Neuropatia

Neuropatia

Se mai numeste si sindrom neuropatic, si se produce datorita unui mecanism destructiv care duce la leziuni structurale ale fibrelor nervoase, si se caracterizeaza prin tulburari motorii ce se asociaza cu tulburari de sensibilitate, trofice si vegetative.

In cazul in care etiologia este cunoscuta se descrie neuropatia secundara sau simptomatica, iar cauzele pot fi locale, si anume: traumatisme, procese compresive de vecinatate, si generale, care cuprind factori: fizici, infectiosi, alergici, toxici, metabolici sau vasculari; cand etiologia nu se poate preciza se va descrie neuropatia esentiala sau idiopatica.

Leziunile nervoase se particularizeaza astfel:

- dupa natura substratului anatomic - in functie de factorii etiologici:

- cauze locale - au loc intreruperi partiale sau complete ale continuitatii anatomice a traiectelor nervoase periferice prin sectiune, zdrobire, tractiune si compresiune; dupa intensitate si modalitatea de vindecare pot fi:

- neurotmezis - intereseaza atat axonii cat si tesutul conjunctiv al nervului, intreruperea este completa si netratata chirurgical impiedica refacerea traiectului nervos; dupa interventia chirurgicala continuitatea nervului se poate restabili, iar vindecarea dureaza mai mult de 6 luni; etiologic: plagi taiate, zdrobite;

- axonotmezis - are loc distrugerea axonilor cu pastrarea tesutului conjunctiv al nervului; regenerarea spontana ramane posibila, restabilind activitatea functionala in decurs de aproximativ 4-6 luni; etiologic: factori de tractiune;

- neurapraxia - are loc numai intreruperea tecii de mielina, nefiind afectate filamentele axiale sau tesutul conjunctiv al nervului; vindecarea are loc in 14-30 zile; etiologic: cauze compresive;

- cauze generale - produc neurapraxia de tip inflamator si de tip degenerativ;

- dupa topografia substratului anatomic - se disting urmatoarele tipuri neuropatice lezionale:

- radiculopatia;

- plexulopatia;

- mononeuropatia;

- multineuropatia;

- polineuropatia;

- poliradiculoneuropatia.