ROLUL PASTELOR DE DINTI FLUORURATE IN REDUCEREA INCIDENTEI CARIILOR SI AFECTIUNILOR GINGIVALE

ROLUL PASTELOR DE DINTI FLUORURATE IN REDUCEREA INCIDENTEI CARIILOR SI AFECTIUNILOR GINGIVALE

Lucrare realizata in cadrul companiei Procter & Gamble- Romania

Inflamatiile gingivale si cariile sunt afectiunile bucale cel mai des intalnite in randul populatiei. Aceasta patologie este generata in mare masura de prezenta placii bacteriene care poate duce la aparitia cariilor, tartrului si a inflamatiilor gingivale. Tartrul in sine poate inrautati starea gingiilor, devenind prin aceasta mai mult decat o simpla problema estetica. Pastele de dinti pot reduce incidenta cariilor, a tartrului si a placii bacteriene, contribuind semnificativ prin aceasta la o buna sanatate orala a populatiei.

In ciuda tendintelor din ultimii 10-15 ani, de prevenire a afectiunilor cavitatii bucale, cariile reprezinta inca o afectiune larg raspandita. Din statisticile la nivel national referitoare la prevalenta cariilor in diferite tari europene, rezulta ca, desi atenuata, aceasta problema nu a fost inca rezolvata.

S-ar putea chiar crede ca nivelul incidentei cariilor ar putea reveni la valorile din anii precedenti din 3 motive: in primul rand, finantarea programelor de prevenire a cariilor scade; in al doilea rand, programele de prevenire au devenit foarte greu de organizat din cauza ca participantii- care in prezent sunt mai putin afectati de existenta cariilor- nu vad necesitatea participarii lor la acest tip de manifestari. In al treilea rand, din cauza ca tinerii, care nu sufera din cauza cariilor la fel de mult ca parintii lor, sunt greu de motivat in a mentine o buna igiena orala deoarece ei nu "simt nevoia" acestui lucru. Oamenii trebuie convinsi chiar mai mult decat inainte despre necesitatea imbunatatirii nivelului masurilor de prevenire a cariilor.

Preventia, in stomatologie, ca si in celelalte specialitati medicale, trebuie sa fie o prioritate, pentru ca numai prin intermediul ei se poate reduce incidenta numeroaselor boli pe care le resimt astazi pacientii.

Alaturi de medicii stomatologi, medicii generalisti trebuie sa aiba notiunile stomatologice de baza necesare pentru a-si putea educa pacientii. Un pacient este cu adevarat sanatos numai daca toate problemele lui medicale sunt rezolvate, inclusiv cele stomatologice.

Problemele legate de sanatatea orala sunt numeroase, dar in acelasi timp ar fi atat de usor de prevenit daca intreaga comunitate medicala ar adopta o atitudine corecta.

Aceste probleme sunt, in ordinea prevalentei lor in populatie:

cariile

afectunile gingivale

bolile parodontale

respiratia urat mirositoare

modificarile de culoare ale dintilor

hipersensibilitatea

Placa bacteriana este principala cauza a afectiunilor dentare. Placa se formeaza prin acumularea bacteriilor pe suprafata dintilor, in primul rand datorita unui periaj dentar insuficient sau necorespunzator. Bacteriile componente ale placii produc acizi care determina aparitia cariilor si a iritatiilor ce duc la inflamatii gingivale. De asemenea, ele produc compusi volatili care contribuie la aparitia respiratiei urat mirositoare.

In momentul in care placa bacteriana se acumuleaza pe suprafata dintilor, incep etapele formarii cariei dentare:

De aici si pana la aparitia complicatiilor (pulpite, abcese, iar in final pierderea dintelui) nu mai este decat un pas.

Periajul dentar si o igiena corecta si regulata contribuie la reducerea incidentei cariilor, placii bacteriene dentare si afectiunilor gingivale cu peste 50 %, asa cum rezulta dintr-un studiu realizat in 1987de Addy&Griffiths.¹⁾

O alta problema frecvent intalnita este prezenta tartrului. Tartrul se poate forma prin calcificarea placii dentare, dar s-au observat si depozite de substante minerale direct pe dinti, fara ca stadiul preliminar de placa dentara sa fi existat anterior. In afara de faptul ca este inestetic, tartrul poate afecta negativ sanatatea gingiilor. Mandel si Gaffar²⁾ au concluzionat in 1986 ca observatiile clinice din diverse studii arata ca prezenta tartrului supragingival limiteaza mecanismele naturale de autocuratire, face igiena orala mai dificila pentru pacienti si reduce drenajul din zonele creviculare. Conform bazei de date a OMS, marea majoritate a populatiei sufera de depuneri de tartru.

Printre produsii de metabolism ai placii bacteriene se numara si compusii sulfurati volatili. Acestia sunt responsabili in proportie de 90% de aparitia respiratiei urat mirositoare, problema de care sufera multi dintre pacienti. Alte cauze ale respiratiei urat mirositoare, cu care trebuie facut diagnosticul diferential, sunt: boli diverse (diabet, afectiuni hepatice si renale,.), alimentatia, alcoolul si fumatul.

Complicatiile determinate de prezenta placii bacteriene pot, de asemenea, sa duca la expunerea dentinei si aparitia hipersensibilitatii dentare, o afectiune dureroasa si extrem de neplacuta.

Majoritatea pacientilor zilelor noastre sunt preocupati de culoarea dintilor lor. Modificarile de culoare ale dintilor au cauze diverse, care se cumuleaza de-a lungul timpului: alimentatia, fumatul, diverse noxe profesionale si multe altele. Acumularea pigmentilor pe dinti determina colorarea smaltului, actiune ireversibila daca nu este urmata de un periaj adecvat si regulat.

In concluzie, dintii pot suferi de multiple afectiuni, insa toate aceste afectiuni pot fi extrem de usor prevenite printr-o igiena orala corecta si regulata si prin folosirea unei paste de dinti fluorurate de calitate.

Inca din timpuri stravechi, oamenii au cautat si descoperit mijloace diverse de curatare a dintilor si cavitatii bucale. Primele preocupari in acest sens apar in Evul Mediu si Epoca Renasterii: extracte de fructe, scoici arse si pulberi diverse.

Procter & Gamble a fost primul producator care a adus pe piata o pasta de dinti fluorurata in 1955, Crest fiind recunoscuta de Asociatia Dentara Americana in 1960.

In zilele noastre, majoritatea medicilor stomatologi recunosc rolul important al pastelor de dinti in prevenirea aparitiei cariilor.

Istoria folosirii fluorului in pastele de dinti incepe in anul 1950, o data cu aparitia rezultatelor studiului realizat de Joseph Muhler, Harry Day si William Nebergell la Indiana University.

In 1954 este publicat primul studiu clinic cu o pasta de dinti fluorurata, care dovedeste eficacitatea anti-carie a acestui component.³⁾

Rolul fluorului in protectia impotriva cariilor este astazi o certitudine. Acest efect se realizeaza prin mecanisme multiple:

cresterea rezistentei dintilor fata de atacul acizilor produsi de placa

intensifica procesul de remineralizare a smaltului

inhiba metabolismul placii bacteriene.

Exista multiple variante de eliberare a fluorului in pastele de dinti. Cele mai folosite sunt:

fluorura de sodiu

monofluorfosfatul de sodiu

NaF/NaMFP

aminofluorurile

Crest, prima pasta de dinti cu fluor, produsa de Procter & Gamble, elibera acest element prin sistemul pe baza de fluorura de staniu. In acelasi timp, P&G a utilizat si sistemul de eliberare a fluorului pe baza de monofluorfosfat de sodiu. Aceste doua sisteme fluorurate au dominat piata producatorilor de pasta de dinti pentru o lunga perioada de timp.

Cercetatorii Procter & Gamble au continuat  eforturile de imbunatatire a eficientei anti-carie a pastei de dinti Blend-a-Med. Atentia lor s-a indreptat catre fluorura de sodiu.

Insa, problema majora a fost reprezentata de mentinerea nivelului activ si a biodisponibilitatii fluorului: fluorura  de sodiu este incompatibila cu majoritatea sistemelor abrazive folosite in pastele de dinti, datorita reactivitatii ei extrem de mari. Fluorura de sodiu este partial dezactivata de abrazivii pe baza de calciu.

A devenit evidenta nevoia unui abraziv de inalta calitate, care sa fie in acelasi timp compatibil cu fluorura de sodiu. Cooperarea Procter & Gamble cu producatorii de silice a dus la dezvoltarea sistemului abraziv pe baza de silice hidratata.Noul sistem a dovedit excelente proprietati de curatare a dintilor, importante pentru orice abraziv si in acelasi timp o compatibilitate de 100% cu fluorura de sodiu. Obiectivul fusese atins.

Noul sistem NaF/silice a devenit patent Procter & Gamble si este utilizat astazi in toate pastele de dinti Blend-a-Med si Crest:

Alegerea a fost confirmata de un studiu clinic independent realizat in 1983 de DePaola⁴). Studiul a dovedit ca formulele de pasta de dinti pe baza de calciu nu ofera o protectie suplimentara impotriva cariilor:

Efectele clinice ale fluorului in protectia anti-carie se pot realiza doar daca fluorul este eliberat la nivelul smaltului dentar in forma sa ionica. Diferenta dintre fluorul total si cel ionic este semnificativ in defavoarea formei ionice pentru marea majoritate a sistemelor fluorurate. Sistemul Fluoristat prezinta avantajul bio-disponibilitatii de 100 % a fluorului:

Bio-disponibilitatea fluorului din Fluoristat este demonstrata si prin masurarea aportului de fluor la nivelul smaltului dentar prin diverse sisteme fluorurate. Studiul realizat de White⁵⁾ in 1991 a aratat superioritatea Fluoristat-ului:

Experimente similare au fost realizate si in vitro. Studiul realizat in 1991 de Faller⁶⁾ et al. a demonstrat ca sistemul Fluoristat  elibereaza ionii de fluor intr-un timp mult mai scurt decat celelalte sisteme fluorurate. Aceasta proprietate a Fluoristat-ului este importanta, pentru ca in general pacientii nu efectueaza un periaj dentar suficient de lung. De aceea, ionii de fluor trebuie sa fie adsorbiti pe suprafata smaltului inca din primul minut de periaj:

Faller et al. 1991

Efectul final al acestor calitati dovedite ale Fluoristat-ului este reducerea incidentei cariilor cu un procent mult mai mare fata de alte sisteme fluorurate. Acest efect este demonstrat de o multitudine de studii clinice: Koch 1967, Zacherl 1981, Lu et al. 1985, Jensen&Kohout 1988^7)-10):

Acelasi studiu a realizat o comparatie intre aportul de fluor la nivelul smaltului dentar si procentul de reducere a incidentei cariilor prin diverse sisteme fluorurate:

Deci, formula moderna a pastelor de dinti contine fluor ca principal ingredient cu rol de protectie impotriva cariilor.

Dar o pasta de dinti, pentru a fi eficienta, trebuie sa contina si alte tipuri de ingrediente, cu rol in prevenirea celorlalte afectiuni orale. Aceste ingrediente "terapeutice" sunt:

A- agentii anti-bacterieni care previn formarea placii bacteriene:

clorhexidina

triclosan

compusi cu zinc

Clorhexidina reprezinta de mult timp "Standardul de Aur" pentru actiunea ei impotriva placii si a afectiunilor gingivale, fiind utilizata de peste 20 de ani. Totusi, ea este incompatibila cu ingredientii din pastele de dinti (arome, coloranti, umectanti, agenti de legare, agenti de curatare si abrazivi). De aceea, s-a recurs la folosirea triclosanului si a compusilor cu zinc ca agenti anti-bacterieni.

Triclosanul este un fenol cu spectru larg anti-microbian (Visher & Regos, 1974). Eficacitatea sa impotriva fungilor si a unui spectru larg de bacterii Gram pozitive si negative (inclusiv microorganisme implicate in gingivite) a fost dovedita stiintific. S-a dovedit clinic ca Triclosanul este eficient, fara a avea efecte secundare (Scheie, 1989)¹¹⁾. Triclosanul, care a fost initial introdus in componenta apei de gura, s-a dovedit a fi eficace si in componenta pastelor de dinti. Triclosanul are o actiune anti-bacteriana de lunga durata dupa periajul dentar:

Efect anti-bacterian de durata au si compusii cu zinc incorporati in pastele de dinti.

B-agentii anti-tartru :

pirofosfatii

citrat de zinc

Sistemele anti-tartru din pastele de dinti functioneaza ca inhibitori de crestere a cristalelor, ce intrerup transformarea fosfatului amorf de calciu in saruri de calciu mai bine organizate. Pirofosfatii leaga calciul si inhiba formarea cristalelor, iar sarurile de zinc leaga fosfatii, avand acelasi efect.

C-agentii cu efect de albire:

silice abraziva

Produsele moderne pot ajuta dintii sa-si mentina albul natural obtinut dupa o albire profesionala. Tratamentele profesionale de albire au o eficienta mare, dar prezinta marele dezavantaj ca nu pot fi utilizate decat de max. 1-2 ori pe an, datorita posibilului efect nociv asupra smaltului dentar. De aceea, este nevoie de o modalitate de a pastra efectul de albire obtinut dupa albirea profesionala. Formula pastei de dinti Blend-a-med Medic White contine particule speciale de silice abraziva, care curata mai bine dintii, fara a fi mai abrazive. Particulele de silice sunt acum sferice si in cantitate mult mai mare decat in celelalte paste de dinti.

D- agentii cu rol in prevenirea respiratiei urat mirositoare:

compusii cu zinc

aromele

agentii anti-bacterieni

Ionii de zinc inhiba cresterea bacteriilor, reducand astfel productia de compusi volatili sulfurati (CVS). Ionii de zinc reactioneaza cu moleculele de CVS si previn respiratia urat mirositoare.

E-agentii cu rol in prevenirea hipersensibilitatii dentare:

azotatul de potasiu

Azotatul de potasiu interfera transmisia nervoasa si reduce astfel hipersensibilitatea. Se reduce astfel durerea resimtita de pacienti (in 14 zile).

Concluzii:

Igiena orala corecta este elementul esential al pastrarii unei bune sanatati orale.

Fluorurile joaca un rol important in remineralizarea smaltului dentar si in protectia impotriva cariilor.

Pastele de dinti fluorurate trebuie sa elibereze fluorul in forma sa ionica pentru a fi eficiente.

Fluorura de sodiu intr-un sistem abraziv compatibil, ca Fluoristat-ul, ofera cel mai inalt nivel de aport al fluorului la nivelul smaltului (in vitro si in vivo).

Fluorura de sodiu intr-un sistem abraziv compatibil, ca Fluoristat-ul, ofera o eficacitate clinica in protectia anti-carie nedepasita de nici un alt sistem de eliberare a fluorului.

Pasta de dinti Blend-a-med contine si o serie de alti ingredienti cu rol in prevenirea formarii placii bacteriene (Triclosan), anti-tartru (pirofosfati), cu rol de albire (silice abraziva), cu rol de prevenire a respiratiei urat mirositoare (arome, agenti anti-bacterieni) si ingredienti cu rol de prevenire a hipersensibilitatii dentare (azotatul de potasiu).

Pastele de dinti fluorurate Blend-a-med, cu Fluoristat ca sistem de eliberare a fluorului, utilizate zilnic, alaturi de un periaj corect, contribuie la reducerea incidentei cariilor, placii bacteriene si a afectiunilor gingivale.

Bibliografie:

Axelsson & Lindhe- The distribution of plaque and gingivitis and the influence of tooth brushing hand in a group of South Wales 11-12 year-old children, J. Clin. Periodontol., 14:64-572 (1987).

Mandel & Gaffar: Tartar revisited:A Review. J. Clin. Periodontol. -257 (1986).

J. C. Muhler et al, Effect of a stannous fluoride-containing dentifrice on caries reduction in children .Caries experience after one year. J. Am. Dent. Assoc., 50, 163-166, 1954.

P.F.DePaola, Clinical studies of Mono-fluorophosphate dentifrices. Caries Res., 17 (Suppl.1), 119-135, 1983.

D.J.White, Reactivity of fluoride dentifrices with artificial caries. Quantitative aspects of aquired acid resistance (AAR): Fluoride uptake, retention, surface hardening and remineralization, J. Clin. Dent., 3, 6-14, 1991.

Faller et al, Salivary Effects on in vitro Activity of Sodium Fluoride and Amine Fluoride dentifrices, Caries Res., 25, 231, 1991.

Koch, J. Dent. Child., 34,122-127, 1967

W.A.Zacherl, A three year clinical caries evaluation on the effect of a sodium fluoride silica abrasive dentifrice, Pharm. And Therapeutics in Dent.,6,1-7,1981.

Lu et al, The effect of a fluoride dentifrice containing on anti calculus agent on dental caries in children, J. Dent. Child., Nov.-Dec., 449-451, 1985.

M.E. Jensen, F. Kohout, The effects of a fluoridated dentifrice on root and coronal caries in an older adult population, J.Am.Dent.Assoc., 117, 829-832, 1988.

A.A. Scheie, Modes of action of currently known chemical anti-plaque agents other than chlorhexidine, J. Dent. Res., 68, 1609-1616, 1989.