

carantinarea unitatilor spitalicesti, interzicerea vizitelor in unitatile de copii etc.