RUJEOLA

RUJEOLA

Definitie

Este o boala acuta foarte contagioasa, specific umana, produsa de virusul rujeolic, caracterizata printr-o evolutie autolimitata cu febra, exantem si enantem caracteristice, complicatii frecvente severe si imunitate durabila dupa boala. Este cunoscuta de populatie sub numele de "pojar".

Etiologie mixovirus, ARN cu un singur tip antigenic.

Epidemiologie

Boala este raspandita pe tot globul.

Sursa de infectie: exclusiv umana prin bolnavii acuti cu diverse forme de boala. Perioada de contagiozitate a acestora se intinde de la ultimele doua zile de incubatie pana in convalescenta.

Calea de transmitere: este aerogena prin contact direct si mai rar indirect, virusul putand fi transportat la distanta prin obiecte, lenjerie, curenti de aer. Rezistenta in mediu a virusului este mica.

Receptivitatea este generala, cu exceptia nou-nascutilor care dobandesc anticorpi materni, tip de 4-6 luni.

Indicele de contagiozitate este foarte mare de cca. 100%.

Dupa introducerea pe scara larga a vaccinarii, morbiditatea a scazut semnificativ.

Patogenie

Virusul patrunde pe cale respiratorie, se multiplica la nivelul tractului respirator, de unde difuzeaza dupa o perioada de viremie in tot organismul. Mucoasa respiratorie sufera o agresiune soldata cu denudari, infiltrate inflamatorii, scaderea secretiei de mucus cu risc de suprainfectie bacteriana secundara.

Tablou clinic

Incubatie cu durata aproape fixa: 10 zile.

Invazie: 3-4 zile, debut brusc cu febra 38-39sC, alterarea importanta a starii generale, astenie, inapetenta, cefalee, varsaturi, diaree, catar ocular, nazal, respirator (conjunctivita seroasa, rinoree apoasa, faringo-laringo traheita, bronsita). La examenul obiectiv faciesul are un aspect caracteristic: "facies plans" iar la examinarea cavitatii orale se constata enantemul caracteristic:

semnul Koplick, puncte albe, mici, sidefii, pe mucoasa jugala, rosie in dreptul molarilor superiori, inferiori

hiperemia intensa a mucoasei bucale, mai ales palatala, cu prezenta unui picheteu hemoragic.

Perioada de stare incepe odata cu aparitia exantemului caracteristic ce este constituit din maculopapule hiperemice, usor reliefate, cu contur neregulat, catifelate la atingere, usor pruriginoase; primele elemente apar la nivelul extremitatii cefalice, retroauricular, care se extind treptat cuprinzand trunchiul si membrele inferioare (in zilele urmatoare).

Dupa generalizare intensitatea culorii scade in aceeasi ordine. O caracteristica importanta a elementelor eruptive este confluarea formand plaje intinse cu foarte putine zone de tegument sanatos intre ele. Post exantem: 6-7 zile tegumentul prezinta zone pigmentate.

In faza de stare se mentine febra in platou, starea de curbatura, inapetenta, catarul traheo-bronsic, iar in zona semnul Koplick raman mici ulceratii cu aspect opac (rest de Koplick).

Perioada de convalescenta este caracterizata de scaderea febrei si de aspectul cafeniu al elementelor eruptive, deprimarea semnificativa a capacitatii de aparare care predispune la reactivarea unor infectii stabilizate (TBC), suprainfectii.

Se accepta posibilitatea ca virusul sa persiste in organism in stare latenta, predispunand la complicatii (PESS).

Forme clinice

Persoanele vaccinate incomplet pot dezvolta boala tipica dupa un interval de 18-20 ani de la prima administrare, din cauza epuizarii protectiei induse. Pacientii imunodeprimati pot dezvolta forme severe de boala cu complicatii amenintatoare de viata. Persoanele care au primit gamaglobulina umana, dupa un interval mai mare de 72h de la contactul infectant fac o forma clinica atenuata "rujeola mitigata".

Complicatii

Complicatiile sunt frecvente, 20-50%, peste 90% din decese sunt datorate complicatiilor care pot fi provocate de virusul rujeolic ca atare sau prin suprainfectii bacteriene.

Complicatii la nivelul aparatului respirator:

crupul rujeolic (laringita acuta obstruanta)

bronsiolita capilara (catar sufocant)

pneumonia interstitiala

bronsite purulente de suprainfectie

bronhopneumonii bacteriene

redesteptarea unor leziuni tuberculoase vechi

Complicatii nervoase:

encefalita cu incluzii (determinata de invazia primara a virusului la nivelul SNC cu evolutie letala)

leucoencefalita posteruptiva (in faza de pigmentatie, manifestata prin reaparitia febrei si instalarea sindromului encefalitic) recunoaste un mecanism alergic la virus sau la modificari induse de virus; leziunile sunt focale in substanta alba, cu demielizari, micohemoragii, edem si infiltrate inflamatorii, evolutia este dependenta de promptitudinea si calitatea tratamentului

mielita posteruptiva

meningomielita

poliradiculonevrita

panencefalita sclerozanta subacuta van Bogaert (PESS), apare rar la 1-10 ani dupa boala prin invazia secundara a virusului in encefal si determina leziuni progresive, ireversibile, invariabil letale; cei mai expusi se pare a fi copii care au dezvoltat boala in primul an de viata

Alte complicatii posibile:

miocardita acuta

cheratita morbilioasa

in timpul sarcinii virusul traverseaza placenta, frecvent moarte fetala, avort spontan, malformatii, nasteri premature. Se recomanda intreruperea cursului sarcinii in perioada de embriogeneza

Diagnostic

Diagnosticul se sprijina pe date epidemiologice, anamnestice, clinice si paraclinice.

Epidemiologice - daca exista contact cunoscut.

Anamnestic - daca persoana nu a fost vaccinata sau nu a dezvoltat boala.

Clinic - dupa manifestarile descrise: triplu catar, semnul Koplick, exantemul caracteristic, febra, restul de enantem, pigmentatia reziduala.

Laborator - serologie prin determinarea in dinamica a anticorpilor hemaglutino inhibanti si seroneutralizanti; tehnica ELISA anticorpi antirujeolici IgM, IgG.

Diagnostic diferential

Exanteme alergice, alte boli eruptive virale (rubeola, megaeritemul infectios, viroze eruptive), exantemul din lues, infectii meningococice, salmoneloze, dermatoze, exanteme hemoragice diverse (vasculite infectioase sau autoimune, eritem polimorf).

Tratament

Nu exista tratament etiologic. Singurele masuri sunt cele patogenetice si suportive.

Spitalizarea este indicata in cazul complicatiilor.

Encefalita postrujeolica raspunde la doze mari de cortizon (Hemisuccinat de hidrocortizon, Dexametazon), la fel crupul rujeolic si catarul sufocant.

Suprainfectiile bacteriene impun terapie antibiotica (Amoxicilina, Penicilina, Aminoglicozoid, Cefalosporina).

Profilaxie

In jurul varstei de 12 luni se recomanda vaccinarea antirujeolica cu vaccin cu virus viu atenuat, intramuscular, cu un rapel in jurul varstei de 7 ani.

Recent a intrat in programul national de vaccinari trivaccinul ROR.