Rolul mamelor in igiena dentara a copiilor mici

Rolul mamelor in igiena dentara a copiilor mici

Fundal: periajul de 2 ori pe zi este o componenta recomandata a auto-ingrijirii orale imediat dupa eruptia dintilor temporari.

Scop: acest studiu tinde sa investigheze igiena bucala si frecventa curatirii cavitatii bucale la copiii cu varste de pana la 3 ani in relatie cu factorul ce tine de mama.

Design: un studiu efectuat pe 504 copii cu varste cuprinse intre 12 si 36 luni din Teheran , Iran a fost initiat . Mamele au fost chestionate asupra igienei orale si gradul in care se ingrijesc de igiena orala a co-piilor lor. Igiena bucala a copiilor a fost estimata pe baza placii dentare vizibile de pe suprafetele vestibu-lare a incisivilor centrali superiori ; analizarea datelor a inclus testul Chi-square , analiza variabilitatii (ANOVA) si regresiunea logistica.

Rezultate: periajul dentar de 2 ori pe zi a fost inregistrat la 5% dintre copii ,iar periajul o data pe zi a fost inregistrat la 19% dintre copii cu varste cuprinse intre 12-15 luni ,18% dintre copii cu varste intre 16-23 luni si 48% la copiii cu varste intre 24-36 luni. In randul mamelor ,59% au afirmat ca le lipseste abilita-tea de a curata dintii copiilor lor ; placa dentara a fost observata la 65-76% dintre copii. Era mult mai probabil sa se gaseasca dinti curati la copiii ale caror mame aveau o frecventa crescuta a periajului dentar.

Concluzii: pentru a imbunatati igiena orala in copilaria timpurie ar trebui sa se puna accent mai mare pe igiena bucala a mamelor si pe cunostintele lor in igiena orala a copiilor lor.

Introducere

Periajul dentar de 2 ori pe zi este un element al igienei bucale proprii si ar trebui sa inceapa de indata ce dintii erup .Acest standard se aplica la majoritatea copiilor din unele tari ale U.E. si din S.U.A.. In Iran periajul dentar a fost raportat la numai 59% dintre copiii cu varsta de 3 ani . Intrucat copiilor mici le lipseste abilitatea de a-si curate eficient dintii se recomanda ca parintii acestora sa se ocupe de igiena lor dentara cel putin pana cand acestia ating varsta scolara. Igiena orala deficitara din perspective prezentei placii vizibile pe dintii anteriori ai copiilor a fost identificata ca un marker de risc carios in randul copiilor mici.

Periajul este invatat pe modele ca un process de specializare .Intrucat parintii joaca un rol cheie in fami-lie , transmitand obiceiurile legate de igiena copiilor lor, periajul acestora a fost asociat cu frecventa periaje-lor copiilor lor , frecventa care este crescuta in familii cu statusuri socio-economice crescute . In orice caz, putine studii au fost efectuate asupra acestor asociatii in copilaria timpurie.

Mamele joaca un rol vital in cresterea copiilor foarte mici . Atitudinile parintilor fata de abilitatea lor de a mentine igiena bucala a copiilor au fost investigate ,dar studii ce include copii foarte mici sunt rare.Acest studiu investigheaza igiena bucala si frecventa periajelor dentare la copii de pana la 3 ani in relatie cu factorii ce tin de mama.

Materiale si metode

Subiectii

Au fost luati in discutie copii cu varste de 1-3 ani si mamele lor care au vizitat centrele de vaccinare si sanatate publica din Teheran ,Iran.

Vaccinarile impotriva afectiunilor specifice copilariei sunt administrate la centrele de sanatate publica indifferent de statusul socio-economic , cu o rata de acoperire in intreaga tara ce variaza intre 94% si 98%.

Calculul marimii mostrei bazate pe o prevalenta de aproximativ 60% pentru placa vizibila ,5% marja de eroare si 95% interval de siguranta , a rezultat in 369 de subiecti. Pentru a detine suficienti copii cu toate varstele tintite sub prezenta circumstantelor acestor mostre ,marimea mostrelor a ajuns la 500.

Utilizand o lista furnizata de catre Ministerul Sanatatii si a Educatiei Medicale , 18 din 102 centre de sanatate publica au fost selectate aleator pentru a reprezenta districtele din Teheran : 4 zile lucratoare au fost alocate pentru fiecare centru de sanatate publica. Pe parcursul acestor zile toti copiii cu varste necesare ,cu exceptia a 2 ale caror mame au refuzat sa ia parte la studiu au fost luati in discutie rezultand in 20-35 copii per centru formand un total de 504 copii (254 baieti si 250 fete). Precedand vaccinarea , mamele au fost mai intai interdievate intr-o camera apropiata de camera de vaccinare . Interviul a fost efectuat pe baza unui chestionar structurat si pretestat. Ulterior finalizarii interviului ,copilul a fost examinat de un examinator.

Igiena dentara pentru copii

Aceasta a fost acoperita prin intermediul a 3 intrebari asupra frecventei periajului dentar a copilului , dispozitivul de curatire si rolul adultului in igiena dentara a copilului. Fiecarei mame i s-a adresat intrebarea "cat de des sunt curatati dintii copilului dumneavoastra " cu 5 posibile variante de raspuns, mai tarziu categorizate ca: "mai mult de o data pe zi" , "o data pe zi" , "mai putin de o data pe zi" si "niciodata". In cele din urma pentru a facilita analizele finale, 2 categorii separate au fost formate: "de 2 ori pe zi sau mai putin" si "zilnic sau mai putin" pentru a evidentia factorii ce tin de igiena bucala a copilului prin efectuarea periajului de 2 ori pe zi. Raspunsurile la intrebarea despre dispozitivul de curatare au fost categorizate in: "periuta de dinti", "carpa de spalat" etc. si "nimic". Informatii despre rolul adultilor in igiena bucala a copiilor au fost sustrase prin intrebarea "cine efectueaza periajul copilului". Raspunsurile au fost categorizate astfel:"copilul singur","copilul sub supravegherea sau cu ajutorul adultului", "adultii singuri"

Factori ce tin de mama

Igiena dentara a mamelor a fost evaluata pe baza frecventei periajelor. Raspunsul la intrebarea "cat de des va periati dintii" a fost categorizata in :"mai mult de o data pe zi","o data pe zi" mai mult de o data pe zi".

Perceptia mamelor asupra propiilor abilitati de a intretine igiena bucala a propiilor copii a fost masurata pe baza a trei criterii. Raspunsurile au fost date pe o scala Likert cu 5 puncte variind intre: "puernic de acord" si "puternic contrar",iar scorurile au fost :"puernic de accord"(1), "de accord" (2), "nici o parere" (3), "contrar" (4), "puternic contrar"(5).

Informatii socio-demografice

Un interviu a cules informatii despre varsta copilului ,sex,grad de educatie al parintilor. Varsta copilului a fost inregistrata pe baza zilei de nastere. Trei grupuri de varste au fost formate pentru analize : 12-15 luni(n=242); 16-23 luni(n=156); 24-36 luni (n=106), primele 2 grupuri fiind oarecum suprareprezentate datorita recomandarilor de vaccinare la varstele de 12 respectiv 18 luni. Nivelul de educatie a fost inregistrat separat pentru tata si mama pe o scala cu 7 puncte, variind intre analfabet si diploma de doctorat. Educatia parintilor a fost definita ca cel mai mare nivel de educatie a oricarui dintre parinti si dupa aceea categorizata in 3 nivele: slab (scoala primara sau analfabet), moderat (diploma de liceu), inalt (educatie universitara). Impartirea copiilor pe baza nivelului de educatie a parintilor nu arata ici o diferenta intre grupele de varsta si sex.

Examinari clinice

Prior examinarilor clinice dentare, unul dintre autori cu 5 ani de experienta a primit educatie aditionala de la un dentist pediatru experimentat care a fost sef la catedra de pediatriedin cadrul universitatii.

Treiningul s-a finalizat cu o dubla examinare a copiilor rezultad intr-o valoare de 0.8 akappa pentru inregistrarea placii dentare. Examinarile dentare au fost efectuate cu ajutorul unei lampi si cu o oglinda dentara plana , cu mama si examinatorul stand intr-o pozitie "genunchi la genunchi".

Placa dentara a fost investigata pe suparfetele dentare ale incisivilor centrali superiori si inregistrate ca: "nu prezinta placa vizibila" , "placa prezenta numai la nivelul marginii gingivale" ,"placa abundenta ce acopera mai mult de marginea incizala a dintilor". Igiena orala copiilor a fost determinata ca valoare minima de placa si mai tarziu a fost categorizata in "bine" (absenta placii vizibile) si "slab" (prezenta placii vizibile).

Statistici aplicate

Evaluarea semnificatiilor statisticii a diferentelor dintre subgrupuri a inclus analiza variabilitatii (ANOVA) pentru compararea valorilor medii si testul cis-square pentru frecvente.

Considerente etice

Studiul a fost aprobat de Comitetul de Etica a Facultatii de Stomatologie din cadrul Universitatii de Medicina Shaheed Beheshti. Mamele au oferit consimtamant scris pentru participarea la studiu .

Subiectii au fost introdusi in baza de date numai cu un cod numeric.

Rezultate

Igiena orala a copiilor

Placa dentara vizibila a aparut pe cel putin un incisiv central superior la 65% dintre copiii cu varste intre 12-15 luni , la 70% la cei intre 16-23 luni si 76% la cei intre 24-36 luni (p<0.001), fara diferente legate de sex. Putini copii cu varste intre 12-15 luni ale caror parinti aveau nivel moderat de educatie prezentau placa vizibila , 57% vs 70-75% (p=0.02). pentru ultimele 2 grupuri de varsta nu s-a gasit nici o relatie intre prezenta placii vizibile si nivelul de educatie al parintilor .

Factori legati de mama

In randul mamelor 57% au sustinut ca-si periaza dintii o data pe zi si 11% mai mult de o data pe zi. Cu cat nivelul de educatie a fost mai crescut in familie cu atat a fost mai probabil pentru mame sa aibe o frecventa mai crescuta a periajului (p<0.001).

Tabelul 1 prezinta raspunsurile la cele 3 afirmatii ce descriu perceptia mamelor asupra abilitatii de a mentine igiena orala a copiilor lor. 59% dintre mame comparate cu 73% din randul mamelor ce proveneau din familii cu nivel scazut de educatie (p=0.01) au sustinut ca nu stiau sa perieze dintii copiilor. Mamele au confirmat ca aveau timp sa curete dintii copiilor lor din moment ce 72% dintre mame si 82% dintre acele mame ce provin din familii cu nivel crescut de educatie (p=0.02) nu au fost de acord cu aceasta afirmatie: "nu avem timp sa periem dintii copiilor de 2 ori pe zi. Nu au fost observata nici o diferenta bazata pe sex.

Igiena dentara a copilului

Pentru 5% dintre copii, mamele au raportat un periaj de 2 ori pe zi si pentru 38% absenta periajului. Periajul o data pe zi a fost raportat pentru 34% dintre toti copiii, pentru 19% dintre copii cu 15-19 luni, pentru 18% dintre cei cu 16-23 luni si 48% dintre cei cu 24-36 luni (p=0.001) .Frecventa curatirii bucale pentru copil a fost pozitiv asociata cu frecventa periajului mamei.

Frecventa curatirilor bucale a copiilor a fost mai mare pentru copiii ale caror mame au afirmat ca stiu cum sa perieze dintii copiilor si ca sunt capabile sa-si determine copiii sa-si perieze dintii de 2 ori pe zi (p<0.05). Nu au fost gasite diferente datorate sexului copilului sau nivelului de educatie al parintilor.

In randul acelor copii ai caror dinti au fost curatati (n=227), cel mai raspandit dispozitiv de curatare a fost periuta de dinti (70%) urmat de carpa de spalat (19%) si alte dispozitive. Dintre acei copii care au raportat folosirea periutei de dinti (n=170), 35% se periau singuri , 37% dintre cei cu 24-36 luni in comparatie cu 12% dintre cei cu 12-15 luni(p=0.03) si 20% cu ajutorul sau sub supravegherea adultului. Pentru 45% dintre toti copiii un adult efectua periajul.

Factori ce tin de periajul zilnic si de 2 ori pe zi al copilului.

Pentru toti copiii (n=504) frecventa curatirii bucale zilnice a fost direc proportional cu frecventa periajelor mamei. Cand am controlat informatiile ce tion de statusul socio-demografic al copilului, frecventa curatirilor copiilor a fost mai mare pentru copiii ale caror mame au sustinut ca stiu cum sa perieze dintii copiilor lor si ca sunt capabile sa-si determine copiii sa-si perieze dintii de 2 ori pe zi. Modelul de regresie logistica a indicat o potrivire buna. Un model separat de regresie logistica a aratat ca frecventa curatirii bucale a copiilor de 2 ori pe zi a fost direct proportional cu frecventa periajelor mamelor.

Discutii

Rezultatul acestiu studiu indica ca o frecventa mai mare a periajului mamelor au un impact evident asupra frecventei periajelor copiilor si asupra igienei bucale a acestora in copilaria timpurie.In plus, mamele care au abilitatea de a mentine igiena orala a copiilor lor au avut copii care-si periau dintii mai frecvent.

Frecventa curatirii cavitatii bucale la aceasta populatie de copii a fost la un nivel foarte scazut in comparatie cu datele inregistrate din tarile dezvoltate. Periajul de 2 ori pe zi , care este ca o parte a igienei bucale proprii,dar rar intalnita la subiectii nostri este practicata aproape in unanimitate de catre copii cu varste cuprinse intre 1-4ani (85-97%) de cateva tari nordice si in S.U.A. cu cel mai mare procentaj raportat in Scotia. Informatiile pe care le-am dobandit sunt comparabile cu acelea din cateva tari din Orientul Mijlociu (Iordania) ,dar mai scazut decat in alte tari ca Polonia si Hong Kong unde curatirea bucala a fost raportata la 66-75% dintre copii cu varste intre 1-3 ani respective.

Este puternic recomndat ca adultii sa efectueze periajul copiilor carora pana la o varsta de aproximativ 6 ani le lipsesc dexteritatea si cunostintele pentru o curatare adecvata.

Implicarea adultilor in igiena bucala a acestei populatii de copii a fost mai mare decat cea raportata pentru copiii din China si Hong Kong si aproape comparabila cu cea raportata pentru copiii pakistanezi si polonezi, dar mai scazut decat acea raportata pentru cateva tari nordice si S.U.A unde marea majoritate a adultilor inca se implica in periajul copiilor de 4 ani.

O descoperire alarmanta a fost nivelul scazut de igiena bucala in randul acestor copii cu varste intre 1-3 ani; datele prezente le depasesc pe cele din unele studii recente. Nu a fost gasita nici o relatie intre frecventa periajelor copilului si nivelul de igiena bucala a copilului. Aceasta s-ar putea datora faptului ca pentru majoritatea copiilor frecventa curatirii bucale a fost o data pe zi sau mai putin , ceea ce nu satisface recomandarile . celalalt motiv ar putea fi acela ca periajul nu ar mai fi eficient in indepartarea placii. In orice caz , relatia pozitiva intre frecventa periajelor mamei si igiena bucala a copiilor a fost o descoperire incurajatoare. Indica faptul ca mamele ce-si periaza dintii mai frecvent sunt capabile sa perieze dintii copiilor mai eficient. Acesta , din nou, cere sa se puna accent pe igiena dentara a mamelor in cadrul programului de promovare a igienei bucale pentru copiii aflati la copilaria timpurie. Pe de alta parte , indepartarea ineficienta a placii ar putea fi ameliorata pana la un punct de efectele benefice ale folosirii de pasta de dinti fluorurate in timpul periajului.

Copiii invata sa-si intretina igiena bucala in timpul socializarii primare. Consecvent, comportamentul parintilor in aceasta privinta influenteaza si comportamentul copiilor. Mamele joaca un rol essential , nu numai ca persoana care faciliteaza periajul dentar al copiilor mici dar si ca trasmitator al comportamentului de intretinere a sanatatii bucale.

Descoperirea noastra , a faptului ca nivelul de educatie a parintilor nu este asociat cu frecventa periajelor copiilor intra in contradictie cu alte descoperiri. Studiul nostrum sugereaza o lipsa de atentie asupra sanatatii bucale a copiilor in intreaga comunitate, in general si in randul stomatologilor in special. Cel mai recent program de sanatate orala promulgate in Iran recomanda prima vizita a copiilor la cabinetul stomatologic sa aiba loc dupa cea de a 2-a aniversare a copilului.

Ar trebui sa se puna accent pe o curatire frecventa a cavitatii bucale in copilaria timpurie si parintii ar trebui sa primeasca indicatii de baza pentru indeplinirea acestor sarcini. In plus, periajul parintilor si rolul lor active in intretinerea igienei orale a copiilor ar trebui incurajata.