PATOLOGIA TUMORALA CEREBRALA

PATOLOGIA TUMORALA CEREBRALA

n     NEOPLASMELE INTRACRANIENE SUNT CLASIFICATE IN FUNCTIE DE ASPECTELE LOR HISTOLOGICE

n     CEA MAI FOLOSITA SCHEMA DE CLASIFICARE A TUMORILOR SISTEMULUI NERVOS CENTRAL ESTE CEA STABILITA DE O. M. S.

n     TUMORILE CEREBRALE POT FI GRUPATE IN FUNCTIE DE PREVALENTA: APROXIMATIV DOUA TREIMI SUNT PRIMARE, IAR O TREIME SUNT METASTATICE

n     NEOPLAZIILE PRIMARE ALE S.N.C. SUNT IMPARTITE IN DOUA MARI GRUPE: TUMORI GLIALE SI TUMORI NONGLIALE

n     MASELE TUMORALE POT FI GRUPATE DE ASEMENEA IN FUNCTIE DE VARSTA DE APARITIE IN TUMORI PEDIATRICE SI TUMORI ALE ADULTULUI, PRECUM SI IN FUNCTIE DE LOCALIZARE

CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE IN FUNCTIE DE ASPECTUL HISTOLOGIC

n     TUMORI NEUROEPITELIALE

n     TUMORI ASTROCITARE

n     ASTROCITOAMELE

n     GLIOBLATOMUL

n     TUMORI OLIGODENDROGLIALE

n     TUMORI EPENDIMARE

n     GLIOAME MIXTE

n     TUMORI DE PLEX CHOROID

n     TUMORI NEUROEPITELIALE CU ORIGINE INCERTA

n     GLIOMATOZIS CEREBRI

n     TUMORI NEURONALE SI MIXTE NEUROGLIALE

n     GANGLIOCITOMUL

n     TUMORILE DISEMBRIOPLAZICE NEUROEPITELIALE

n     NEUROBLASTOMUL OLFACTIV

n     TUMORILE PARENCHIMULUI PINEAL

n     TUMORILE EMBRIONARE

n     NEUROBLASTOMUL

n     TUMORILE NEUROECTODERMALE PRIMITIVE (PNETs)

n     MEDULOBLASTOMUL

n     TUMORILE NERVILOR CRANIENI SI SPINALI

n     SCHWANNOMUL

n     NEUROFIBROMUL

n     NEUROFIBROSARCOMUL

n     TUMORILE MENINGELOR

n     TUMORI ALE CELULELOR MENINGEALE

n     MENINGIOMUL

n     TUMORI MEZENCHIMALE NON-MENINGEALE

n     TUMORI OSTEOCARTILAGINOASE BENIGNE

n     LIPOMUL

n     LEZIUNI MELANOCITICE PRIMARE

n     TUMORI CU HISTOGENEZA INCERTA

n     HEMANGIOBLASTOMUL

n     LIMFOAME SI NEOPLASME HEMATOPOETICE

n     TUMORILE CELULELOR GERMINALE

n     GERMINOMUL

n     CARCINOMUL EMBRIONAL

n     TUMORA DE SINUS ENDODERMAL

n     CHORIOCARCINOMUL

n     TERATOMUL

n     TUMORI MIXTE

n     LEZIUNI CHISTICE SI PSEUDOCHISTICE

n     CHISTUL DE PUNGA RATHKE

n     CHISTUL EPIDERMOID

n     CHISTUL DERMOID

n     CHISTUL COLOID DE VENTRICUL III

n     CHISTUL ENTEROGENIC

n     CHISTUL NEUROGLIAL

n     TUMORA CU CELULE GRANULARE (CHORISTOM, PITUICITOM)

n     HAMARTOMUL NEURONAL HIPOTALAMIC

n     HETEROTOPIA GLIALA NAZALA

n     GRANULOMUL PLASMOCITAR

n     TUMORILE REGIUNII SELARE

n     ADENOMUL HIPOFIZAR

n     CARCINOMUL HIPOFIZAR

n     CRANIOFARINGIOMUL

n     EXTENSII LOCALE ALE UNOR TUMORI REGIONALE

n     PARAGANGLIOMUL (CHEMODECTOMUL)

n     CORDOMUL

n     CONDROMUL SI CONDROSARCOMUL

n     CARCINOMUL

n     TUMORILE METASTATICE

n     TUMORILE NECLASIFICABILE

CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE IN FUNCTIE DE PREVALENTA

n     TUMORI CEREBRALE PRIMARE

n     GLIOAMELE - 45-50% din tumorile cerebrale primare

n     ASTROCITOAMELE: 34-40% (75% din glioame)

n     OLIGODENDROGLIOAMELE: 2% (5% din glioame)

n     EPENDIMOAMELE: 3% (7% din glioame)

n     TUMORILE DE PLEX CHOROID: sub 1% (3% din tumorile pediatrice)

n     MENINGIOAMELE - 15%

n     ADENOAMELE HIPOFIZARE - 10%

n     MEDULOBLASTOAMELE - 6%

n     SCHWANNOAMELE - 6%

n     CRANIOFARINGIOAMELE - 3%

n     TUMORILE PINEALE - 1%

n     LIMFOMUL CEREBRAL PRIMAR - 1%

n     HEMANGIOBLASTOMUL - 1%

n     ALTELE - 5% pana la 10%

n     TUMORI CEREBRALE SECUNDARE (METASTAZE)

n     LOCALIZARE

n     PARENCHIMATOASA

n     LEPTOMENINGEALA

n     DURALA

n     ETIOLOGIE

n     CANCER PULMONAR

n     CANCER SAN

n     MELANOM

CLASIFICAREA TUMORILOR CEREBRALE IN FUNCTIE DE VARSTA SI LOCALIZARE

n     ADULTI - GENERALITATI

n     80-85% DIN TOATE NEOPLASMELE INTRACRANIENE APAR LA VASTA ADULTA.

n     TUMORILE PRIMARE (2/3) SUNT MAI FRECVENTE DECAT METASTAZELE (1/3).

n     METASTAZELE SUNT MULT MAI FRECVENTE LA ADULTI DECAT LA COPII.

n     CRESTEREA IN VARSTA SE CORELEAZA CU CRESTEREA MALIGNITATII.

n     ADULTI - LOCALIZARE

n     SUPRATENTORIALE (3/4)

n     OBISNUITE

n     ASTROCITOAME (anaplazice, glioblastoame)

n     MENINGIOAME

n     ADENOAME HIPOFIZARE

n     OLIGODENDROGLIOAME

n     METASTAZE

n     NEOBISNUITE

n     LIMFOMUL

n     RARE

n     EPENDIMOAME

n     INFRATENTORIALE

n     OBISNUITE

n     SCHWANNOAME

n     MENINGIOAME

n     EPIDERMOIDE

n     METASTAZE

n     NEOBISNUITE

n     HEMANGIOBLASTOAMELE

n     GLIOAMELE DE TRUNCHI CEREBRAL

n     RARE

n     PAPILOMUL DE PLEX CHOROID

n     COPII - GENERALITATI

n     15-20% DIN NEOPLASMELE INTRACRANIENE APAR LA VARSTA COPILARIEI

n     15% DIN NEOPLAZIILE PEDIATRICE SUNT INTRACRANIENE

n     TUMORILE SNC SUNT PE LOCUL AL DOILEA CA FRECVENTA INTRE NEOPLAZIILE PEDIATRICE DUPA LEUCEMIE.

n     MAJORITATEA TUMORILOR CEREBRALE PEDIATRICE SUNT PRIMARE.

n     METASTAZE LA NIVELUL SNC LA VARSTA COPILARIEI SUNT RARE.

n     6% PROVIN DIN DISEMINARI ALE UNOR NEOPLASME EXTRACRANIENE

n     DISEMINARILE NEOPLAZIILOR INTRACRANIENE PRIMARE LA NIVELUL SNC SUNT MULT MAI FRECVENTE (meduloblastoamele, ependimoamele, tumorile de plex choroid, germinoamele, PNETs, pineoblastoamele, astrocitoamele de grad mare)

n     COPII - sub 2 ani (rare 1-2%)

n     ETIOLOGIE - majoritatea sunt probabil congenitale.

n     HISTOLOGIE

n     ASTROCITOAME

n     PNETs

n     TERATOAME

n     TUMORI DE PLEX CHOROID

n     LOCALIZARE - majoritatea supratentoriale (2/3).

n     COPII - peste 2 ani

n     HISTOLOGIE

n     ASTROCITOAME 50%

n     PNETs 15%

n     EPENDIMOAME 10%

n     CRANIOFARINGIOAME 10%

n     TUMORI DE REGIUNE PINEALA 3%

n     LOCALIZARE

n     SUPRATENTORIALE

n     ASTROCITOAME 45-50%

n     CRANIOFARINGIOAME 12%

n     GLIOAME OPTO-CHIASMATICE/HIPOTALMICE 12%

n     PAPILOAME DE PLEX CHOROID 12%

n     EPENDIMOAME 10%

n     TUMORI DE REGIUNE PINEALA 5%

n     ALTELE: rare

n     INFRATENTORIALE

n     ASTROCITOAME CEREBELARE 25-30%

n     MEDULOBLASTOAME 15-25%

n     GLIOAME DE TRUNCHI CEREBRAL 15-25%

n     EPENDIMOAME 12-15%

TUMORILE NEUROEPITELIALE

TUMORILE ASTROCITARE

ASTROCITOMUL PILOCITIC

DOUA TIPURI HISTOLOGICE: JUVENIL SI ADULT

INCIDENTA

n     TIPUL JUVENIL

n     ALATURI DE MEDULOBLASTOM CELE MAI FRECVENTE TUMORI CEREBRALE PEDIATRICE SI CELE MAI FRECVENTE TUMORI DE FOSA CRANIANA POSTERIARA DE LA VARSTA COPILARIEI

n     CEL MAI FRECVENT TIP HISTOLOGIC IN CADRUL LOCALIZARII CEREBELOASE A ASTROCITOAMELOR

n     TUMORILE DE LA NIVELUL CAILOR OPTICE SUNT DE OBICEI ASOCIATE CU NF tip I (5-15% din pacientii cu NF tip I au glioame de cai optice in timp ce 25% din glioamele de cai optice sunt asociate cu NF tip I)

n     TIPUL ADULT

n     RAR, 2-10% DIN ASTROCITOAMELE INTRACRANIENE APARUTE LA VARSTA ADULTA

VARSTA SI SEX

INTERESEAZA COPII SI ADULTII TINERI FARA O PREDOMINANTA LA UN ANUMIT SEX

TUMORILE OPTOCHIASMATICE/HIPOTALAMICE APAR DE OBICEI SUB 12 ANI

TUMORILE CEREBELOASE PREZINTA VARF DE FRECVENTA LA VARSTA DE 10 ANI

TUMORILE CEREBRALE EMISFERICE PREZINTA VARF DE FRECVENTA LA VARSTA DE 20 DE ANI

TIPUL ADULT SE INTALNESTE INTRE 40 SI 50 DE ANI

LOCALIZARE

n EMISFERELE CEREBELOASE, VERMIS

n REGIUNEA OPTOCHISMATICA, HIPOTALAMICA

n TRUNCHIUL CEREBRAL

n EMISFERELE CEREBRALE

n INTRAVENTRICULARA

ASPECTE IMAGISTICE

n TIPIC MASA BINE DELIMITATA, CHISTICA CU NODUL MURAL SOLID, INSOTITA DE EDEM PERILEZIONAL MINIM

n ZONA CHISTICA

NEOBISNUITA LA TUMORILE OPTOCHISMATICE

ESTE VOLUMINOASA LA CELE DIN FOSA CRANIANA POSTERIOARA

REDUSA DIMENSIONAL LA TUMORILE SUPRATENTORIALE

ARE SEMNAL SIMILAR SAU USOR CRESCUT FATA DE LCR

n PORTIUNEA SOLIDA

DISCRET HIPERINTENSA SAU IZOINTENSA T1, MODERAT HIPERINTENSA T2

GADOLINOFILIE MODERATA

n TUMORILE CHIASMATICE/HIPOTALAMICE SE POT EXTINDE SPRE NERVII OPTICI SAU SPRE TRACTURILE OPTICE

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - LEZIUNILE DE LA NIVELUL CEREBELULUI

n MEDULOBLASTOMUL

de obicei masa mediana cu incarcare omogena cu substanta de contrast

tumorile atipice de la varsta adulta nu pot fi diferentiate

n EPENDIMOMUL

obisnuit umple si dilata ventriculul IV

poate extrude in cisternele adiacente

este mai omogen

n HEMANGIOBLASTOMUL

exceptional sub 20 de ani in afara bolii von HIPPEL-LINDAU

nodul mural intens gadolinofil in contact cu suprafata piala

n CHISTUL DANDY-WALKER

absenta nodulului mural

chist median ce comunica cu ventriculul IV

hipoplazie vermiana

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - LEZIUNILE OPTOCHIASMATICE/HIPOTALAMICE

n GERMINOMUL SUPRASELAR

incarcare omogena cu substanta de contrast

obisnuit diseminari pe calea LCR

n TERATOMUL SUPRASELAR

heterogen

poate contine calcificari sau grAsime

n ADENOMUL HIPOFIZAR

componenta intraselara voluminoasa

balonizare sElara

chiasma optica deplasata superior

n CRANIOFARINGIOMUL

componenta supra- si intraselara

componenta chistica voluminoasa de obicei

calcificari prezente

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - LEZIUNILE CEREBRALE EMISFERICE

n XANTOASTROCITOMUL PLEOMORF

localizare corticala

nodul mural in contact cu suprafata corticala

n GANGLIOGLIOMUL

localizare obisnuita in lobul temporal

uneori imposibil de diferentiat

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - LEZIUNILE DE TRUNCHI CEREBRAL

n ASTROCITOMUL FIBRILAR

difuz, infiltrativ

componente chistica si exofitica totdeauna absentE

ASTROCITOMUL SUBEPENDIMAR CU CELULE GIGANTE

INCIDENTA: APROAPE TOTDEAUNA APARE IN SCLEROZA TUBEROASA (ST), DESI NUMAI 10-15% DIN PACIENTII CU ST SUNT AFECTATI

VARSTA: DE OBICEI SUB 20 DE ANI

LOCALIZARE: APROAPE EXCLUSIV LA NIVELUL ORIFICIILOR MONRO

ASPECTE IMAGISTICE:

n SEMNAL HETEROGEN - IN GENERAL HIPOINTENS SAU IZOINTENS FATA DE SUBSTANTA CENUSIE IN T1, IZOINTENS PANA LA HIPOINTENS IN T2

n IRM ESTE MULT MAI SENSIBILA IN DETECTAREA NODULILOR SUBEPENDIMARI, A TUBERCULILOR CORTICALI SI A ALTOR LEZIUNI DIN SUBSTANTA ALBA (REPREZINTA MODALITATEA DE ALES PENTRU INVESTIGAREA PACINTILOR SUSPECTATI DE ST) DESI CT ESTE UTILA PENTRU DETECTAREA CALCIFICARILOR

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

n NEUROCITOMUL CENTRAL

POATE FI NEDIFERENTIABIL IN ABSENTA ALTOR SEMNE SAU A UNUI ISTORIC DE SCLEROZA TUBEROASA

n EPENDIMOMUL

LEZIUNILE SUPRATENTORIALE SE EXTIND DE OBICEI IN PARENCHIMUL ADIACENT, DAR UNEORI POT RAMANE INTRAVENTRICULARE CAZURI IN CARE POT FI DIFICIL DE DIFERENTIAT

n SUBEPENDIMOMUL

RAR, DE OBICEI PEDICULAT/ATASAT DE SEPTUM PELLUCIDUM, CU INCARCARE ABSENTA SAU VARIABILA CU SUBSTANTA DE CONTRAST

n CHISTUL COLOID

LEZIUNE SFERICA NET DELIMITATA, MEDIANA, FARA INCARCARE CU SUBSTANTA DE CONTRAST

ASTROCITOMUL INFILTRATIV DE GRAD MIC (gr. II OMS)

INCIDENTA: MAI PUTIN FRECVENT DECAT CEL DE GRAD MARE, REPREZENTAND 15-25% DIN ASTROCITOAME

VARSTA: AFECTEAZA COPII MARI SI ADULTII TINERI (25-45 ani) CU USOARA PREDOMINENTA PENTRU SEXUL MASCULIN

LOCALIZARE:

n COPIL

TRUNCHIUL CEREBRAL (IN SPECIAL MEZENCEFALUL, JONCTIUNEA CEVICOBULBARA)

CEREBELUL

SUBSTANTA ALBA EMISFERICA

n ADULT

SUBSTANTA ALBA EMISFERICA

CEREBELUL

TRUNCHIUL CEREBRAL

ASPECTE IMAGISTICE:

n HIPOINTENS PANA LA IZOINTENS FATA DE SUBSTANTA GRIS IN T1, HIPERINTENS IN T2

n GADOLINOFILIE ABSENTA

n LIMITE DIFUZE IN T1, MAI NETE IN T2

n TUMORILE DE LA NIVELUL TRUNCHIULUI CEREBRAL POT FI FOCALE SAU DIFUZ INFILTRATIVE

n HEMORAGIA ESTE RAR INTALNITA

n UNEORI POT APARE CHISTE INTRATUMORALE

n NU SE DECELEAZA NECROZA INAINTE DE RADIOTERAPIE

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL (leziuni emisferice):

n OLIGODENDROGLIOMUL 

DE OBICEI ARE CALCIFICARI

n GANGLIOCITOMUL

LEZIUNE DE OBICEI CHISTICA CU LOCALIZARE TEMPORALA

n LEZIUNE DE DEMIELINIZARE IN CADRUL SCLEROZEI MULTIPLE

LEZIUNI MULTIPLE CU LOCALIZARI CARACTERISTICE

n INFARCT

LEZIUNE LOCALIZATA INTR-UN TERITORIU VASCULAR CE INTERESEAZA ATAT SUBSTANTA ALBA CAT SI PE CEA CENUSIE, GADOLINOFILIE GIRIFORMA

n ENCEFALITA

LEZIUNI DE OBICEI BILATERALE CU GADOLINOFILIE NEOMOGENA, CU POSIBILE SPOTURI HEMORAGICE

ASTROCITOMUL ANAPLAZIC (gr. III OMS)

INCIDENTA: AL DOILEA CA FRECVENTA, 25-30% DIN ASTROCITOAME

VARSTA: POATE APARE LA ORICE VARSTA CU VARF DE FRECVENTA INTRE 40 SI 60 DE ANI, PREZENTAND USOARA PREDOMINANTA MASCULINA

LOCALIZARE:

n COPIL SI ADULT TANAR

TRUNCHIUL CEREBRAL (IN SPECIAL PUNTE SI BULB) 

n ADULT

SUBSTANTA ALBA EMISFERICA (IN SPECIAL IN LOBII FRONTALI SI TEMPORALI)

ASPECTE IMAGISTICE:

n SEMNAL HETEROGEN ATAT IN T1 CAT SI IN T2

n HIPERSEMNALUL T2 INCONJURATOR ESTE DATORAT EDEMULUI SAU/SI INFILTRATIEI TUMORALE

n TENDINTA DE EXTENSIE DE-A LUNGUL TRACTURILOR NERVOASE DIN SUBSTANTA ALBA

n TUMORILE PONTINE POT DEPLASA SAU INGLOBA ARTERA BAZILARA

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

n ABCESUL CEREBRAL

INEL GADOLINOFIL PERIFERIC CU GROSIME UNIFORMA

CONTEXT CLINIC DE INFECTIE

n METASTAZA UNICA

LOCALIZARE PRIMARA CUNOSCUTA

n GLIOBLASTOMUL

UNEORI GREU DE DIFERENTIAT AMBELE FIIND LEZIUNI CU STRUCTURA NEOMOGENA

PREDOMINENTA CHISTELOR ESTE COMPATIBILA CU UN ASTROCITOM DE GRAD MARE , IAR CEA A FOCARELOR DE NECROZA CU UN GLIOBLASTOM

GLIOBLASTOMUL (gr. VI OMS)

INCIDENTA:

CEA MAI FRECVENTA TUMORA CEREBRALA PRIMARA, CEL MAI FRECVENT TIP DE ASTROCITOM (50%)

POATE FI PRIMITIV SAU SECUNDAR

VARSTA: DE OBICEI PESTE 50 DE ANI, DISCRETA PREDOMINANTA MASCULINA

LOCALIZARE:

n DE OBICEI LA NIVELUL SUBSTANTEI ALBE EMISFERICE (F, T), RAREORI IN NUCLEII BAZALI SAU INFRATENTORIAL

n FRECVENT APAR CA TUMORI POLILOBATE SAU BIEMISFERICE CE TREC PRIN CORPUL CALOS

n EXTENSIA DE-A LUNGUL TRACTURILOR ALBE ESTE FRECVENTA (CORP CALOS, COMISURI, RADIATII OPTICE, CAPSULE, TRACTURI CORTICOSPINALE SI SPINOTALAMICE)

n DISEMINARILE EPENDIMARA, MENINGEALA, SUBPIALA, PERIVASCULARA SI SUBARAHNOIDIANA SUNT FRECVENTE

n FOCARE TUMORALE MULTIPLE SINCRONE SAU METACRONE APAR LA PESTE 10% DIN CAZURI - MULTIFOCALE SAU MULTICENTRICE

ASPECTE IMAGISTICE:

n MASA INFILTRATIVA CU SEMNAL NEOMOGEN SI NECROZA CENTRALA

n HIPERSEMNALUL T2 INCONJURATOR ESTE DATORAT EDEMULUI SAU/SI INFILTRATIEI TUMORALE

n POATE CONTINE ZONE HEMORAGICE DE DIFERITE VARSTE

n POTE CONTINE ZONE ASEMNAL DATORAT VIDULUI DE FLUX IN CAZURILE CU NEOVASCULARIZATIE TUMORALA BOGATA

n SE POT DECELA DISEMINARI EPENDIMARE, LEPTOMENINGEALE SAU SUBARAHNOIDIENE

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - LEZIUNILE CU GADOLINOFILIE INELARA:

n LIMFOMUL

SE PREZINTA DE OBICEI CA O LEZIUNE CU GADOLINOFILIE OMOGENA, DAR IN CAZUL PACIENTILOR CU DEFICIENTE IMUNITARE LEZIUNILE INELARE POT FI NEDIFERENTIABILE

n METASTAZELE 

SUNT DE OBICEI LEZIUNI MULTIPLE CU DIMENSIUNI MICI, DAR O LEZIUNE SOLITARA POATE FI NEDIFERENTIABILA

n ABCESELE

LEZIUNI DE OBICEI MULTIPLE, IN MAREA MAJORITATE A CAZURILOR CU PERETE CU GROSIME MILIMETRICA

POT FI ASOCIATE CU INFECTII EXTRAAXIALE/EXTRACRANIENE

n INFARCTUL SUBACUT

LEZIUNE SUPRAPUSA PE UN TERITORIU VASCULAR

INTERESEAZA ATAT SUBSTANTA ALBA CAT SI SUBSTANTA GRIS

POATE PREZENTA GADOLINOFILIE GIRIFORMA

n HEMATOMUL IN REZOLUTIE

EDEM PERILEZIONAL MAI REDUS

n ZONA DE RADIONECROZA

POATE FI NEDIFERENTIABILA IN ABSENTA UNOR EXAMENE ANTERIOARE CORELATE CU ETAPELE TERAPEUTICE

n PLACA GIGANTA IN CADRUL SCLEROZEI MULTIPLE

DE OBICEI PREZINTA EFECT DE MASA SI EDEM MINIME

SUNT PREZENTE SI ALTE LEZIUNI CU LOCALIZARI TIPICE

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - LEZIUNILE HEMORAGICE:

n ALTE TUMORI PRIMARE SAU SECUNDARE HEMORAGICE

POATE FI NEDIFERENTIABIL

n MALFORMATIIARTERIO-VENOASE

ZONE CU SEMNAL EVOCATOR DE HEMOSIDERINA CE TRADUC   SANGERARI SUCCESIVE IN ANTECEDENTE

STRUCTURI SERPIGINOASE ASEMNAL DATORAT VIDULUI DE FLUX CE AU CA SUBSTRAT VASE SANGUINE DILATATE

n CAVERNOAMELE

LEZIUNI DE OBICEI MULTIPLE CU SEMNAL NEOMOGEN

n HEMORAGIA HIPERTENSIVA

ARE PREDILECTIE PENTRU NUCLEII BAZALI SI PENTRU PUNTE

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - LEZIUNILE CALOSALE "IN FLUTURE":

n ASTROCITOMUL ANAPLAZIC

NEDIFERENTIABIL

n LIMFOMUL 

n PLACA GIGANTA ACTIVA IN CADRUL SCLEROZEI MULTIPLE

n MENINGIOM FALCIN PROFUND

SE PREZINTA DE OBICEI CA O LEZIUNE CU GADOLINOFILIE OMOGENA CU EXCEPTIA TUMORILOR AGRESIVE

CUPELE CORONALE EVIDENTIAZA LOCALIZAREA EXTRAAXIALA SI ATASAMENTUL DURAL

OLIGODENDROGLIOAMELE

INCIDENTA:

NEOBISNUITE - 2-5% DIN TUMORILE PRIMARE, 5-10% DIN GLIOAME 

VARSTA:

POT APARE LA ORICE VARSTA

ADULTII SUNT MAI AFECTATI DECAT COPIII

VARFUL DE FRECVENTA SE AFLA INTRE 35 SI 40 DE ANI

LOCALIZARE

n CORTICO-SUBCORTICALA - ORIGINE IN SUBSTANTA ALBA, DAR FIIND INFILTRATIVE INTERESEAZA FRECVENT CORTEXUL

n 85% SUNT SUPRATENTORIALE (F, P, T)

n POT INVADA VENTRICULII, RAREORI FIIND STRICT INTRAVENTRICULARE

n TUMORILE DE LA NIVELUL FOSEI POSTERIOARE SUNT NEOBISNUITE, MULT MAI FRECVENTE LA COPIL 

ASPECTE IMAGISTICE

n MASA CU SEMNAL NEOMOGEN DATORITA CALCIFICARILOR TUMORALE, A HEMORAGIILOR INTALNITE UNEORI SI A ZONELOR FOCALE DE DEGENERSCENTA CHISTICA - CARACTERISTICILE SEMNALULUI T1 SI T2 DEPIND DE ACESTE TREI VARIABILE

n TUMORILE SUNT DE OBICEI BINE DELIMITATE, CU EDEM PERITUMORAL ABSENT

n TUMORILE DE GRAD MIC POT PREZENTA GADOLINOFILIE SLABA, TUMORILE DE GRAD MARE PREZINTA GADOLINOFILIE MAI ACCENTUATA SI NEOMOGENA CU ASPECTE DIFERITE - INEL, VARTEJ

n DESI A FOST RECOMANDATA PENTRU IDENTIFICAREA CALCIULUI SECVENTA T2 (T2 GE) NU POATE STABILI GRADUL DE CONTRIBUTIE AL CALCIFICARILOR SI HEMORAGIEI LA ZONELE ASEMNAL  

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

n ASTROCITOMUL INFILTRATIV

LOCALIZARE PARENCHIMATOASA PROFUNDA

RAREORI PREZINTA CALCIFICARI PUNCTIFORME

n GANGLIOGLIOMUL

INTERESEAZA DE OBICEI LOBII TEMPORALI

IN MAJORITETEA CAZURILOR COMPONENTA CHISTICA ESTE   BINE REPREZENTATA

CALCIFICARILE SUNT RARE

EPENDIMOAMELE

INCIDENTA:

2-6% DIN TUMORILE PRIMARE

A TREIA ENTITATE TUMORALA CEREBRALA PREZENTA LA COPII (8-10%) DUPA PNET SI ASTROCITOMUL PILOCITIC

A PATRA TUMORA DE FOSA POSTERIOARA PEDIATRICA DIN PUNCT DE VEDERE AL FRECVENTEI (15%)

UNELE TUMORI SUNT ASOCIATE CU NF2

VARSTA:

COPIII SUNT AFECTATI MAI FRECVENT DECAT ADULTII (5:1)

PRIMUL VARF DE FRECVENTA INTRE 1 SI 5 ANI, AL DOILEA CU   AMPLITUDINE MAI MICA IN JURUL VARSTEI DE 30 DE ANI

SE CONSTATA O DISCRETA PREDOMINANTA MASCULINA

LOCALIZARE

n 60% SUNT INFRATENTORIALE; PESTE 90% SUNT IN VENTRICULUL IV

n 40% SUPRATENTORIALE; LOCALIZAREA EXTRAVENTRICULARA FIIND PREDOMINANTA 

ASPECTE IMAGISTICE

n MASA CU SEMNAL HETEROGEN

PORTIUNEA SOLIDA ESTE IN GENERAL HIPO- SAU IZOINTENSA T1 FATA DE SUBSTANTA GRIS, HIPERINTESA T2

PORTIUNEA CHISTICA ARE SEMNAL SIMILAR CU CEL AL LCR

n POT FI DECELATE DISEMINARI PE CALEA LCR

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - TUMORILE DE VENTRICUL IV

n MEDULOBLASTOMUL

PREZINTA DE OBICEI STRUCTURA OMOGENA

n ASTROCITOMUL PILOCITIC CEREBELOS

LOCALIZARE EMISFERICA

CONFIGURATIE CHIST / NODUL MURAL TIPICA

n PAPILOMUL DE PLEX CHOROID

GADOLINOFILIE OMOGENA

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - TUMORILE SUPRATENTORIALE EXTRAVENTRICULARE

n ASTROCITOMUL ANAPLAZIC 

NEDIFERENTIABIL UNEORI

n PNET

n CARCINOMUL DE PLEX CHOROID

n ASTROCITOMUL PILOCITIC

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - TUMORILE SUPRATENTORIALE INTRAVENTRICULARE

n PAPILOMUL DE PLEX CHOROID

GADOLINOFILIE OMOGENA INTENSA

n MENINGIOMUL

LOCALIZAT DE OBICEI LA NIVELUL TRIGONULUI

GADOLINOFILIE MAI OMOGENA

n ASTROCITOMUL SUBEPENDIMAR CU CELULE GIGANTE

LOCALIZAT DE OBICEI LA NIVELUL ORIFICIILOR MONRO

SE ASOCIAZA CU ALTE MODIFICARI CARACTERISTICE S T

n NEUROCITOMUL CENTRAL

NEDIFERENTIABIL IMAGISTIC

n CHISTUL COLOID 

MASA MEDIANA CU LOCALIZARE TIPICA LA NIVELUL ORIFICIILOR MONRO, FARA GADOLINOFILIE

TUMORILE DE PLEX CHOROID

PAPILOMUL/CARCINOMUL DE PLEX CHOROID

INCIDENTA:

PAPILOMUL DE PLEX CHOROID

0,5% DIN TUMORILE INTRACRANIENE PRIMARE ALE ADULTULUI

2-5% DIN TUMORILE INTRACRANIENE PRIMARE PEDIATRICE

UNA DIN CELE MAI FRECVENTE TUMORI CEREBRALE INTALNITE SUB 2 ANI

CARCINOMUL DE PLEX CHOROID

ESTE NEOBISNUIT, 10-20% DIN TUMORILE DE PLEX CHOROID

VARSTA:

PAPILOMUL DE PLEX CHOROID

APARE DE OBICEI LA COPII: 75% SUB 2 ANI, 85% SUB 5 ANI

ESTE RAR CONGENITAL

ESTE NEOBISNUIT LA ADULT

CARCINOMUL DE PLEX CHOROID

ARE VARF DE FRECVENTA INTE 2 SI 4 ANI

LOCALIZARE

PAPILOMUL DE PLEX CHOROID

n COPIL - TRIGON, VENTRICUL III

n ADULT - VENTRICUL IV SAU RECES LATERAL

n RAR SE EXTINDE IN CISTERNELE ADIACENTE SAU DA DISEMINARI PE CALEA LCR

CARCINOMUL DE PLEX CHOROID

n VENTRICULII LATERALI 

ASPECTE IMAGISTICE

n MASA INTRAVENTRICULARA BINE DELIMITATA, INTENS GADOLINOFILA

n HIPO- / IZOINTENS FATA DE SUBSTANTA GRIS IN T1, IZOINTENS SAU DISCRET HIPERINTENS IN T2

n APARE MULT MAI NEOMOGEN PE IMAGINILE RM (INCHISTARI DE LCR, CALCIFICARI, ZONE ASEMNAL DATORAT VIDULUI DE FLUX)

n CARCINOMUL DE PLEX CHOROID ESTE DE OBICEI MAI HETEROGEN, ESTE INVAZIV SI SE INSOTESTE DE EDEM PERILEZIONAL

n SE POT DECELA DISEMINARI PE CALEA LCR

n IN MULTE CAZURI STUDIILE IMAGISTICE NU PERMIT DIFERENTIEREA FORMELOR TUMORALE MALIGNE DE CELE BENIGNE

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - LEZIUNILE DIN VENTRICULII LATERALI

n EPENDIMOMUL

ESTE DE OBICEI MULT MAI HETEROGEN

n ASTROCITOMUL CU EXTENSIE INTRAVENTRICULARA

ESTE MAI HETEROGEN

ARE GADOLINOFILIE MAI REDUSA

n ASTROCITOMULSUBEPENDIMAR CU CELULE GIGANTE

ESTE DE OBICEI HETEROGEN

PREZNTA FRECVENT CALCIFICARI

SE ASOCIAZA CU LEZIUNI DE SCLEROZA TUBEROASA

n NEUROCITOMUL CENTRAL

ARE GADOLINOFILIE MAI REDUSA

STRUCTURA MULT MAI NEOMOGENA

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - LEZIUNILE DIN VENTRICULUL III

n EPENDIMOMUL INTRAVENTRICULAR

APARE FOARTE RAR LA NIVELUL VENTRICULULUI III

n ASTROCITOMUL PILOCITIC HIPOTALAMIC

ESTE PLACAT PE PLANSEUL VENTRICULULUI III

n CRANIOFARINGIOMUL

ESTE LOCALIZAT DE OBICEI SUPRASELAR / INTRASELAR, DAR POATE   PROTRUZIONA IN VENTRICULUL III MIMAND O LEZIUNE INTRAVENTRICULARA PRIMARA

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - LEZIUNILE DIN VENTRICULUL IV

n MEDULOBLASTOMUL

APARE RAREORI LA ADULTI, CAZURI IN CARE ARE LOCALIZARE LATERALA

n EPENDIMOMUL

ARE STRUCTURA HETEROGENA

GADOLINOFILIA ESTE MAI SLABA

CALCIFICARI FRECVENTE

n HEMANGIOBLASTOMUL

CONFIGURATIE TIPICA NODUL MURAL/CHIST, NODULUL MURAL FIIND IN CONTACT CU SUPRAFATA PIALA

n METASTAZA SOLITARA

CONSTITUIE CELE MAI FRECVENTE TUMORI DE FOSA POSTERIOARA  APARUTE LA ADULT, LEZIUNILE SOLITARE PUTAND FI NEDIFERENTIABILE

TUMORILE NEUROEPITELIALE CU ORIGINE INCERTA

GLIOMATOZIS CEREBRI

INCIDENTA: RARA

VARSTA:

POATE APARE LA ORICE VARSTA INCIDENTA MAXIMA FIIND INTRE 20 SI 40 DE ANI

FARA PREDOMINENTA PENTRU UN ANUMIT SEX

LOCALIZARE:

n TRACTURILE DE LA NIVELUL SUBSTANTEI ALBE (CHIASMA OPTICA, CORPUL CALOS, FORNIXUL, PEDUNCULII CEREBRALI/CEREBELOSI) SUNT MAI FRECVENT AFECTATE DECAT STRUCTURILE CENUSII (NUCLEII BAZALI, TALAMUSII)

ASPECTE IMAGISTICE

n DE OBICEI HIPOINTENSA FATA DE SUBSTANTA GRIS IN T1, HIPERINTENSA IN T2 (INFILTRARE TUMORALA SI DEMIELINIZARE)

n STRUCTURILE CEREBRALE ADIACENTE SUNT DE OBICEI RESPECTATE

n POT FI OBSERVATE MULTIPLE FOCARE GADOLINOFILE

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

n ENCEFALITA CU VIRUS HERPETIC TIP I

POATE FI INITIAL UNILATERALA, DAR DEVINE TOTDEAUNA BILATERALA SI PREZINTA FOCARE DE HEMORAGIE

n LEZIUNI ALE SUBSTANTEI ALBE

ASPECTE CARACTERISTICE IN FUNCTIE DE ETIOLOGIE

n PAHIGIRIA

INGROSAREA CORTEXULUI FARA MODIFICARI DE SEMNAL

n HEMIMEGALENCEFALIA

MARIRE DE VOLUM UNILATERALA EMISFERICA  / VENTRICULARA / CALVARIALA FARA MODIFICARI DE SEMNAL

POATE ASOCIA ANOMALII DE MIGRATIE

TUMORILE NEURONALE SI NEUROGLIALE

GANGLIOGLIOMUL/GANGLIOCITOMUL

INCIDENTA:

GANGLIOGLIOMUL

NEOBISNUIT: SUB 1% DIN TUMORILE CEREBRALE PRIMARE, 8-10% DIN TUMORILE CEREBRALE PEDIATRICE

GANGLIOCITOMUL

EXCEPTIONAL: 0,3% DIN TUMORILE CEREBRALE PRIMARE

VARSTA:

AFECTEAZA CEL MAI FRECVENT COPIII SI ADULTII TINERI, 60-80% DIN CAZURI APAR LA INDIVIZI SUB 30 DE ANI

EXISTA O DISCRETA PREDOMINANTA MASCULINA

LOCALIZARE

n SUPERFICIALA

n SUPRATENTORIALA (TEMPORAL > FRONTAL > PARIETAL) >> INFRATENTORIALA

ASPECTE IMAGISTICE

GANGLIOGLIOMUL

n PORTIUNE SOLIDA CU SEMNAL VARIABIL (HIPOINTENSA SAU HIPERINTENSA FATA DE SUBSTANTA GRIS) IN T1, HIPERINTENSA IN T2

n PORTIUNEA CHISTICA ARE SEMNAL SIMILAR CU CEL AL LCR

n GADOLINOFILIE VARIABILA

GANGLIOCITOMUL

n POATE FI DIFICIL DE IDENTIFICAT IN T1

n IZOINTENS PANA LA HIPERINTENS FATA DE SUBSTANTA GRIS IN PD, IZOINTENS PANA LA HIPOINTENS IN T2

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

GANGLIOGLIOMUL

n XANTOASTROCITOMUL PLEOMORF

NODUL MURAL IN CONTACT CU SUPRAFATA PIALA

n ASTROCITOMUL PILOCITIC

POATE FI NEDIFERENTIABIL IMAGISTIC

n DNET (TUMORA NEUROEPITELIALA DISEMBRIOPLAZICA)

LIPSESTE CONFIGURATIA CHIST/NODULMURAL, DAR POATE FI NEDIFERENTIABILA IMAGISTIC DE GANGLIOGLIOMUL SOLID

GANGLIOCITOMUL

n ASTROCITOMUL DE GRAD MIC

POATE FI NEDIFERENTIAT IMAGISTIC

TUMORILE PARENCHIMULUI PINEAL

PINEOCITOMUL

INCIDENTA:

SUB 1% DIN TUMORILE PRIMARE ALE SNC

SUB 15% DIN TUMORILE REGIUNII PINEALE

VARSTA:

POATE APARE LA ORICE VARSTA CU VARF DE INCIDENTA IN JUR DE 35 DE ANI, CU DISCRETA PREDOMINANTA FEMININA

LOCALIZARE

n GLANDA PINEALA

ASPECTE IMAGISTICE

n MAJORITATEA TUMORILOR SUNT HIPOINTENSE SAU IZOINTENSE IN T1 SI NUMAI MINIM HIPERINTENSE SAU IZOINTENSE IN T2

n ZONELE ASEMNAL IN T2 INDICA PREZENTA CALCIFICARILOR DIN INTERIORUL TUMORII

nCHISTELE POT FI PREZENTE INTR-O MINORITE DIN CAZURI

nGADOLINOFILIA ESTE PREZENTA SI OMOGENA

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - TUMORILE SOLIDE

n GERMINOMUL

SE POATE ASOCIA CU LEZIUNI SUPRASELARE

POT FI PREZENTE DISEMINARI PE CALEA LCR

n MENINGIOMUL

ATASAT DE STRUCTURILE DURALE ADIACENTE CARE SE INCARCA SI ELE CU SUBSTANTA DE CONTRAST

n GLIOMUL

ARE DE OBICEI ORIGINE IN TECTUM, DAR SI IN GLANDA PINEALA

PREZINTA SEMNAL HETEROGEN

n METASTAZA SOLITARA

RARA, POATE FI NEDIFERENTIABILA IMAGISTIC

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - TUMORILE CHISTICE

n CHISTUL PINEAL BENIGN

MASA CU DIAMETRU DE 5-11 mm, CU PERETE SUBTIRE FIN REGULAT CU SEMNAL OMOGEN HIPOINTENS T1, HIPERINTENS T2

GADOLINOFILIE PREZENTA LA NIVELUL MEMBRANEI CHISTICE SAU A   PARENCHIMULUI PINEAL

DESCOPERIT LA 40% DIN AUTOPSII

n CHISTUL ARAHNOIDIAN

LOCALIZAT IN CISTERNA CVADRIGEMINALA, ARE SEMNAL IDENTIC CU   CEL AL LCR, COMPRIMA SI DEPLASEAZA GLANDA PINEALA INFERIOR

n CHISTUL EPIDERMOID

LOCALIZAT IN CISTERNA CVADRIGEMINALA, CONTUR LOBULAT, DE OBICEI CU SEMNAL DISCRET HETEROGEN

n CAVUM VELUM INTERPOZITUM

FORMA TRIUNGHIULARA, CONTIGUU CU CISTERNA CVDRIGEMINALA

PINEOBLASTOMUL

INCIDENTA:

TUMORA NEOBISNUITA

VARSTA:

COPII MICI

LOCALIZARE

n GLANDA PINEALA

n POATE FI A TREIA TUMORA IN CAZURILE CU RETINOBLASTOM   "TRILATERAL"

ASPECTE IMAGISTICE

n SEMNAL NEOMOGEN, DE OBICEI HIPO-/IZOINTENS FATA DE SUBSTANTA GRIS IN T1, IZOINTENS SAU HIPERINTENS IN T2

n POT FI DECELATE DISEMINARI PE CALEA LCR

nGADOLINOFILIA ESTE PREZENTA

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

n GERMINOMUL

MASA OMOGEN GADOLINOFILA

PREDOMINANTA MASCULINA

n TERATOMUL

POATE PREZENTA SEMNAL DE GRASIME

n PAPILOMUL DE PLEX CHOROID

TUMORA VOLUMINOASA CE POATE FI NEDIFERENTIABILA IMAGISTIC

n GLIOMUL TECTAL SAU PINEAL

POATE FI NEDIFERENTIABIL IMAGISTIC

n DILATATIA ANEVRISMALA A VENEI GALIEN

MASA SFERICA CU VID DE SEMNAL DATORAT FLUXULUI SANGUIN SAU CU SEMNAL NEOMOGEN DATORITA FLUXULUI SANGUIN TURBULENT

RELATIILE CU VENELE CEREBRALE INTERNE SI CU SINUSUL DREPT POT FI EVIDENTIATE PE ANGIO RM

TUMORILE EMBRIONARE: PNETs

MEDULOBLASTOMUL

INCIDENTA:

6% DIN TUMORILE CEREBRALE PRIMARE; 1% DIN TUMORILE INTRACRANIENE APARUTE LA ADULT

PRIMA DIN CELE DOUA CELE MAI FRECVENTE TUMORI CEREBRALE PEDIATRICE (15-25%) ALATURI DE ASTROCITOMUL PILOCITIC

PRIMA DIN CELE DOUA CELE MAI FRECVENTE TUMORI DE FOSA POSTERIOARA PEDIATRICE (15-25%) ALATURI DE ASTROCITOMUL PILOCITIC

SE POATE ASOCIA CU SINDROMUL GORLIN (NEVI BAZOCELULARI)

VARSTA:

COPIL (75%) - SUB 15 ANI, RAREORI CONGENITAL

ADULT - 15% APAR CU OCAZIA CELUI DE AL DOILEA VARF DE FRECVENTA INTRE 25 SI 30 DE ANI

LOCALIZARE

n 75% DIN CAZURI MASA VERMIANA

n 25% DIN CAZURI MASA CEREBELOASA LATERALA

n UNEORI SE POATE EXTINDE PRIN ORIFICIILE LUSCHKA SAU MAGENDIE, FIIND RAREORI O VERITABILA MASA IN CISTERNA UPC

n DISEMINARILE PE CALEA LCR SUNT FRECVENTE (50-60% DIN CAZURI)

n METASTAZELE IN AFARA SNC SUNT RARE (6% DIN CAZURI)

OSOASE (DE OBICEI OSTEOLITICE) CU URMATOARELE LOCALIZARI OBISNUITE: BAZIN, OASE LUNGI, COLOANA, COASTE, CRANIU

MAI PUTIN FRECVENTE: GANGLIONI, VISCERE ABDOMINALE, PLAMANI 

ASPECTE IMAGISTICE

n MASA CU SEMNAL DISCRET HETEROGEN LOCALIZATA IN REGIUNEA VENTRICULULUI IV CE SE POATE EXTINDE IN CISTERNA MAGNA

n HIPOINTENSA PANA LA IZOINTENSA IN T1, HIPERINTENSA IN T2, OCAZIONAL HIPOINTENSA T2

n CHISTE FRECVENT DECELATE 75-80%

n GADOLINOFILIE MODERATA PANA LA MARCATA; UNEORI POATE FI NEOMOGENA SAU ABSENTA

n DISEMINARILE PE CALEA LCR SUNT FRECVENTE

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

- LEZIUNILE MEDIANE

n EPENDIMOMUL

ESTE MULT MAI HETEROGEN

DILATA SI UMPLE VENTRICULUL IV, SE POATE EXTINDE IN CISTERNA UPC

n ASTROCITOMUL PILOCITIC VERMIAN

CONFIGURATIE TIPICA NODUL MURAL/CHIST

- LEZIUNILE LATERALE

n ASTROCITOMUL PILOCITIC

RAR LA ADULT, CONFIGURATIE TIPICA NODUL MURAL/CHIST

n HEMANGIOBLASTOMUL

CONFIGURATIE TIPICA NODUL MURAL/CHIST, NODULUL IN CONTACT CU SUPRAFATA EPENDIMARA

n METASTAZA UNICA

POATE FI NEDIFERENTIABILA IMAGISTIC IN ABSENTA DATELOR CLINICE

TUMORILE NERVILOR CRANIENI SI SPINALI

SCHWANNOMUL (NEURINOMUL, NEURILEMOMUL)

INCIDENTA:

6-8% DIN TUMORILE INTRACRANIENE PRIMARE

75-80% DIN TUMORILE DEZVOLTATE LA NIVELUL CISTERNEI UPC

MULT MAI FRECVENT DECAT NEUROFIBROMUL

SPORADICE 95% - CONGENITALE 5%

CELE CONGENITALE SUNT ASOCIATE CU NF 2

- 20% DIN TUMORILE CONGENITALE UNICE APAR IN NF 2

- NEURINOAMELE "DE ACUSTIC" BILATERALE SUNT PATOGNOMONICE PENTRU NF 2

- TUMORI MULTIPLE (5%) MAI FRECVENT IN NF 2

VARSTA:

APAR DE OBICEI LA ADULT, CU VARF DE FRECVENTA INTRE 40 SI 60 DE ANI

LA VARSTE MAI TINERE (20-30) APARIND IN CADRUL NF 2

RAR LA COPII (0,1% DIN TUMORILE PEDIATRICE)

PREDOMINENTA FEMININA (2:1)

LOCALIZARE

n NERVII CRANIENI III - XII, IN SPECIAL CEI SENZITIVI (VIII vestibular >> V)

ASPECTE IMAGISTICE

n TIPIC HIPO- SAU IZOINTENS IN T1, HIPERINTENS IN T2

n SEMNALUL ESTE HETEROGEN SI DEPINDE DE PREZENTA HEMORAGIEI, NECROZEI SAU A CHISTELOR INTRA- SAU PERITUMORALE

nCHISTELE PERIFERICE POT FI DATORATE ADERENTELOR ARAHNOIDIENE, POT AVEA SEMNAL SIMILAR CU CEL AL LCR SAU POT FI HIPERINTENSE IN T1 SI IN T2 (CONTINUT PROTEIC SAU HEMORAGIC)

nGADOLINOFILIA ESTE PREZENTA

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - LEZIUNI SOLIDE IN CISTERNA UPC

n MENINGIOMUL

RAREORI PATRUNDE IN CAI, CAI CU DIMENSIUNI NORMALE

UNGHI DE RACORDARE OBTUZ LA STANCA TEMPORALA

DE OBICEI "DURAL TAIL"

n PAPILOMUL DE PLEX CHOROID

RAREORI LEZIUNE IZOLATA IN CISTERNA UPC

n EPENDIMOMUL

RAREORI LEZIUNE IZOLATA IN CISTERNA UPC

nMETASTAZA

LEZIUNE INTRAXIALA HETEROGENA PROTRUZIVA IN CISTERNA UPC

nPARAGANGLIOMUL

ORIGINE IN OSUL TEMPORAL SAU IN FOSA JUGULARA CU EXTENSIE NEOBISNUITA IN CISTERNA UPC

ASPECT TIPIC DE LEZIUNE "SARE SI PIPER"

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - LEZIUNI SOLIDE IN CISTERNA UPC

nHEMANGIOMUL CAVERNOS

LEZIUNE INTRAAXIALA CU VESTIGII DE MICROHEMORAGII VECHI - HEMOSIDERINA

nECTAZII VASCULARE, ANEVRISME

MASA ASEMNAL DATORITA VIDULUI DE FLUX

nPSEUDOTUMORI

FLOCULUS, ARTEFACTE DE FLUX LCR

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - LEZIUNI CHISTICE IN CISTERNA UPC

n MENINGIOMUL CHISTIC

UNGHI DE RACORDARE OBTUZ LA STANCA TEMPORALA

DE OBICEI "DURAL TAIL"

n CHISTUL EPIDERMOID

ARE DE OBICEI SEMNAL SIMILAR CU CEL AL LCR, UNEORI HETEROGEN

SE INSINUEAZA DE-A LUNGUL SPATIILOR CISTERNALE

ABSENTA GADOLINOFILIEI

n CHIST ARAHNOIDIAN

DENSITATE SIMILARA CU CEA A LCR

n ASTROCITOM PILOCITIC EXOFITIC

n HEMANGIOBLASTOMUL

n GRANULOMUL DE COLESTEROL

LEZIUNE CU HIPERSEMNAL T1, CU ORIGINE IN STANCA TEMPORALA CE INVADEAZA SECUNDAR CISTERNA UPC

NEUROFIBROMUL

INCIDENTA

NEOBISNUIT

APARE DE OBICEI IN CADRUL NF 1

VARSTA:

POATE APARE LA ORICE VARSTA

LOCALIZARE

n INTERESARE RARA A PORTIUNII ORBITARE A NERVULUI V1 ASOCIATA CU NF 1

ASPECTE IMAGISTICE

n MAJORITATEA TUMORILOR SUNT HIPOINTENSE SAU IZOINTENSE IN T1 SI NUMAI MINIM HIPERINTENSE SAU IZOINTENSE IN T2

n ZONELE ASEMNAL IN T2 INDICA PREZENTA CALCIFICARILOR DIN INTERIORUL TUMORII

nCHISTELE POT FI PREZENTE INTR-O MINORITATE DIN CAZURI

nGADOLINOFILIA ESTE PREZENTA SI OMOGENA

TUMORILE MENINGELOR

TUMORILE CELULELOR MENINGOTELIALE

MENINGIOMUL

INCIDENTA:

AL DOILEA TIP TUMORAL CA FRECVENTA (15-20%) DUPA ASTROCITOAME

CEA MAI FRECVENTA TUMORA INTRACRANIANA EXTRAAXIALA

MUTATII LA NIVELUL CROMOZOMULUI 22 SUNT FRECVENT ASOCIATE

SE ASOCIAZA CU NF 2 (50% DIN MENINGIOAMELE MULTIPLE)

INCIDENTA CRESCUTA DUPA RADIOTERAPIE

VARSTA:

APARE CU PRECADERE LA ADULTI CU VARF DE FRECVENTA INTRE 40 SI 60 DE ANI

ESTE RAR INTALNIT LA COPII, MAI FRECVENT ASOCIAT CU NF 2 SAU TUMORI MULTIPLE

FEMEILE SUNT MAI AFECTATE DECAT BARBATII (2:1 PANA LA 4:1)

EXISTA O DISCRATA PREDILECTIE PENTRU SEXUL MASCULIN LA COPII

LOCALIZARE

n SUPRATENTORIAL > INFRATENTORIAL:

PARASAGITALE 20% (1/3 MIJLOCIE > 1/3 FRONTALA >1/3 POSTERIOARA)

DE CONVEXITATE 20%

ARIPA SFENOIDALA 15-20%

SANT OLFACTIV 5-10%

PARASELARE 5-10%

n FOSA CRANIANA POSTERIOARA (UPC, CLIVALE) 10%

n ALTE LOCALIZARI 2% (INTRAVENTRICULARE, PINEALE, DE TEACA DE   NERV OPTIC)

n LOCALIZARI MULTIPLE 5-15%

n MENINGIOAMELE DE LA VARSTA COPILARIEI AU FRECVENT LOCALIZARI NEOBISNUITE (FOSA POSTERIOARA, VENTRICULII   LATERALI)

ASPECTE IMAGISTICE

n TUMORILE GLOBULOASE APAR TIPIC CA MASE EXTRAAXIALE BINE DELIMITATE CU INCHISTARI PERITUMORALE DE LCR, MASE CE DEPLASEAZA INTERFATA SUBSTANTA ALBA/SUBSTANTA GRIS

n TUMORILE EN-PLAQUE POT FI DIFICIL DE VIZUALIZAT PE SCANURILE NATIVE

n POT FI DECELATE LA NIVELUL TUMORII MULTIPLE SPOTURI ASEMNAL DATORATE VIDULUI DE FLUX DAT DE VASE AFERENTE SI EFERENTE

n ZONE CISTICE POT FI DECELATE INTRA- SAU PERITUMORAL

n EDEMUL PERITUMORAL SE POATE CORELA CU INVAZIVITATEA TUMORALA SI CU DIFICULTATILE DE REZECTIE

n SEMNUL "DURAL TAIL" ESTE DE OBICEI ASOCIAT, DAR ESTE NESPECIFIC PUTAND APARE ASOCIAT SI CU ALTE LEZIUNI

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

- LEZIUNI DE CONVEXITATE

n HEMAGIOPERICITOMUL

n SARCOAME

n PLASMOCITOM/MIELOM SOLITAR

n METASTAZE OSOASE/DURALE

- LEZIUNI DE UPC SOLIDE

n SCHWANNOMUL

ASPECT CONIC

LARGIREA CAI

UNGHI DE RACORDARE ASCUTIT LA STANCA TEMPORALA

n PAPILOMUL DE PLEX CHOROID

RAREORI LEZIUNE IZOLATA IN UPC

n EPENDIMOMUL

RAREORI LEZIUNE IZOLATA IN UPC

n METASTAZELE

POT FI NEDIFERENTIABILE IMAGISTIC

n ECTAZII VASCULARE, ANEVRISME

LEZIUNI CU VID DE FLUX SAU CU SEMAL NEOMOGEN DATORITA FLUXULUI TURBIONAR

- LEZIUNI DE UPC CHISTICE

n SCHWANNOAME CHISTICE

SE EXTIND IN C.A.I. DE-A LUNGUL NERVILOR

UNGHI DE RACORDARE ASCUTIT LA OSUL TEMPORAL

n CHISTE EPIDERMOIDE

LE LIPSESTE PORTIUNEA SOLIDA

NU PREZINTA GADOLINOFILIE

n CHISTE ARAHNOIDIENE

LE LIPSESTE PORTIUNEA SOLIDA

NU PREZINTA GADOLINOFILIE

SEMNAL SIMILAR CU CEL AL LCR

TUMORILE MEZENCHIMALE NON-MENINGOTELIALE

HISTOLOGIE:

n BENIGNE: LIPOMUL, CONDROMUL, OSTEOCONDROMUL, FIBROMUL, HISTIOCITOMUL FIBROS/FIBROXANTOMUL, LEIOMIOMUL, RHABDOMIOMUL

n MALIGNE: ANGIOSARCOMUL, CONDROSARCOMUL, OSTEOSARCOMUL, RHABDOMIOSARCOMUL, FIBROSARCOMUL, HISTIOCITOMUL MALIGN FIBROS, SARCOMATOZA MENINGEALA

INCIDENTA:

NEOBISNUITE, 1-2% DIN TUMORILE PRIMARE CRANIO-CEREBRALE

LOCALIZARE:

TUMORILE OSTEOCARTILAGINOASE INTERESEAZA CU PRECADERE OSUL, RAREORI FIIND PRIMITIVE IN MENINGE SAU CREIER

ASPECTE IMAGISTICE:

DATORITA RARITATII LEZIUNILOR CARACTERISTICILE   IMAGISTICE NU SUNT BINE CONTURATE

IN GENERAL SARCOAMELE PREZINTA GADOLINOFILIE SLABA

TUMORILE CU HISTOGENEZA INCERTA

HEMANGIOBLASTOMUL

INCIDENTA:

1% DIN TUMORILE PRIMARE INTRACRANIENE

10% DIN TUMORILE DEZVOLTATE IN FOSA POSTERIOARA

MAJORITATEA SUNT SPORADICE

10-20% SE ASOCIAZA CU BOALA von HIPPEL-LINDAU (DE OBICEI LEZIUNI MULTIPLE), 45% DIN INDIVIZII CU BOALA VHL PREZINTA HEMANGIOBLASTOAME

VARSTA:

AFECTEAZA ADULTII TINERI SI DE VARSTA MEDIE INTRE 30-65 ANI, RAR LA COPIL

IN ANSAMBLU EXISTA O DISCRETA PREDOMINENTA MASCULINA, DESI EXISTA O PREDOMINANTA FEMININA IN BOALA VHL

LOCALIZARE

n EMISFERELE CEREBELOASE 80-85%

n UNEORI BULBARE 2%

n MADUVA SPINARII 5-15%

n LEZIUNILE SUPRATENTORIALE SUNT RARE

n LEZIUNILE MULTIPLE 10% DIN CAZURI, 40% ASOCIATE CU BOALA VHL

ASPECTE IMAGISTICE:

n ASPECT TIPIC DE CHIST CU NODUL MURAL SOLID IN CONTACT CU SUPRAFATA PIALA

n PORTIUNEA SOLIDA IZOINTENSA FATA DE SUBSTABTA GRIS IN T1, DISCRET HIPERINTENSA IN T2.

nPORTIUNEA CHISTICA ARE SEMNAL DIFERIT FATA DE LCR ATAT IN T1 CAT SI IN T2 DATORITA CONTINUTULUI PROTEIC CRESCUT

nPOT FI PREZENTE SPOTURI ASEMNAL DATORATE VIDULUI DE FLUX

DIAGNOSTIC DIFERNTIAL

n ASTROCITOMUL PILOCITIC

NODUL MURAL CU SEMNAL DIFERIT DE CEL AL PARENCHIMULUI CEREBRAL ADIACENT

n METASTAZA UNICA

RAREORI ASPECT CHISTIC

n GANGLIOGLIOMUL

EXCEPTIONAL LOCALIZAT IN CEREBEL

LIMFOAME SI NEOPLASME HEMATOPOETICE

LIMFOMUL CEREBRAL PRIMAR

INCIDENTA:

1-2% DIN TUMORILE PRIMARE ALE SNC

MAI FRECVENT LA INDIVIZI IMUNODEFICITARI DECAT LA CEI IMUNOCOMPETENTI

VARSTA:

APARE DE OBICEI LA ADULTII IMUNOCOMPETENTI CU VARF DE INCIDENTA 50-60 DE ANI, CU DISCRETA PREDOMINANTA MASCULINA

LA COPII SI ADULTII TINERI APARE LA INDIVIZI IMUNODEFICITARI

LOCALIZARE

n PARENCHIMATOASA

DE OBICEI SUPRATENTORIALA (SUBSTANTA ALBA PROFUNDA   PERIVENTRICULARA, NUCLEI BAZALI, TALAMUSI, CORPUL CALOS

MAI PUTIN FRECVENT INFRATENTORIAL (CEREBEL, TRUNCHI CEREBRAL)

LEZIUNI SOLITARE - MAI FRECVENTE LA IMUNOSUPRESATI, LEZIUNI MULTIPLE - MAI FRECVENTE IN SIDA

n LEPTOMENINGEALA SI SUBEPENDIMARA

n DEPOZITE UVEALE SAU VITROASE

ASPECTE IMAGISTICE

n DE OBICEI LEZIUNI INFILTRATIVE, DIFUZ DELIMITATE CE INTERESEAZA NUCLEII GRIS CENTRALI SI SUBSTANTA ALBA

n LEZIUNI IZOINTENSE PANA LA DISCRET HIPOINTENSE FATA DE SG IN T1, IZOINTENSE PANA LA DISCRET HIPERINTENSE IN T2

n POT FI DETECTATE DISEMINARI LA NIVELUL LEPTOMENINGELUI

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

- LEZIUNI SOLIDE

n ASTROCITOM DE GRAD MIC

- LEZIUNI CU INCARCARE INELARA  

n ASTROCITOM DE GRAD MARE

n METASTAZE

n ABCESE, IN SPECIAL CEL DIN TOXOPLASMOZA

n ZONA DE RADIONECROZA

- LEZIUNI TRANSCALOASE ("IN FLUTURE")

n ASTROCITOAME, GLIOBLASTOAME

n PLACA DE DEMIELINIZARE GIGANTA IN CADRUL SM

TUMORILE CELULELOR GERMINALE

n     CLASIFICARE

GERMINOMUL - ASPECT HISTOLOGIC IDENTIC SU SEMINOMUL TESTICULAR, DISGERMINOMUL OVARIAN

TERATOMUL - PREZINTA DIFERENTIERE EMBRIONALA, MAI MULT DE UN STRAT DE CELULE GERMINALE

n IMATUR SAU "MALIGN"

n MATUR SAU "BENIGN"

CHORIOCARCINOMUL - PREZINTA DIFERENTIERE TROFOBLASTICA (dHCG IN LCR SAU SER)

TUMORA DE SINUS ENDODERMAL - (d FETOPROTEINA IN LCR SAU SER)

CARCINOMUL EMBRIONAL - (d FETOPROTEINA SI HCG IN LCR SAU SER)

TUMORI MIXTE

INCIDENTA

0.5-2% DIN TUMORILE INTRACRANIENE PRIMARE, 2-4% DIN TUMORILE INTRACRANIENE PEDIATRICE

GERMINOMUL:

CEA MAI FRECVENTA TUMORA INTRACRANIANA CU CELULE GERMINALE 60%

CEA MAI FRECVENTA TUMORA DE REGIUNE PINEALA 40%

TERATOMUL:

A DOUA TUMORA INTRACRANIANA CU CELULE GERMINALE, CA FRECVENTA 20%

A DOUA TUMORA DE REGIUNE PINEALA, CA FRECVENTA  15%

CARCINOAMELE CU CELULE EMBRIONAL PURE, TUMORILE DE SINUS ENDODERMAL SI CHORIOCARCINOAMELE

SUNT RARE

FORMELE MIXTE REPREZINTA 20%

GERMINOMUL

VARSTA:

AFECTEAZA IN SPECIAL COPII, CU VARF DE INCIDENTA INTRE 10 SI 20 ANI

APARE RAREORI LA ADULT

PREDOMINENTA MASCULINA PENTRU GERMINOAMELE REGIUNII PINEALE (10:1) SI A CELOR DIN NUCLEII BAZALI

NU S-A OBSERVAT PREDOMINENTA PENTRU UN ANUMIT SEX LA GERMINOAMELE REGIUNII SUPRASELARE

LOCALIZARE:

n REGIUNEA PINEALA 60-80%

n REGIUNEA SUPRASELARA (HIPOTALAMUS, INFUNDIBULUM) 20-30%

n NUCLEII BAZALI, TALAMUS 5-10%

n LOCALIZARI MULTIPLE (PINEAL SI SUPRASELAR) 10-40%

n DISEMINARI SUBEPENDIMARE SI SUBARAHNOIDIENE FRECVENTE

ASPECTE IMAGISTICE

n DE OBICEI IZOINTENS FATA DE SG IN TOATE SECVENTELE, UNEORI HIPERINTENS IN T1 SI NEOMOGEN IN T2

n GADOLINOFILIE INTENSA

n INTERESARILE NUCLEARE SAU TALAMICE SE POT ASOCIA CU HEMIATROFIE CEREBRALA SAU DE TRUNCHI CEREBRAL

n LEZIUNILE SUPRASELARE POT INVADA SAUA CU COMPRESIA SAU DEPLASAREA GLANDEI PITUITARE

n IRM ESTE FOARTE SENSIBILA IN DETECTAREA DISEMINARILOR PE CALEA LCR

TERATOMUL

ASPECTE IMAGISTICE

n SEMNAL HETEROGEN - PORTIUNEA SOLIDA ESTE IN GENERAL HIPOINTENSA COMPARATIV CU SG IN T1, HIPERINTENSA IN T2

n SEMNALUL VARIAZA IN FUNCTIE DE PREZENTA CALCIFICARILOR, A GRASIMII SI A ZONELOR CHISTICE

n TERATOAMELE MALIGNE AU TENDINTA LA INVAZIA PARENCHIMULUI ADIACENT ( ex. TECTUM, TALAMUS) SI LA DISEMINARI PE CALEA LCR

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

- LEZIUNI DE REGIUNE PINEALA PEDIATRICE

n GERMINOMUL

n TERATOMUL

n PINEOBLASTOMUL

n PAPILOMUL DE PLEX CHOROID DE TREIME POSTERIOARA A   VENTRICULULUI III

n GLIOMUL

- LEZIUNI DE SUPRASELARE PEDIATRICE

n GERMINOMUL

n TERATOMUL

n GLIOMUL HIPOTALAMIC/CHIASMATIC

n HAMARTOMUL HIPOTALAMIC

n SARCOMUL GRANULOCITIC

n LIMFOMUL

n SARCOIDOZA

LEZIUNI CHISTICE SI PSEUDUCHISTICE

CHISTUL DERMOID

INCIDENTA:

0,5% DIN TUMORILE INTRACRANIENE PRIMARE

MAI PUTIN FRECVENT DECAT CHISTUL EPIDERMOID

VARSTA:

APAR DE OBICEI SUB 10 ANI

LOCALIZARE

n LEZIUNILE TIND SA FIE LOCALIZATE APROAPE DE LINIA MEDIANA, IN SPATIUL SUBARAHNOIDIAN

nCRANIENE: IN VECINATATEA FONTANELEI ANTERIOARE

nINTRACRANIENE: FOSA POSTERIOARA (ADIACENT VERMISULUI, VENTRICUL IV), REGIUNILE PARASELARA SI PINEALA

ASPECTE IMAGISTICE

n TIPIC HIPERINTENS FATA DE SG IN T1 SI HIPOINTENS IN T2

n UNEORI CHISTELE DERMOIDE CU CONTINUT LIPIDIC REDUS SUNT HIPOINTENSE IN T1 SI HIPERINTENSE IN T2, ASPECT ASEMANATOR EPIDERMOIDULUI

n POT FI DECELATE NIVELE FLUID/FLUID LA NIVELUL CHISTELOR

n DERMOIDELE RUPTE SE POT ASOCIA CU SPOTURI HIPERSEMNAL T1 IN SPATIILE LICHIDIENE PERICEREBRALE

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

n EPIDERMOIDUL

DE OBICEI APARE IN AFARA LINIEI MEDIANE, ESTE DISCRET LOBULAT, CU STUCTURA HETEROGENA, CU SEMNAL SIMILAR LCR

n CHISTUL ARAHNOIDIAN

SEMNAL SIMILAR LCR

n LIPOMUL

FRECVENT ASOCIAT CU DISGENEZII CALOSALE, INGLOBEAZA VASELE

CHISTUL EPIDERMOID

INCIDENTA:

1% DIN TUMORILE PRIMARE INTRACRANIENE

APARE DE 5-10 ORI MAI FRECVENT DECAT DERMOIDUL

A TREIA MASA CA FRECVENTA LA NIVELUL UPC (7-9%) DUPA SCHWANNOMUL VESTIBULAR SI MENINGIOM

VARSTA:

POATE APARE LA ORICE VARSTA CU VARF DE INCIDENTA INTRE 20 SI 60 DE ANI

LOCALIZARE

n IN AFARA LINIEI MEDIANE

n UPC - CEL MAI FRECVENT LOC (40-50%)

n PARASELARA, FOSA CRANIANA MIJLOCIE

n CRANIU 10%

n INTRAVENTRICULARA (VENTRICULUL IV) 5-10%

ASPECTE IMAGISTICE:

n DE OBICEI AU SEMNAL ASEMANATOR CU CEL AL LCR, TOTUSI FRECVENT APAR FORMATIUNI CU SEMNAL HETEROGEN SI DISCRET HIPERINTENS IN TOATE SECVENTELE FATA DE LCR

n UNEORI TUMORILE CU CONTINUT LIPIDIC CRESCUT POT FI HIPERINTENSE T2, HIPOINTENSE T2, ASEMANATOARE DERMOIDELOR

n AU TENDINTA LA INSINUARE DE-A LUNGUL SPATIILOR LICHIDIENE PERICEREBRALE

n LIMITELE SUNT DE OBICEI GREU DE SEPARAT FATA DE LCR ADIACENT

n IMAGERIA DE DIFUZIE, TRANSFERUL DE MAGNETIZARE SAU IMAGINILE HIPERPONDERATE T1 POT FI DE AJUTOR PENTRU STABILIREA LIMITELOR TUMORALE

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL - LEZIUNILE DE LA NIVELUL UPC:

n CHIST ARAHNOIDIAN

CONTUR REGULAT

n SCHWANNOM VESTIBULAR CHISTIC

GADOLINOFILIE INTENSA A PORTIUNII SOLIDE CE SE EXTINDE IN CAI

n MENINGIOM VESTIBULAR CHISTIC

GADOLINOFILIE INTENSA A PORTIUNII SOLIDE

"DURAL TAIL"

n CHIST NEURENTERIC

POATE FI ASOCIAT CU DISRAFISM ANTERIOR

n CHIST CISTICERCOZIC

DE OBICEI LEZIUNI MULTIPLE

SE POATE OBSERVA SCOLEXUL GADOLINOFIL SAU CALCIFICARILE

CHISTUL ARAHNOIDIAN CONGENITAL

INCIDENTA:

1% DIN MASELE INTRACRANIENE

VARSTA:

POATE APARE LA ORICE VARSTA, DAR DE OBICEI ESTE DESCOPERIT LA COPII (75%)

PREDOMINANTA MASCULINA (3:1)

LOCALIZARE

n FOSA CRANIANA MIJLOCIE 50-60%

n CISTERNA SUPRASELARA 5-10%

n CISTERNA CVADRIGEMINALA 5-10%

n CONVEXITATEA CEREBRALA 5%

n FOSA POSTERIOARA (UPC, CISTERNA MAGNA) 5-10%

ASPECTE IMAGISTICE:

n MASA OMOGENA CU SEMNAL SIMILAR CU CEL AL LCR

n CONTURURI REGULATE

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

n CHISTUL EPIDERMOID

CONTURURI POLICICLICE

FRECVENT ARE DISCRET HIPERSEMNAL T1 SI T2 COMPARATIV CU LCR

n CHISTUL DERMOID

LOCALIZARE MEDIANA

CONTINE ZONE CU SEMNAL DE GRASIME

CHISTUL PINEAL

INCIDENTA:

40% LA AUTOPSII

1-5% DIN STUDIILE IRM

VARSTA:

POATE APARE LA ORICE VARSTA, DAR ESTE DESCOPERIT DE OBICEI IN JUR DE 30 DE ANI

LOCALIZARE

n GLANDA PINEALA

ASPECTE IMAGISTICE

n OBISNUIT SEMNAL SIMILAR CU CEL AL LCR, DAR DE OBICEI HIPERINTENS ATAT PE T1 CAT SI PE T2

n IMAGINILE SAGITALE DEMONSTREAZA APLATIZAREA CISTERNEI CVADRIGEMINALE, COMPRESIUNEA APEDUCTULUI SYLVIUS

n GADOLINOFILIE INELARA 60%

n SCANURILE TARDIVE POT EVIDENTIA INCARCARE INTRACHISTICA

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

n PINEOCITOM

DE OBICEI SOLID

CAND ESTE CHISTIC POATE FI NEDIFERENTIABIL

n MASE CHISTICE (DERMOID, EPIDERMOID, CHISTE EPIDERMOIDE) IN CISTERNA CVADRIGEMINALA SAU VELUM INTERPOZITUM

DEPLASEAZA PINEALA SI TECTUMUL INFERIOR

n CAVUM VELUM INTERPOZITUM

FORMA TRIUNGHIULARA

CONTIGUU CU CISTERNA CVADRIGEMINALA

HAMARTOMUL HIPOTALAMIC

INCIDENTA:

RAR

POATE FI ASOCIAT CU ALTE ANOMALII CEREBRALE - MICROGIRIA, HETEROTOPIA SI DISGENEZII CALOSALE

VARSTA:

COPII

AFECTARE PREDOMINAT MASCULINA

LOCALIZARE

n TUBER CINEREUM, INTRE INFUNDIBULUM SI CORPII MAMILARI

ASPECTE IMAGISTICE

n MASA SUPRASELARA SESILA SAU PEDICULATA LOCALIZATA LA NIVELUL TUBER CINEREUM CE SE POATE SPRE CISTERNA INTERPEDUNCULARA SAU POATE PROTRUZIONA PRIN PLANSEUL VENTRICULULUI III

n IZOINTENS FATA DE SG IN T1, PD SI HIPERINTES T2

n ABSENTA GADOLINOFILIEI

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL:

n GLIOMUL HIPOTALAMIC/CHIASMATIC

ESTE DE OBICEI GADOLINOFIL

n CRANIOFARINGIOMUL

STRUCTURA NEOMOGENA - SOLIDA, CHISTICA, CALCIFICARI

GADOLINOFILIE NEOMOGENA

n GERMINOMUL

GADOLINOFILIE OMOGENA

n HISTIOCITOZA X

GADOLINOFILIE OMOGENA

n SARCOIDOZA

MASA FOCALA HIPOTALAMICAGADOLINOFILA SAU INGROSARE INFUNDIBULARA GADOLINOFILA

NEOBISNUIT LA COPIL

TUMORILE REGIUNII SELARE

ADENOMUL HIPOFIZAR

INCIDENTA:

10% DIN TUMORILE INTRACRANIENE PRIMARE

CEA MAI FRECVENTA LEZIUNE DE REGIUNE SELARA (30-50%)

MICROADENOAMELE MAI FRECVENT INTALNITE LA AUTOPSIE

VARSTA:

AFECTEZA DE OBICEI ADULTII (SUB 10% APAR LA COPII, SUB 2% DIN TUMORILE INTRACRANIENE PEDIATRICE

PROLACTINOMUL: ADULTII TINERI, PREDOMINANTA FEMININA (5:1)

ADENOMUL STH SECRETANT: PREDOMINANTI MASCULINA (2:1)

ADENOMUL ACTH SECRETANT: ADULTII TINERI, 20% COPIL/ADOLESCENT, PREDOMINANTA FEMININA

ADENOMUL PLURIHORMONAL SECRETANT: DE OBICEI LA COPIL

LOCALIZARE

n MICROADENOMUL (SUB 1 cm) LOCALIZAT DE OBICEI IN PARS DISTALIS A   ADENOHIPOFIZEI, PROPORTIONAL CU DISTRIBUTIA CELULARA NORMALA

ADENOAMELE SECRETANTE DE PROLACTINA, DE STH SUNT   LOCALIZATE LATERAL

ADENOAMELE SECRETANTE DE HORMONI TIREOTROP, GONADOTROP SI   CORTICOTROP SUNT LOCALIZATE CENTRAL

n MACROADENOAMELE POT AVEA EXTENSII SUPRASELARE

ASPECTE IMAGISTICE

- MICROADENOMUL

n ESTE IN GENERAL HIPOINTEN IN T1 (80-90%) FATA DE GLANDA NORMALA, IZOINTENS SAU HIPERINTENS IN T2 (30-50%)

n SE INCARCA MAI LENT DECAT GLANDA NORMALA - HIPOINTENS IN PRIMELE ACHIZITII ALE STUDIILOR DINAMICE

n TIJA PITUITARA POATE FI DEPLASATA - SEMN NESPECIFIC

- MACROADENOMUL

n SEMNAL HETEROGEN (NECROZA, HEMORAGIE FORMATIUNI CHISTICE)

n GADOLINOFILIE INTENSA, HETEROGENA

nGLANDA PITUITARA NORMALA ESTE DE OBICEI DEPLASATA SUPERIOR

nINVAZIA SINUSULUI CAVERNOS ESTE SUGERATA DE INGLOBAREA PORTIUNII INTRACAVERNOASE A ACI - ABSENTA INVAZIEI ESTE SUGERATA DE PREZENTA UNEI LAME DE TESUT CU GADOLINOFILIE DIFERITA CE SE INTRPUNE INTRE TUMORA SI SINUS

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

- MICROADENOMUL

n MICROCHIST

n HIPERPLAZIA PITUITARA

- MACROADENOMUL

n CRANIOFARINGIOMUL

n MENINGIOMUL

n GERMINOMUL

n GLIOMUL CHISMATIC/ HIPOTALAMIC

n METASTAZA

n CHIST DE PUNGA RATHKE

n ANEVRISM JUXTASELAR

n HIPOFIZITA LIMFOCITARA

CRANIOFARINGIOMUL

INCIDENTA:

3-5% DIN TUMORILE INTRACRANIENE PRIMARE

CEA MAI FRECVENTA TUMORA PEDIATRICA NON-GLIALA

10-15% DIN TUMORILE PEDIATRICE SUPRATENTORIALE

50% DIN TUMORILE PEDIATRICE SUPRASELARE

VARSTA:

APAR DE OBICEI LA COPII SUB 20 ANI CU VARF DE FRECVENTA INTRE 10 SI 15 ANI

APROAPE JUMATATE APAR LA ADULTI, CU AL DOILEA VARF DE FRECVENTA INTRE 30 SI 60 DE ANI

LOCALIZARE

n SUPRASELARA CU COMPONENTA INTRASELARA REDUSA (75%)

n PREDOMINANT SUPRASELAR (20%)

n STRICT INTRASELAR (5%)

n RAR LA NIVELUL VENTRICULUI III (sub 1%)

ASPECTE IMAGISTICE

n PORTIUNEA SOLIDA ESTE IN GENERAL HIPOINTENSA FATA DE SG IN T1 SI HIPERINTENSA IN T2

n PORTIUNEA CHISTICA ARE DE OBICEI SEMNAL SIMILAR CU LCR, DAR POATE FI HIPERINTESA IN T1 DATORITA CONTINUTULUI SANGUIN, COLESTEROLULUI SAU PROTEIC

nGADOLINOFILIA ESTE PREZENTA LA NIVELUL PORTIUNII SOLIDE

DIAGNOSTIC DIFERENTIAL

n MACROADENOMUL HIPOFIZAR

COMPONENTA INTRASELARA VOLUMINOASA

DE OBICEI SOLID

GADOLINOFILIE MAI REDUSA

n GLIOMUL HIPOTALAMIC/CHIASMATIC

MASA DE OBICEI SOLIDA LOCALIZATA LA NIVELUL CHIASMEI OPTICE SAU PLANSEULUI VENTRICULULUI III

n HAMARTOMUL HIPOTALAMIC

NU PREZINTA GADOLINOFILIE

n GERMINOMUL

MASA OMOGENA INTENS GADOLINOFILA

n TERATOMUL

STRUCTURA HETEROGENA, POATE CONTINE GRASIME

EXTENSII LOCALE ALE UNOR TUMORI REGIONALE

PARAGANGLIOMUL (CHEMODECTOMUL, TUMORA GLOMICA)

INCIDENTA:

A IV-a SAU A V-a MASA DE UPC CA FRECVENTA (2-10%)

TUMORA DE GLOMUS CAROTIDIAN POATE FI FAMILIALA, SE POATE ASOCIA CU FEOCROMOCITOM, ESTE DE OBICEI BILATERALA

VARSTA:

APARE DE OBICEI INTRE 40 SI 60 DE ANI

PREDOMINENTA FEMININA (2:1 PANA LA 4:1) PENTRU TUMORILE DE GLOMUS CAROTIDIAN SI CELE DE GLOMUS TIMPANIC

LOCALIZARE

n GLOMUS TIMPANICUM: URECHE MEDIE SAU PROMONTORIUM COHLEAR

n GLOMUS JUGULARE: FOSA JUGULARA

n GLOMUS JUGULO-TIMAPANICUM: SE EXTINDE DE LA FOSA JUGULARA LA URECHEA MEDIE

n GLOMUS VAGAL: DE LA BAZA CRANIULUI PANA LA FOSA JUGULARA

n TUMORA DE CORP CAROTIDIAN: LA BIFURCATIA CAROTIDIANA

ASPECTE IMAGISTICE

n SEMNAL HETEROGEN, HIPOINTENS SAU IZOINTENS FATA DE SG IN T1 (HIPERINTENS DACA ESTE PREZENTA HEMORAGIA), HIPERINTENS IN T2

n ASPECT DE "SARE SI PIPER" DATORITA ZONELOR ASEMNAL DATORATE VIDULUI DE FLUX

n GADOLINOFILIE INTENSA

n GLOMUSUL VAGAL POATE FI PARTIAL INTRACRANIAN /   EXTRACRANIAN CU ASPECT BILOBAT

CHORDOMUL

INCIDENTA:

NEOBISNUIT, 1-5% DIN TUMORILE PRIMARE OSOASE

VARSTA:

APARE INTRE 30 SI 70 DE ANI

PREDOMINANTA MASCULINA (2:1)

LOCALIZARE

n REGIUNEA SFENO-OCCIPITALA (30%) RAREORI IN APEXUL PIETROS SAU CAVUM MECKEL

ASPECTE IMAGISTICE

n MASA HETEROGENA, GADOLINOFILA CENTRATA PE CLIVUS

CARCINOMUL

INCIDENTA:

INTERESARE INTRACRANIANA RARA

VARSTA:

APARE DE OBICEI LA ADULT

LOCALIZARE

n NASOFARINGIANA - POATE STRABATE BAZA CRANIULUI (DE OBICEI PRIN FORAMEN LACERUM) PENTRU A INVADA MENINGELE SI NERVII CRANIENI

n SINUSURILE PARANAZALE: MAXILAR > ETMOIDAL, POATE ERODA LAMA CIURUITA SPRE FOSA CRANIANA ANTERIOARA SAU SE POATE EXTINDE   PERINEURAL DE-A LUNGUL RAMURILOR TRIGEMENULUI

n URECHE, ANTRUMUL MASTOIDIAN: POATE ERODA OSUL INVADAND APOI DURA ADIACENTA, EXTINZANDU-SE IN UPC

n TUMORILE DE GLANDE SALIVARE: SE POT EXTINDE PERINEURAL DE-A LUNGUL NERVILOR V SAU VII

n SCALP: SE POATE EXTINDE PRIN CALVARIE PENTRU A INFILTRA DURA MATER; RAREORI STRABATE LEPTOMENIGELE PENTRU A INVADA CORTEXUL SUPERFICIAL

TUMORILE METASTATICE

HISTOLOGIE:

CARCINOMUL BRONHOPULMONAR 45-50%

SAN 15%

MELANOM 10-15%

TRACTURI INTESTINAL/ DIGESTIV 10-15%

ALTELE: PROSTATA, TIROIDA, SARCOAME, LIMFOAME/LEUCEMIE

LOCALIZAREA PRIMARA NECUNOSCUTA 10-15%

MODURI DE PROPAGARE:

HEMATOGENA

LCR

PRIN CONTIGUITATE: PRIN FORAMENE (PRINEURAL), DE-A LUNGUL SUPRAFETELOR, DE-A LUNGUL TRACTURILOR DIN SUBSTANTA ALBA

INCIDENTA:

25% DIN PACIENTII CU CANCER

25-40% DIN TUMORILE INTRACRANIENE

VARSTA:

ADULTI MATURI (PESTE 40 DE ANI)

RARE LA COPIL - METATAZE LEPTOMENINGEALE DE LA NEOPLAZII INTRACRANIENE (MEDULOBLASTOM, MENINGIOM, GERMINOM)

LOCALIZARE

PARENCHIMATOASE

APAR DE OBICEI LA JONCTIUNEA SG/SA SI IN TERITORIILE VASCULARE DE GRANITA - 80% SUPRATENTORIALE, 80% MULTIPLE

LOCALIZARILE NEOBISNUITE INCLUD: PLEXURILE CHOROIDE, GLANDA PINEALA, HIPOFIZA, ORBITA

LEPTOMENINGEALE

RARE DE LA NEOPLASME EXTRA SNC - LIMFOM/LEUCEMIE, SAN, PLAMAN

DISEMINARILE SUBARAHNOIDIENE APAR IN: MEDULOBLASTOM, EPENDIMOM, GERMINOM, PNETs CEREBRALE, PINEOBLASTOM, PAPILOM / CARCINOM DE PLEX CHOROID, GLIOAME DE GRAD MARE, LIMFOM CEREBRAL PRIMAR

DURALE

CEL MAI FRECVENT DATORATE EXTENSIEI DE LA LEZIUNI CALVARIALE ADIACENTE CU MASE EPIDURALE

RAREORI INTERESARE DIRECTA FARA LEZIUNI OSOASE

CRANIENE

OBISNUIT DE LA PROSTATA, SAN, PLAMAN 

ASPECTE IMAGISTICE

PARENCHIMATOASE

EXAMENUL IRM CU SUBSTANTA DE CONTRAST ESTE MULT MAI SENSIBIL DECAT EXAMINAREA CT, IN SPECIAL PENTRU LEZIUNILE CU DIMENSIUNI   REDUSE

SEMNAL VARIABIL - IZOINTENSE SAU HIPOINTENSE IN T1, IZOINTENSE SAU HIPERINTENSE IN T2

SEMNALUL NEOMOGEN SE POATE DATORA HEMORAGIILOR PREZENTE IN   DETERMINARILE DE LA MELANOM, CARCINOM RENAL, CHORIOCARCINOM

LEZIUNI HIPOINTENSE T2 AU FOST MENTIONATE IN CARCINOMUL COLIC PROBABIL DATORITA MUCUSULUI

CALCIFICARILE AU FOST MENTIONATE LA METASTAZELE  TUMORILOR COLICE (CARCINOID, ADENOCARCINOMUL MUCINOS), PANCREATICE, PLAMAN, SAN, COL UTERIN, OVAR, LNH, OSTEOSARCOM

EDEMUL PERILEZIONAL ESTE INTINS, DISPROPORTIONAT FATA DE DIMENSIUNILE LEZIUNILOR

LEZIUNILE PESTE 10 mm SUNT DETECTATE PE SCANURILE IRM NATIVE, CELE SUB 10mm POT FI OMISE DACA NU SE ADMINISTREAZA SUBSTANTA DE CONTRAST

LEZIUNILE DIN SUBSTANTA ALBA FARA GADOLINOFILIE NU SUNT METASTAZE

LEPTOMENINGEALE (CARCINOZA MENINGEALA, MENINGITA CARCINOMATOASA)

EXAMENUL IRM CU SUBSTANTA DE CONTRAST ESTE MULT MAI SENSIBIL DECAT EXAMINAREA CT, IN SPECIAL PENTRU LEZIUNILE DE LA NIVELUL COLOANEI

SUNT DIFICIL DE DETECTAT FARA SUBSTANTA DE CONTRAST

EXAMENELE NEGATIVE NU LE EXCLUD

APAR TIPIC SUB FORMA GADOLINOFILIEI MARCATE LA NIVELUL CISTERNELOR BAZALE SAU A SULCUSURILOR

ASPECTUL DE MASE FOCALE SUBARAHNOIDIENE FOCALE ESTE MAI PUTIN OBISNUIT

ENCEFALITA CARCINOMATOASA: FENOMEN RAR MANIFESTAT SUB FORMA UNOR NODULI MILIARI SUBPIALI

DURALE

ASPECTUL TIPIC ESTE DE INGROSARE DURALA DIFUZA SAU NODULARA GADOLINOFILA

RAREORI SE MANIFESTASUB FORMA DE MASE DURALE CE POT MIMA UN MENINGIOM

CRANIENE

ASPECT TIPIC DE ZONE HIPOSEMNAL T1 CE INLOCUIESC HIPERSEMNALUL T1  DAT DE MADUVA GALBENA (GRASIME)

LEZIUNILE VOLUMINOASE SE POT ASOCIA CU MASE EPIDURALE SAU CU INTERESARE DURALA

MADUVA INFILTRATA FIXEAZA SUBSTANTA DE CONTRAST, LA FEL SI LEZIUNILE EPIDURALE SAUDURA MATER INFILTRATA