TRICHINOZA

TRICHINOZA

CUPRINS

1.GENERALITATI

1.1. DEFINITIE. 3

1.2. ETIOLOGIE 3

1.3. MANIFESTARILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC.. 3

1.4. DIAGNOSTIC POZITIV............. 3

1.4.1. DIAGNOSTIC CLINIC............. 3

1 4.2. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR 4

1.4.3. DATE EPIDEMIOLOGICE...........

BIBLIOGRAFIE......................  6

TRICHINOZA

1. DEFINITIE

Boala infectioasa acuta determinata de nematodul Trichinella spiralis, manifestata prin febra, mialgii si fenomene alergice.

Parazitul este un nematod in forma de fir, masculul are o lungime de 1,5 mm iar femela masoara 3-4 mm

Boala se produce de obicei prin ingestia de carne infestata, insuficient preparata termic.

Sub actiunea enzimelor digestive ale stomacului larvele sunt eliberate din chistul muscular, ajung in intestinul subtire, patrund in citoplasma enterocitelor si in decurs de 30 de ore se dezvolta parazitii adulti. Dupa 6 zile de la acuplare, femela incepe sa depuna larve mobile timp de 4-6 saptamani. Larvele juvenile patrund in vasele limfatice sau sanguine, ajungand in circulatia generala, care le transporta in tot organismul, parasesc apoi circulatia si intra in miocitele mature unde se inchisteaza producand boala numita trichineloza

2. ETIOLOGIE

nematodul Trichinella spiralis.

3. MANIFESTARILE PROCESULUI EPIDEMIOLOGIC

Boala are o evolutie sporadica, sau in focare familiale sau de colectivitate, cu frecventa mai mare a cazurilor, in sezonul rece datorita consumului de carne sau mezeluri provenite din gospodarii particulare.

Incidenta la 100.000 locuitori, in anul 1998 a fost de 7,35 in Romania si 15,91 in zona de vest a tarii.

4. DIAGNOSTIC POZITIV

4.1. DIAGNOSTIC CLINIC

Simptomatologia clinica este dependenta de doza de larve ingerate.

Incubatie: 2-28 zile ( in medie 9-14 zile);

Stadiul intestinal se manifesta cu dureri abdominale, greata, anorexie, diaree;

Stadiul de invazie musculara dureaza 20-30 zile si se caracterizeaza prin:

mialgii asociate cu tumefactia maselor musculare si tensiune dureroasa;

dificultati de masticatie, respiratie, mers prin miozita;

eruptii urticariene, edeme periorbitare, ale fetei si extremitatilor;

febra cu valori de  38-40C , uneori persistenta;

tulburari neuropsihice: cefalee, ameteli, confuzie, delir, semne de iritatie meningeana, coma;

tulburari respiratorii: durere toracica la inspir profund, tuse, expectoratie hemoptoica;

tulburari cardiace: miocardita cu tahicardie, tulburari de ritm, modificari EKG (poate fi cauza de deces).

Convalescenta coincide cu inchistarea larvelor in muschi si se manifesta prin retrocedarea treptata a semnelor clinice.

4.2. DIAGNOSTICUL DE LABORATOR

A. Diagnostic hematologic

Evidentiaza leucocitoza si eozinofilie de 7-8 % aparuta in cursul saptamanii a doua si care se poate  mentine 6 luni.

in formele de gravitate medie eozinofilia variaza intre 15-80 %;

in cazurile severe, in special terminale, eozinofilele pot dispare complet;

eozinofilia poate fi prezenta si in cazurile asimptomatice din focarul epidemic, ceea ce constituie un criteriu epidemiologic de diagnostic, alaturi de consumul carnii.

B. Diagnosticul parazitologic

Consta in identificarea parazitilor sau a larvelor in scaun sau in muschi.

1. Identificarea parazitilor adulti sau a larvelor in scaun se poate face la 2-3 zile de la ingerarea carnii infestate, dupa administrarea unui purgativ salin.

2.Biopsia musculara evidentiaza prezenta parazitului la 3-4 saptamani de la infestare, sub forma de larve libere, spiralate sau incapsulate, in timp ce chisturile calcificate apar mai tarziu (dupa 5-6 saptamani) si permit un diagnostic retrospectiv. Biopsia musculara se efectueaza din muschiul solear, de langa tendonul achilean sau din deltoid. Fragmentul de muschi excizat se comprima intre doua lame de sticla si se examineaza la microscop.

Rezultatul este conditionat de intensitatea infectiei, de momentul efectuarii biopsiei, in raport cu data infectarii si de dimensiunea fragmentului de muschi prelevat. De aceea, o biopsie pozitiva certifica existenta infectiei, insa o biopsie negativa nu o infirma.

C. Diagnosticul serologic se bazeaza pe decelarea anticorpilor circulanti. Se utilizeaza o varietate de teste serologice: reactia de micro-precipitare larvara, reactia de fixare a complementului, reactia de hemaglutinare pasiva, reactia de aglutinare cu bentonita, imunofluorescenta sau testul ELISA, care este considerat cel mai specific si cel mai sensibil.  Testele serologice devin pozitive dupa 3 saptamani de la infectie si pot persista cativa ani.

Deoarece oricare din testele serologice poate da rezultate fals negative, este indicat sa se utilizeze in paralel cel putin doua metode. Valoarea diagnostica a testelor serologice creste, daca la examene repetate se surprinde o schimbare in titrul anticorpilor sau trecerea de la un test negativ la unul pozitiv. 

D. Starea de alergie cutanata se testeaza prin intradermoreactia cu antigen extras din larve de Trichinella, care devine pozitiva din a doua saptamana de boala si ramane pozitiva ani de zile dupa infectie, nediferentiind formele recente de infestatie de cele vechi.

E. Teste enzimatice enzimele musculare (creatin fosfochinaza si lactat dehidrogenaza) sunt crescute la 50 % din bolnavi si se coreleaza cu electromiograma anormala.

F. La animale boala evolueaza asimptomatic, iar diagnosticul se precizeaza prin metode de laborator. Controlul animalelor sacrificate pentru consum (porc, mistret, urs, nutrie, cal) se efectueaza prin examen trichineloscopic si reprezinta cea mai simpla si mai operativa metoda pentru diagnosticul de certitudine al infestatiei cu Trichinella.

4.3. DATE EPIDEMIOLOGICE

Factorii epidemiologici principali

1. Rezervor de infectie

animale salbatice sau domestice: porci,cai, caini, pisici, ursi, mistreti, vulpi, rozatoare.

2. Transmiterea

prin consumul de carne sau preparate din carne insuficient prelucrate termic; rezistenta larvelor in acestea poate fi de 2-3 luni.

3. Receptivitatea

generala.

4. Imunitatea

de scurta durata, reambolnaviri nelimitate.

Profilaxie si combatere

1. Masuri fata de izvorul de infectie

depistare: epidemiologic, clinic, laborator;

declarare: numerica, periodica: medicii care vor depista cazul, vor anunta compartimentul de epidemiologie local, in 24h de la depistare;

izolare: internare obligatorie, nefiind necesara izolarea.

2. Masuri fata de caile de transmitere

examenul trichinoscopic obligatoriu, pentru orice sacrificare de porcine sau pentru vanat;

deratizare periodica in gospodarii particulare si in crescatorii;

distrugerea larvelor: refrigerare rapida la -35 C, congelare la -18 C, timp de 3 luni sau la -25 C, 10 zile, iradiere cu raze de cobalt, prelucrare termica la minim  C.

3. Masuri fata de receptivi

vor fi depistati toti cei care au consumat din alimentul presupus a fi contaminat;

nu exista profilaxie specifica.

5.TRATAMENT

Tratament igieno-dietetic cu repaus fizic si dieta bogata in calorii;

Purgative si vermifuge administrate in stadiul intestinal;

Antihelmintice: Tiabendazol (Mintezol);

Corticoterapie si antihistaminice;

Tratament patogenetic

BIBLIOGRAFIE:

- www.medfam.ro

- Manual de Medicina Interna sub redactia C. Borundel, Editura Medicala - Bucuresti 1979

- wikipedia.org

- instruction.cvhs.okstate.edu