PREGATIREA PREOPERATORIE - Pregatirea psihica si biologica

PREGATIREA PREOPERATORIE

Inainte de orice interventie chirurgicala, indiferent de varsta pacientului, de afectiune, de durata actului operator, bolnavul trebuie pregatit psihic, biologic si chirurgical. Pregatirea preoperatorie se realizeaza diferentiat, in functie de terenul bolnavului, de gravitatea bolii pentru care se va interveni chirurgical si de complexitatea interventiei chirurgicale care va fi practicata.

Pregatirea psihica

Pregatirea psihica este o etapa deosebita in cadrul pregatirii preoperatorii care incepe din momentul internarii si are drept scop:

adaptarea bolnavului la noile conditii de viata:

- se realizeaza prin asigurea confortului in salonul in care este internat;

- asigurarea conditiilor igenice pentru servirea mesei intr-o sala speciala sau la pat, pe masute special construite care se pot adapta la pat;

- regimul fiecarui bolnav trebuie sa respecte indicatiile dietetice stabilite;

- vizitarea bolnavilor trebuie sa fie organizata astfel sa nu dauneze desfasurarea programului medical, sa mentina igiena spitalului.

obtinerea increderii in personalul medical:

- se realizeaza printr-o comportare corespunzatoare a personalului medico-sanitar;

- in discutii se vor folosi termeni pe intelesul bolnavului, evitand cuvintele care ar produce teama;

- bolnavul trebuie calmat de fobia bolilor maligne si de teama interventiei chirurgicale;

restabilirea echilibrului psihic al bolnavului (tulburat de grija de boala si frica pentru interventia chirurgicala:

administrarea unor sedative usoare si a analgeticelor pentru calmarea durerii.

Pregatirea biologica

Pregatirea biologica a unui bolnav care urmeaza sa suporte o interventie chirurgicala vizeaza cercetarea constantelor homeo-stazice si tratamentul unor tare biologice care pot ingreuna desfasurarea interventiei sau evolutia postoperatorie. Cunoasterea acestora permite aprecierea riscului operator si anestezic al bolnavului si adoptarea unei atitudini terapeutice corespunza-toare.

In clinica intalnim mai multe situatii:

bolnavi tineri sau varstnici, cu afectiuni usoare, echilibrati umorali si psihic care vor supusi unor interventii de scurta durata:

- nu necesita decat o pregatire de scurta durata si simpla;

- necesar: hemograma, timpul de sangerare si de coagulare, examenul sumar de urina, ureea sanguina si masurarea tensiunii arteriale;

- ritmul de viata si alimentatia pana in seara care precede operatia vor fi normale;

- bolnavii cu varste intre 30-35 ani se adauga: testele de disproteinemie, glicemia, ionograma, transaminazele, biliru-binemia, proteinemia, electroforeza;

bolnavi in varsta, cu o stare generala buna, care vor suporta o interventie mica sau mijlocie:

- nu necesita decat o pregatire de scurta durata si simpla;

- se va studia functia renala (ureea, creatinemia), functia ficatului (electroforeza), functia aparatului respirator (capacitate vitala, VEMS), functia cordului (probe de efort, ECG);

bolnavi varstnici, cu boli grave sau cu diverse tare organice, care necesita interventii laborioase si de durata si la care echilibrul umoral si psihic este alterat (inclusi si bolnavii tineri, cu boli grave, la care se vor efectua interventii de lunga durata):

- necesita o pregatire speciala, minutioasa, mai indelungata si diferentiata pentru fiecare categorie;

- la bolnavii denutriti se corecteaza hipoproteinemia;

- la bolnavii anemici se impune cunoasterea cauzelor anemiei si aprecierea gravitatii ei cu refacerea rapida a cantitatii de sange si de hematii pierdute;

- la bolnavii cu tulburari de coagulare trebuie precizat caracterul tulburarii respective prin cercetarea probelor de coagulare (timpul de sangerare, timpul de coagulare, timpul Howell, consumul de protrombina, fibrinogenemia, factorii de coagulare, trobelas-tograma) si se impune corectarea specifica fiecarei cauze (transfuzii de sange, masa trobocitara, administrarea factorului care lipseste in hemofie, de vitamina K sau sulfat de protamina);

- la bolnavii pulmonari la care se va efectua o interventia pe plaman se va urmari corectarea constantelor homeostazice si a echilibrului acido-bazic (sange, plasma, solutii hidroelectrolitice, medicatie adecvata), tonifierea miocardului (digitalizare, aport glucide, vitamine B, C), reducrea secretiilor (aspiratie bronsica, atropinizare);

- la bolnavii pulmonari la care se va efectua o interventie chirurgicala se va cerceta functia respiratorie (capacitatea vitala, VEMS), se va stabili tipul de insuficienta respiratorie (restrictiva, obstructiva, mixta), se vor opri sau diminua accesele de tuse si se vor corecta deficientele respiratorii;

- bolnavii cu afectiuni pulmonare acute sunt operati numai in cazurile de urgenta;

- la bolnavii cardiaci se vor efectua investigatii suplimentare (EKG, radioscopia pulmonara si cardiaca) si cei compensati nu necesita o pregatire prea indelungata; insuficienta cardiaca decompensata necesita pregatire preoperatorie de durata; in urgentele chirurgicale cand singura sansa de supravietuire a bolnavului este interventia chirurgicala aceasta se impune indiferent de starea aparatului cardio-vascular urmarind imbunatatirea conditiilor hemodinamice, tonifierea rapida a miocardului si ameliorarea tulburarilor de ritm;

- la bolnavii digestivi se impune reechilibrarea nutritiva si hidroelectrolitica insotita de pregatirea tubului digestiv (regim alimentar cu putine reziduri, clisme evacuatoare, golirea continutului gastric, antibiotice);

- la bolnavii hepatici cu deficit al functiei hepatice se va urmari cresterea rezervei necesare de glicogen al ficatului, stimularea celulei hepatice in reglarea metabolismelor, vitaminoterapie, completarea necesarului de proteine al organismului, asigurarea unei ratii calorice de 2500-3000 calorii pe zi, bogat in hidrati de carbon si proteine si sarac in lipide;

- la bolnavii renali este necesara cunoasterea capacitatii functionale renale (ureea, acidul uric, creatinemia, ionograma, rezerva alcalina); la bolnavii cu insuficienta renala acuta se urmareste combaterea sindromului infectios, hemodializa cu rinichiul artificial, reechilibrarea hidro-electrolitica, anabolizante si vitamine din grupul B;

- la bolnavii diabetici regimul alimentar va fi echilibrat calitativ si cantitativ, 2000-2500 calorii pe zi, se va corecta dezechilibrul hidroelectrolitic si se va monitoriza glicemia si glicozuria care vor permite administrarea tratamentul hipoglicemiant (insulina sau sulfamidele hipoglicemiante);

- la bolnavii obezi se va tine seama de tulburarile metabolice date de dereglarea neurohormonala precum si de rasunetul obezitatii asupra functiei altor aparate si sisteme (scaderea capacitatii vitale, tulburari cardio-vasculare, hipertensiune arteriala, dezechilibre hidroelectrolitice);

- la femeia gravida se va preciza daca sarcina evolueaza normal sau patologic si se va tine seama de transformarile endocrine care se produc in organism, in raport cu v=rsta sarcinii, de urgenta si amploarea operatiei;

bolnavi in stare foarte grava, la care se impune o interventie de urgenta pentru salvarea vietii lui:

- pregatirea preoperatorie va fi foarte scurta si se va axa pe reechilibrarea umorala.

Pregatirea chirurgicala

Pregatirea chirurgicala consta in aplicarea unor masuri care sa asigure desfasurarea actului operator in conditii optime.

Igiena bolnavului:

- incepe de la internare cu baia obligatorie (daca urgenta cazului nu permite trebuie spalata la camera de garda portiunea care va fi operata);

- baia generala cu o seara inainte de operatie; schimbarea lenjeriei;

- dezinfectia regiunii care va fi operata;

- curatirea cavitatii bucale si tratarea focarelor de infectie buco-faringiene.

Clisma:

- efectuata cu seara inaintea operatiei.

Pregatirea aparatului si organului pe care se intervine:

- specific pentru fiecare in parte.

Anestezia:

- se alege de comun acord cu medicul anestezist, in functie de starea biologica a bolnavului si sa nu intreaca gravitatea actului operator;

- riscul anestezic (apreciat dupa mai multe scheme) se stabileste in functie de o serie de factori:

reactia organismului la agresiune;

amploarea actului operator;

existenta altor afectiuni cu cea chirurgicala.

Stabilirea tacticii operatorii:

- se face in raport de riscul operator al bolnavului;

- pentru stabilirea lui (apreciat dupa mai multe scheme) se iau in discutie o serie de factori:

varsta;

tarele organice;

complexitatea actului operator;

urgenta cu care se intervine.