OSTEONECROZE - test grila

Necroza avasculara a capului femural

Necroza avasculara a capului femural:

a.        apare cu predilectie la sexul feminin;

b.       este secundara fracturilor de col femural;

c.        are incidenta maxima in jurul varstei de 40 ani;

d.       are un pronostic mai bun decat boala Legg-Calv-Perthes;

e.       afecteaza soldurile bilateral in 50-70% din cazuri;

(c, e)

Boala Chandler reprezinta:

a.        aproximativ 20% din totalitatea necrozelor avasculare de cap femural;

b.       necroza avasculara idiopatica a capului femural;

c.        necroza capului femural de orice etiologie;

d.       necroza post-traumatica a capului femural;

e.       necroza ischemica a nucleului cefalic femural;

(a, b)

Factorii de risc cei mai des asociati NACF sunt reprezentati de:

a.        lupusul eritematos sistemic;

b.       tratamentul cu corticosteroizi;

c.        consumul de alcool;

d.       barotraumatismele;

e.       radioterapia;

(b, c)

Colapsul capului femural in osteonecroza soldului reprezinta:

a.        modificarea sfericitatii capului femural pe radiografie;

b.       evenimentul critic ce influenteaza prognosticul;

c.        un indiciu al evolutiei spre vindecare;

d.       o indicatie pentru forajul de revascularizare;

e.       indicatia de urgenta pentru artroplastia soldului;

(a, b)

De rutina pentru diagnosticul formelor precoce de NACF este indicat:

a.        examenul radiografic;

b.       biopsia osoasa;

c.        rezonanta magnetica nucleara;

d.       tomografia computerizata;

e.       scintigrafia osoasa;

(c, e)

Radiografic in NACF stadiul II Ficat se observa:

a.        zone de osteocondensare si geode la nivelul capului;

b.       pensarea spatiului articular;

c.        lizereu subcondral (ca semn patognomonic);

d.       pierderea sfericitatii capului femural;

e.       nu apar modificari radiografice;

(a, c)

NACF in stadiul III Ficat se caracterizeaza prin:

a.        aparitia modificarilor degenerative articulare (distructia cartilajului, osteofitoza);

b.       mentinerea conturului normal al capului femural;

c.        sechestrarea zonei necrotice ("aspect de treapta de scara");

d.       depasirea stadiilor precoce de boala;

e.       mentinerea indicatiei pentru forajul de revascularizare;

(c, d)

Diagnosticul clinic al unei NACF este sugerat de:

a.        semnul Duvernay pozitiv;

b.       semnul Drehman pozitiv;

c.        semnul Laugier pozitiv;

d.       mersul schiopatat;

e.       durere in regiunea inghinala cu iradiere spre genunchi sau coloana vertebrala;

(d, e)

In diagnosticul NACF:

a.        RMN este metoda de electie pentru diagnosticul precoce;

b.       tesele de laborator sunt neconcludente;

c.        scintigrafia osoasa prezinta modificari doar in stadiile tardive;

d.       evaluarea functionala a osului este utilizata de rutina;

e.       biopsia osoasa este o metoda standard;

(a, b)

Evolutia unei NACF este spre:

a.        coxartroza secundara, de regula;

b.       posibila vindecare in stadiile precoce;

c.        coxa plana cu subluxatia capului femural;

d.       vindecare, indiferent de stadiu;

e.       coxa magna in majoritatea cazurilor;

(a, b)

La un bolnav de 40 de ani cu NACF in stadiul III Ficat se indica:

a.        forajul transtrohantero-cervico-cefalic;

b.       osteotomiile rotationale daca unghiul combinat necrotic ≤160o;

c.        artrodeza soldului;

d.       in leziuni extinse, artroplastia totala de sold cu proteza necimentata;

e.       administrarea de vasodilatatoare sau steroizi anabolizanti;

(b, d)

Osteocondroza soldului

Boala Legg-Calve-Perthes este:

a.        osteocondroza disecanta a genunchiului;

b.       necroza ischemica a nucleului cefalic al femurului;

c.        tuberculoza corpului vertebral;

d.       osteocondroza soldului;

e.       apofizita rotuliana;

(b, d)

In etiologia bolii Legg-Calve-Perthes sunt incriminati:

a.        factorul genetic;

b.       rahitismul;

c.        factorul glandular;

d.       factorul vascular;

e.       dezechilibrul tonusului de postura;

(c, d)

Pentru osteocondroza disecanta a soldului este caracteristic:

a.        dezvoltarea unei coxa plana;

b.       aparitia cu predilectie la sexul feminin;

c.        existenta unei leziuni primare a cartilajului de conjugare;

d.       evolutia spre agravare;

e.       aparitia unei fracturi subcondrale;

(a, e)

In boala Legg-Calve-Perthes:

a.        fractura subcondrala marcheaza debutul clinic;

b.       poate apare un proces de "creeping-substitution";

c.        cartilajul de conjugare are forma de "Y" rasturnat;

d.       epifiza sufera o alunecare si basculare posterioara;

e.       se dezvolta o coxa valga idiopatica;

(a, b)

Clinic, in boala Perthes se constata:

a.        flexia soldului posibila numai in asociere cu rotatia externa (semnul Drehmann);

b.       semnul Trendelenburg pozitiv;

c.        exagerarea lordozei lombare;

d.       limitarea rotatiei interne, flexiei si abductiei soldului;

e.       scurtarea membrului inferior cu 1-2 cm;

(b, d, e)

La debutul osteocondrozei soldului, radiografic se observa:

a.        oprirea in crestere a nucleului epifizar;

b.       linie transparenta paralela cu suprafata subcondrala ("zgarietura de unghie");

c.        largirea colului femural;

d.       bascularea epifizei;

e.       capul femural in forma de ciuperca cu subluxatia externa;

(a, c, d)

In boala Legg-Calve-Perthes:

a.        in grupa 4 Caterall este implicata intreaga epifiza;

b.       in grupa A Salter si Thompson fractura subcondrala intereseaza <1/2 din epifiza;

c.        la debut apare largirea cartilajului de conjugare;

d.       bascularea epifizei intre 60-90o este o deplasare moderata;

e.       baza epifizei are un aspect eliptic;

(a, b)

Posibilitatile de tratament in boala Legg-Calve-Perthes includ:

a.        a.  tractiunea continua cu membrul in abductie si rotatie interna (10-12 luni);

b.       b.  imobilizarea in aparat ortopedic cu sprijin ischiadic Tachdjian;

c.        c.  osteotomiile femurale de varizare;

d.       d.  imobilizarea in aparat gipsat dupa metoda Pacci-Lorentz;

e.       e.  epifiziodeza intra- sau extraarticulara;

(a, b, c)

Alte osteonecroze

Osteocondroza disecanta a genunchiului este:

a.        evidentiata clinic prin semnul Axhausen;

b.       boala Knig;

c.        boala Osgood-Schlatter;

d.       osteonecroza apofizei de insertie tibiala;

e.       osteonecroza rotulei;

(a, b)

In osteocondroza capului metatarsianului se recomanda:

a.        artrodeza cuneiformizanta medio-tarsiana;

b.       sustinator plantar cu modelarea boltii anterioare;

c.        ridicarea tocului incaltamintei cu 1-2 cm;

d.       sustinerea marginii interne a piciorului;

e.       extirparea tesutului necrotic, foraje si rezectia exostozelor;

(b, e)

Boala Kienbck este:

a.        osteonecroza capului femural;

b.       osteonecroza navicularului tarsian;

c.        osteonecroza capului metatarsianului II;

d.       tuberculoza metacarpienelor;

e.       osteonecroza semilunarului carpian;

(e)

Osteonecroza aseptica poate sa apara:

a.        la nivelul diafizelor;

b.       la nivelul epifizelor

c.        la nivelul apofizelor

d.       la nivelul metafizelor;

e.       oriunde unde exista osificare encondrala;

(b, c, e)

Boala Scheuermann este:

a.        boala neuromusculara a coloanei vertebrale;

b.       boala reumatica;

c.        boala congenitala a coloanei vertebrale;

d.       osteocondroza juvenila a coloanei vertebrale

e.       tuberculoza coloanei vertebrale;

(d)

Osteonecroza rotulei se numeste:

a.        boala Perthes;

b.       boala Schauermann;

c.        boala Sinding-Larsen;

d.       boala Schlatter-Osgood;

e.       boala Kienbck;

(c)

Osteonecroza capului metatarsianului II - III apare mai frecvent:

a.        la adolescenti;

b.       la sugar;

c.        la varstnici;

d.       la sexul feminin;

e.       la sexul masculin;

(a, d)

Posibilitati de tratament in boala Khler II:

a.        sustinatoare plantare adecvate;

b.       antibioterapie locala si generala;

c.        rezectia capului metatarsianului;

d.       artroplastie articulara;

e.       vasodilatatoare periferice;

(a, c, d)

Coxa plana este o complicatie tardiva a:

a.        coxartrozei secundare displaziei congenitale de sold;

b.       bolii Legg-Calve-Perthes;

c.        epifiziolizei capului femural;

d.       necrozei avasculare a capului femural;

e.       osteocondrozei nucleului cefalic femural;

(b, e)

Apofizita calcaneana (boala Schintz-Heim)

a.        apare mai frecvent la baieti;

b.       deseori are localizare bilaterala;

c.        are indicatie de tratament chirurgical;

d.       apare mai frecvent la fete;

e.       are indicatie de tratament conservator;

(a, b, e)

Boala Khler este necroza aseptica a:

a.        scafoidului tarsian;

b.       condilului femural intern;

c.        semilunarului carpian;

d.       capului humeral;

e.       capului metatarsienelor;

(a, e)

Care din urmatoarele boli nu sunt osteonecroze aseptice?

a.        boala Ombrdanne;

b.       boala Perthes;

c.        boala Kienbck;

d.       boala Bechterew;

e.       boala Chandler;

(a, d)