Puterea Muzicii - ne fortificam sistemul imunitar

Puterea Muzicii

Compozitiile muzicale bine alese si minutios selectate ne pot ajuta sa ne fortificam sistemul imunitar, sa reducem senzatia de durere, si sa intensificam anumite functii mentale superioare.

Janine S. Pouliotis o scriitoare profesionista ce traieste in Green Bay, Wisconsin. Ultimul ei articol pentru "The World & I", "When the Call Becomes a Shout"a aparut in aprilie 1997.

A fost o zi complet neplacuta la lucru. Proiectul major la care lucram de saptamani tocmai s-a spulberat, seful tau  te-a certat pentru propriul sau esec, ai pierdut o intalnire importanta, si masina ta s-a oprit in timpul unui incident neplacut.

 In sfarsit esti acasa. Iti arunci haina pe un scaun, iei o racoritoare, iti pui CD-ul preferat si te prabusesti pe canapea. Sunetele pacificatoare ale muzicii iti umplu apartamentul. Incet, treptat, incepi sa te replaxezi. Pe masura ce tensiunea te elibereaza, te concentrezi asupra abilitatii melodiei de a te calma. Pe cat de mult te vezi a fi un rechin corporativ, pe atat in secret recunosti a fi o batrana sentimentalista. Cum altfel ar fi putut muzica sa aiba un asa impact asupra ta?

 Ca esti influentat de muzica nu ar trebuie sa te ia prin surprindere. Indragostitii au recunoscut de mult timp puterea intoxicanta a melodiilor romantice, iar instructorii de aerobic nu se puteau motiva fara ritmul rock-ului. Dar studiile recente arata ca muzica face mult mai mult decat sa "ne aduca cheful" sau sa ne energizeze. Poate intr-adevar sa modicice fiziolagia corpului, facandu-ne mai fericiti, mai sanatosi si mai destepti.

Intensificand imunitatea

Cercetatorii au inceput sa examineze legaturile dintre functiile corpului si muzica. Ia, ca exemplu, Institutul HeartMath, o corporatie nonprofit situata in Boulder Creek, California. Impreuna cu Dr. Alan Watkins de la Departamentul Universitatii de Medicina, Spitalul General Southampton, Southampton, Anglia, cercetatorii la institut au examinat efectul muzicii asupra functiilor imunologice la adultii sanatosi.

 Investigatiile lor bazate pe cercetari anterioare, indicau ca atunci cand erau expusi unor imagini (fotografii sau filme) ce atrageau emotii pozitive precum grija sau compasiunea, subiectii produceau cantitai mai mari de anticorpi in clasa numita imunoglobulina A (IgA), masurata in saliva. Imunoglobulina A -prima linie defensiva a sistemului imunitar a corpului -este prezenta nu doar in saliva dar si in alte secretii de asemenea, precum lacrimile, lichidele intestinale si laptele. Cand un virus sau un microb patrunde in corp, imediat crestem productia de IgA pentru a intercepta si respinge patogenele invadatoare.

 Bazat pe cercetarile preliminare, cercetatorii de la Institutul HeartMath au motivat ca daca muzica induce ganduri pozitive, ar trebui sa ajute la sporirea productiei de IgA in saliva. Pentru a testa aceasta ipoteza, 10 barbati si 4 femei cu varste intre 27 si 53 de ani au fost instruiti sa se gandeasca la cineva (gen sotie sau copil) sau la o activitate (gen slujba sau hobby), care le-a dat senzatia de  apreciere. Ei au trebuit sa mentina acest sentiment cu un nivel de concentrare absoluta.

Subiectii au fost expusi la trei tipuri de  muzica - muzica rock, New Age, si "designer" - timp de 15 minute pe zi in zile separate. Muzica "designer" care nu se potriveste niciunei categorii stabilite de muzica, consta in melodii si ritmuri create sa produca rezultatul dorit. O parte a venit dintr-un proces de incercare-si-eroare si o parte prin intuitie si stiinta. In aceste experimente, monstrele de saliva au fost colectate imediat inainte si dupa perioada de asultare, si au fost testate pt aflarea modificarii de continut a IgA salivara.

Suportand cercetarile anterioare, subiectii au inregistrat o crestere cu 40% a IgA salivara dupa ce si-au auto-indus stari emotionale pozitive. Dar ce s-a intamplat dupa introducerea muzicii "designer" s-a dovedit a fi cu adevarat dramatic: IgA salivara a crescut cu 140%, indicand o intensificare majora a sistemului imunitar. Prin contrast , muzica rock si New Age nu a dus la cresteri statistice semnificative ale nivelelor IgA.

Pentru a confirma legaturile dintre muzica si sistemul imunitar, cercetatorii institutului ai examinat un alt indicator al corpului: Rata variabilitatii inimii (HRV), care este termenul pentru schimbarile ratei batailor inimii. HRV este influentat de sistemul nervos autonomic, care este responsabil de productia de IgA salivara. Deci HRV, ANS-ul si vitalitatea sistemului imunitar sunt in stransa legatura.

Una din functiile ANS-ului este aceea de a accelera sau incetini bataile inimii ca raspuns la un stimul, precum expunerea brusca la o situatie de frica, sau la o emotie precum nervozitatea sau anxietatea. ANS-ul are doua componente - nervii simpatici si parasimpatici - iar la o persoana sanatoasa acestia lucreaza armonios pentru a pastra corpul in balanta.

Dar exista o tendinta ca aceste doua componente sa sfarseasca prin a se bate intre ele. Cand seful tau paseste in birou pentru a te manca de viu, nervi simpatici contribuie la accelerarea ritmului inimii. In acelas timp, nervii parasimpatici incearca cu disperare sa iti incetineasca ritmul inimii si sa te calmeze. Deci corpul tau este blocat intr-o confruntare interna. "E ca si cum ai conduce cu un picior pe acceleratie si cu unul pe frana in acelas timp", spune Howard Martin, coproducator al muzicii "designer" folosita in timpul testului. "Stim ca asta nu e lucru bun pentru masina, si nici pentru corp de asemenea".

Pentru a testa efectele muzicii asupra HRV, participantii au fost asezati drept, pe scaune cu spatar inalt si adaptate cu electrozi de electrocardiograma ECG. Electrodul pozitiv a fost localizat pe partea stanga a pieptului iar cel de referinta a fost asezat pe partea dreaptaMasurarile ECG au fost inregistrate timp de 15 minute perioada de baza si urmatoarele 15 minute ce au urmat cu muzica. Aceasta a fost facuta pentru cele trei categorii de muzica: rock, New Age si "designer".

Cronometrajul de fractiune de secunda dintre miile de batai ale inimii a fost inregistrat cu un program special de calculator. Cand datele au fost printate, au format un model de valuri. Transformarea matematica a datelor intr-o imagine vizuala a dezvaluit spatiile dintre perceptia sunetului, starea emotionala, functia cardiovasculara si imunitatea.

Modelul HRV a fost de asemenea analizat pentru a masura factorii simpatici si parasimpatici care influentau bataile inimii. Dupa asculatrea unei sesiuni de musica "designer", participantii pareau a arata o crestere semnificativa a armoniei si legaturii acestor doi factori. Muzica rock si New Age, pe de alta parte, nu au produs cresteri ale legaturii.

Aceste rezultate sunt magnifice deoarece sincronizarea mai mare in activitatea ANS sugereaza o mai mare vitalitate a sistemului imunitar, mai putin stres al sistemului nervos, si o balanta hormonala mai buna. Astfel rezultatul celor doua studii suportate reciproc a demonstrat beneficiile fiziologice ale muzicii "designer".

Usurand durerea

Un alt element al sanatatii in sensul buna-starii -incluzand lipsa durerii si suferintei. Numeroase studii indica sa anumite tipuri de vibratii, in particular vibratiile fluctuante muzicale, au o puternica influenta asupra perceptiei noastre a durerii si astfel sensul nostru general de sanatate..

Semnalele de durere sunt transmise printr-un neuron specific in cordul spinal in drum spre creier. Transmisia este masurabila stiintific deoarece este acompaniata de o crestere in activitatea electrica a neuronilor. Profitand de acesta cunostinta, savantii de la Universitatea McGrill, au examinat recent efectele vibratiilor asupra semnalelor de durere din animale. Animalelor anesteziate le-au fost date stimuli durerosi intr-o anumita parte a corpului si au fost tratate simultan cu vibratii la frecvente si amplitudini atent stabilite. La frecvente joase, nu s-au inregistrat activitati neurale; la frecvente inalte (peste 60 hertz), activitatea in neuroni a scazut dramatic, indicand o reducere in transmisia durerii. Aceste rezultate au ajutat punerea bazelor terapiei vibratiilor muzicale.

Urmatorul pas a fost sa se determine daca acelas efect poate fi realizat folosind vibratiile muzicale la oameni. Kris Chesky, profesor asistent in cercetarea muzicii de la Universitatea North Texas in Denton, este conducator cercetator in domeniul usurarii durerii si muzicii. El si Donald Michel, un celebru expert in terapia prin muzica si profesor emerit al Texas Woman's University (in Denton de asemenea), au crezut ca muzica poate sporii efectele vibratiei deoarece a oferit ambele sensuri si fluctuatii ale stimularii vibrationale la pacient.

Pentru a-si testa teoria, Chesky a creat o ,masa a vibratiilor muzicale' ce foloseste un sofisticat sistem computerizat pentru a controla si masura frecventele si amplitudinile vibratiilor la un anumit punct din corpul subiectului. Primul studiu, efectuat la University North Texas Health Science Center in Fort Worth, a testat daca muzica si vibratiile fluctuante muzicale ar putea sa scada semnificativ valoarea durerii in pacientii diagnosticati cu artrita reumatica. Studiul a dat raspunsuri pozitive si a condus la dezvoltari suplimentare ale mesei vibratiilor muzicale.

Chesky si Michel si-au indreptat apoi atentia asupra pacientilor suferinzi de fibromyalgia (FMS), o durere muscularo-scheletala, tulburare ce loveste aproximativ 2 procente din populatia generala. Douazeci si sase de pacienti FMS au fost selectati sa participe la un studiu placebo-controlat la Universitatea din texas din San Antonia. Pacientii au fost divizati la intamplare in doua grupuri. Membrii unui grup au fost inclinati pe masa de vibratii, corpul lor a fost stimulat cu vibratii controlate (la 60-300 hertz) derivata dintr-o sursa muzicala, si au ascultat aceasi muzica. Cei din grupul de control au primit doar o vibratie de joasa frecventa (20 hertz), cand erau intinsi pe masa.

Tot secretul, sustine Chesky, este aceea ca amplitudinea si frecventa vibratiilor trebuie administrate precis, pentru a stimula neuronii intr-o maniera dorita si sa reduca durerea. Altfel, vibratiile muzicii aplicate la niveluri nespecificate ar putea provoca ma multe avarii decat sa reparatii prin cauzarea umflaturilor si cresterea durerii. Este de asemenea important ca muzica sa fie plina de intele pentru pacient. In acest studiu, deoarece pacientii erau mostenitori ai culturii spaniole, s-au folosit instrumentale cu influente spaniole.

Urmatoarele sesiuni de 30 de minute, pacientii erau condusi inapoi intr-o camera de examinare unde le erau masurate nivelurile de durere. In timp ce durerea este un simt subiectiv, a fost reprezentat grafic folosindu-se masuratori sofisticate. Acest studiu s-a bazat pe un sistem de masurare a durerii aprobat de Colegiul American de Reumatologie. Parametrul masurat a fost presiuna la durere pragula la 19 predefinite puncte ale corpului.

La concluzionarea testului, pacientii expusi la muzica si vibratii muzicale au aratat reduceri semnificative ale nivelurilor durerii. Studiul a aratat de asemenea ca receptorii de durere ai corpului raspund diferit la diverse frecvente de vibratii.

Chesky a extins cercetarile pentru a trata copiii si adolescentii ce aveau spinal scoliosis si trebuiau sa suporte interventi chirurgicala - o procedura ce in mod normal conduce la dureri severe, Studiile au aratat ca starile psihologice prechirurgicale pot influenta recuperarea postoperatorie si durerea. In plus, schimbarile in neuroni urmate oricarei operatii pot implica experiente marite si prelungite de durere. In aceasta serie de cercetari pilot, 15 de fete adolescente iontr-un mare centru medical au fost expuse la muzica si vibratii muzicale imediat si cu o zi si ceva dupa interventia chirurgicala. Din punct de vedere teoretic, masa de vibratii muzicale a fost folosita ca apropiere brevetata pentru activitatile cu dureri postoperative. Acest tratament este gandit sa plaseze neuronii intro stare pozitiv schimbata, care reduce nivelul durerii transmisa prin intermediul acestor neuroni.

Dupa o sesiune de tratament muzical postoperator, pacientii aleg dintr-o gama variata de expresii faciale pe o "scara a fetelor durerii" pentru a indica experientele dureroase. Pe o scara de sapte grade, raspunsul numeric tipic inainte de aplicarea muzicii era sase -dovada a durerii intense, Raspunsurile succesive au fost catalogate la trei: o imbunatatire cu aproape 50%. Astfel aceste tinere au putut sa reduca drastic suferinta lor cu nuzica si vibratii muzicale.

Cresterea functiilor mentale

Prin diminuarea perceptiei noastre de durere si a anxietatii noastre conectate cu experienta, muzica imbunatateste calitatea vietii noastre. Dar muzica ppoate face un pas mai departe. O echipa de cercetatori la Universitatea din California, irvine, a condus recent studii pentru a determina daca expunerea la muzica ar imbunatati performantele tinerilor in teste standardizate de inteligenta. Echipa a fost condusa de fizicianul teoretician Gordon Shaw si de cercetatorul psihologist Frances Rauscher. (Rauscher este acum la Universitatea din Wisconsin in Oshkosh).

Munca lor s-a bazat pe raporturile anterioare sugerand o relatie intre muzica si inteligenta spatiala - adica, abilitatea de a recunoaste vizual obiecte, din imagini mentale ale lor, si sa detecteze o masa variata de obiecte. Shaw a afirmat ca aceste procese implica modele inalt structurate, neuroni interconectati in creier. Dezvoltarea acestor modele ne permite sa indeplinim sarcini complexe ce necesita argumente serioase, precum sah, matematica si inginerie.

Shaw si Rauscher au sugerat ca perceptia mizicii necesita aceleasi secvente temporale precum capacitatea de rationare spatiu-temporala si ca abilitatea de a executa sarcini rationale mai mari ar putea fi imputernicita prin experienta si studiu,

Intr-un , studiu, la 36 de studenti li s-a cerut sa asculte 10 minute din sonata lui Mozart pentru doua piane, K. 448. Imediat dupa, acesti au intre 8-9 puncte mai mult la sectia IQ-ului spatial al testului de inteligenta Stanford-Binet, comparat cu rezultatele obtinute dupa o perioada de liniste si relaxare mentala. Acest rezultat a ajuns sa fie numit "Efectul Mozart".

Cercetatorii au lansat un alt studiu. De aceasta data, la 79 de studenti le-au fost prezentate 16 pagini cu enigme implicand indoituri si taieturi, cerand o executie adecvata a capacitatii abilitatilor. Grupul a fost impartit in trei sectii. Pentru 10 minute inainte sa fie testati,  "grupul liniste" a stat in liniste, "grupul Mozart" a ascultat sonata clasica si "grupul amestecat" a ascultat o varietate mai mare de muzica. Testele lor au fost evaluate bazandu-ze pe versiunea modificata a scarii de inteligenta Stanford-Binet. In cateva zile, grupul Mozart a casat concurenta in ceata.

 Daca muzica a functionat asa bine pentru studenti , ar putea sa imbunatateasca si abilitatile copiilor ? Intr-un studiu ulterior , 42 de baieti si 36 de fete de inteligenta medie, intre 3 si 5 ani, au fost selectati pentru cercetari. Dintre acestia, 34 de copii au fost plasati in grupul 'pian/clapeta' si li s-au dat lectii private de pian si lectii de canto in grup. Restul de 44 dintre ei au fost impartiti in alte tri grupuri : 'canto' , 'computer' , si 'fara lectii'. Grupul de canto a participat doar in activitatile vocale ale lectiilor grupului pian/clapeta. Grupul 'computer'a primit lectii private  de computer in perioade similare cu exercitiile pentru pian/clapeta. Grupul 'fara lectii' nu a primit nicio pregatire.

 Instrumentul selectat a fost pianul,deoarece da o reprezentatie liniara a relatiilor spatiale dintre diferite puternice. Rauscher si Shaw credeau ca prin cuplarea informatiilor vizuale cu cele acustice,se poate influenta dezvoltarea neuronala/nervoasa signifianata pentru operatiile spatio-temporale,care sunt de asemenea folosite in rationamente matematice si stiintifice. Copiii din grupul de pian/clapeta au studiat intervale, coordonari motorii fine, tehnici ale degetelor , citirea notelor muzicale,notatiile muzicale si cantatul folosind memoria.Dupa 6 luni, toti copiii erau capabili sa cante melodii de baza,pentru incepatori, si refrene din Beethoven si Mozart. Grupul vocal a invatat cantece populare in randul copiilor si melodii folk. Copiii din grupul 'computer'au fost invatati sa foloseasca programe de software de divertisment,adecvate varstei, ale caror cerinte erau comenzi simple DOS. Softwareul era conceput pentru a invata deprinderi simple de citit si de matematica.

Prioritar,ca o concluzie a pregatirii, toti participantii au fost testati la rationare spatiala,folosind testul de performanta al Gradinitei Wechsler si Prima Scala a Inteligentei-revizuita. Rezultatele au aratat ca pregatirea muzicala pentru grupul pian/clapeta a produs o imbunatatire generala majora a abilitatilor spatio-temporale cum ar fi rezolvarea puzzleurilor jigsaw si aranjarea formelor . Punctajele dinaintea pregatirii au avut o valoare de 9,89,in timp ce cele ulterioare au totalizat 13,41. Celelalte grupuri au inregistrat rezultate ami mici cu 2 puncte fiecare.

Pentru a vedea daca efectul a fost temporar, cercetatorii au comparat rezultatele copiilor testati imediat dupa ultima lectie,cu cele ale copiilor testati cu o zi sau doua dupa. Acest lucru n-a aratat nicio diferenta majora in rezultatele testelor. Aceasta descoperire a fost revolutionara. Deoarece,in timp ce rezultatele pozitive vazute anterior la studenti erau pe termen scurt, copiii/cei tineri si-au imbunatatit abilitatile rationale pe o perioada mai indelungata..

Antrenamentul muzical pare sa produca,deci, modificari de durata in ???????? in portiuni ale creierului care initial nu erau conectate prin muzica. Ramificatiile acestui lucru sunt vaste. Oare toti copiii pot fi facuti sa lucreze mai bine la matematica si stiinte daca lectiile de pian ar fi obligatorii? Pentru a imbunatatii rezultatele scolare, trebuie sa cerem un curriculum de lectii de muzica?

In timp ce studiile discutate nu procura raspunsuri finale, nu avanseaza conceptul ca muzica are capacitatea de a ne face mai destepti, mai fericiti si mai sanatosi. Daca este in cadrul cresterii sistemului nostru imunitar, reducerea senzatiei de durere sau cresterii a abilitatii noatre de ratiune si perfectare a operatiilor logice, muzica poate fi doar leacul universal pe care toti il cautam.