SISTEMUL NERVOS

SISTEMUL NERVOS

Clasificare :

Dupa localizare -SNC -maduva spinarii

-encefal -trunchi cerebral :bulb , punte , mezencefal

-cerebel

- diencefal : talamus, metatalamus, hipotalamus,

epitalamus

-emisfere cerebrale

-SN periferic -nervi -cranieni

-spinali

-ganglioni-spinali

-vegetativi

Dupa rol : SNC-asigura sensibilitatea senzitivo-senzoriala si activitatea motorie somatica.

SNV - Coordoneaza activitatea incostienta a organelor interne.

Maduva spinarii

Nervii spinali - sunt 31 de perechi (8 cervicali, 12 toracici, 5 lombari, 5 sacrali, 1

coccigian)

- un nerv este format din - 2 radacini - anterioara

- posterioara

- trunchi

- ramuri

Radacina anterioara - este motorie

- contine neuroni motori din coarnele anterioare si laterale

- se distribuie la - musculatura - neteda

- striata

- glande

- vase de sange

Radacina posterioara - este senzitiva.

Contine un ganglion spinal format din neuroni in T, a caror dendrite culeg informatiile de la receptori, iar axonii fac sinapsa in cornul posterior sau trec in cordonul posterior.

Trunchiul - se formeaza prin unirea celor 2 radacini

- este mixt

Ramurile - dorsala inverseaza tegumentul si muschii spatelui si ai cefei

- ventrala - inerveaza tegumentul si muschii membrele anterioare si posterioare

- musculatura toracica (12 perechi de nervi intercostali)

- tegumentul fetei anterolaterale

- comunicanta - alba - contine fibre preganglionare

- cenusie - contine fibre postganglionare

- meningeala - inerveaza meningele

Functiile maduvei

Maduva spinarii are doua functii importante - functie reflexa

- functie de conducere

Functie reflexa

Actul reflex - este un proces prin care organismul raspunde la actiunea unui stimul.

- are ca suport anatomic arcul reflex format din : - receptor (dendrite sau celula)

- cale senzitiva

- centru nervos

- cale motorie

- efector

Tipuri de reflexe - somatice - monosinaptice

- polisinaptice

- vegetative

Reflexe monosinaptice - au arcul reflex format din doi neuroni(senzitiv si motor)

- sunt strict limitate si nu iradiaza

- au timpul de latenta scurt

- ex: reflexul rotulian, ahilean,bicipital,tricipital

Reflexe polisinaptice - au arcul reflex format din cel putin 3 neuroni(senzitiv intercalar si motor), - timp de latenta mare

- iradiaza in functie de intensitatea stimulului

- sunt reflexe de aparare(nociceptive)

- ex: reflexul de flexie

Reflexe vegetative: In maduva - cervico-dorsala:cardioaccelerator, pupilodilatator

- dorso-lombara: vasoconstrictoar sudorale, pilomotorii,motilitatea tubului digestiv

- lombosacrata: mictiune,defecatie, sexuale

Functia de conducere

Se realizeaza prin caile - ascendente

- descendente

* Caile ascendente - sunt formate din 3 neuroni

- primul neuron se afla in ganglionul spinal

- conduc informatiile (impulsurile) la centrii senzitivi

Sensibilitati exteroceptive:

1.Sensibilitatea tactile grosiera (protopatica)

Primul neuron este situat in ganglionul spinal ;el culege informatii de la receptori(Meissner,Markel) prin dendrite iar axonul patrunde in maduva si face sinapsa cu deutoneuronul(al doilea neuron)situat in cornul posterior.Axonul acestuia trece in cordonul anterior opus formand fasciculul spinotalamic anterior. Al treilea neuron este situat in talamus iar aria de proiectie este aria somestezica(senzitiva) din lobul parietal.

Rol :conduce informatii tactile grosiere

2.Sensibilitatea termica dureroasa

Primul neuron este situat in ganglionul spinal ;el culege informatii de la receptori(krause pentru rece si Ruffinipetru cald) prin dendrite iar axonul patrunde in maduva si face sinapsa cu deutoneuronul(al doilea neuron)situat in cornul posterior.Axonul acestuia trece in cordonul lateral opus formand fasciculul spinotalamic lateral. Al treilea neuron este situat in talamus iar aria de proiectie este aria somestezica(senzitiva) din lobul parietal.

Rol :conduce informatii termice durerose

3.Sensibilitatea tactila fina(epicritica) si vibratorie

Primul neuron este situat in ganglionul spinal ;el culege informatii de la receptori(Meissner pentru tact Vater Pacini pentruvibratii ) prin dendrite iar axonul patrunde in maduva,in cordonul posterior formand fasciculul spinobulbar Goll si Burdach si face sinapsa cu deutoneuronul(al doilea neuron)situat in bulb(nucleii Goll si Burdach Al treilea neuron este situat in talamus iar aria de proiectie este aria somestezica(senzitiva) din lobul parietal.

Rol :conduce informatii tactile fine si vibratiile

Sensibilitatea proprioceptiva

1.Sensibilitatea proprioceptiva constienta

Primul neuron este situat in ganglionul spinal ;el culege informatii de la receptori(fusuri neuromusculare,Golgi, Vater Pacini pentru vibratii ) prin dendrite iar axonul patrunde in maduva,in cordonul posterior formand fasciculul spinobulbar Goll si Burdach si face sinapsa cu deutoneuronul(al doilea neuron)situat in bulb(nucleii Goll si Burdach Al treilea neuron este situat in talamus iar aria de proiectie este aria somestezica(senzitiva) din lobul parietal.

Rol :conduce informatii de la proprioceptorii din muschi, oase,articulatii,aponevroza coordonandu-se miscarile constiete.

2.Sensibilitatea proprioceptiva inconstienta

Primul neuron este situat in ganglionul spinal ;el culege informatii de la receptori(fusuri neuromusculare, Vater Pacini pentru vibratii) prin dendrite, iar axonul patrunde in maduva si face sinapsa cu deutoneuronul(al doilea neuron)situat in cornul posterior.Axonul acestuia trece in cordonul lateral formand fasciculul spinocerebelos direct (Flechsig) pentru partea inferioara a corpului sau fasciculul spinocerebelos incrucisat (Gowers) pentru partea superioara. Aria de proiectie este paleocerebelul.

Rol :conduce informatii proprioceptive inconstiente.

Sensibilitatea interceptiva - este condusa pe cai spinotalamice si prin substanta reticulata.

* Caile descendente - coordoneaza motilitatea - voluntara prin caile piramidale

- involuntara prin caile extrapiramidala

Caile piramidale: - coordoneaza miscarile fine, voluntare(constiente)

- pornesc de la centrii motori ai cortexului si ajung la motoneuronii din maduva(coarnele anterioare)

- au traseu descendent prin trunchiul cerebral

- formeaza 2 categorii de fascicule - fasciculul piramidal direct

- fasciculul piramidal incrucisat

- fasciculul piramidal direct este situat in cordonul anterior

- fasciculul piramidal incrucisat este situat in cordoanele laterale

Caile extrapiramidale: - coordoneaza miscarile automate, tonusul, stari emotionale

- au origine in trunchiul cerebral si in cortex

- ex:fasciculul / rubrospinal-cu originea in nucleul rosu

- vestibularospinal cu originea in nucleii vestibulari

- tectospinal cu originea in coliculii cvadrigemeni

- reticospinali cu originea in substanta reticulata

- olivospinali cu originea in olivele bulbare

Trunchiul cerebral

Structura - alba la exterior

-cenusie la interior fragmentata in nuclei (motori, senzitivi, vegetative, proprii)

Functia reflexa a truchilui

Centri reflecsi sunt situati in:

Bulb - reflexe: secretorii si motorii digestive, respiratorii, cardiovasculare(vegetative), tuse, stranut deglutitie voma (somatice)

Punte - reflexe: salivare, lacrimale,cardiovasculare, respiratorii (vegetative), supt clipirea, masticator(somatice)

Mezencefal - reflexe: pupilare fotomotor(vegetative) statice, orientare vizuala, auditiva, de echilibru(somatice).

Functia de conducere se realizeaza prin substanta alba de catre :  1. Caile ascendente (prezentate la maduva) ce trec prin trunchi

2. Caile descendente :piramidale si extrapiramidale(prezentate la maduva)

3. SRAA - sistemul reticulat activator ascendant - este o cale ascendenta nespecifica ce determina reactia de trezire pregatind scoarta pentru perceperea impulsurilor ce sosesc pe caile ascendente specifice .Cortexul mentine starea de excitabilitate a substantei reticulate si secreeaza circuitul cortico-reticulo-cortical prin care isi pastreaza tonusul.

4. . Caile de asociatie ce fac legatura intre nucleii trunchiului.

Nervii cranieni

- sunt in numar de 12 perechi

- pot fi: senzitivi, motori, micsti

I - nervii olfactivi - senzitivi, conduc impulsurile la scoarta cerebrala

- inerveaza mucoasa olfactiva

II- nervii optici - senzitivi

- conduc impulsurile de la nivelul retinei la scoarta cerebrala

III- nervii oculomotori - motori

- ramura somatica inerveaza: dreptul inferior, superior, intern, oblicul inbferior, pleoapa superioara

- ramura vegetative inerveaza: muschii circulari ai irisului si ai corpului ciliar

- rol in miscarea globului ocular

IV - nervii trohleari - motori

- inerveaza oblicul superior

V - nervii trigemeni - micsti

- are trei ramuri - oftalmica (sensitiv)

- maxilara (sensitiv)

- mandibulara (mixt)

- inerveaza - tegumentul fetei

- ploapele, dintii, buzele, mucoasa nazala, glande salivare (senzitiv)

- musculatura masticatorie

- rol in masticatie si in sensibilitatea fetei

VI - nervii abduces - motori

- inerveaza dreptul extern al globului ocular

- rol in miscarile globului ocular

VII - nervi faciali - micsti

- inerveaza - mucoasa limbii si asigura sensibilitatea gustative pentru ale limbii

- muschii mimicii

- glandele salivare, lacrimale (asigura secretia lor)

VIII - nervii vestibulo-cohleari - senzitivi

- au doua ramuri - vestibulara ce conduc impulsuri legate de echilibru

- acustica ce conduc impulsuri legate de auz

IX - nervii glosofaringieni - micsti

- asigura sensibilitatea gustative din treimea bazala

- inerveaza muschii (motor) muschii faringelui, laringelui

X - nervii vagi - micsti

- inerveaza senzitiv baza limbii si mucoasa faringelui

- inerveaza motor muschii laringelui, faringelui

- inerveaza vegetative majoritatea organelor interne

XI - nervii accesori - motori

- inerveaza muschii trapezei si sternocleidomastoidieni

XII - nervii hipoglosi - motori

- inerveaza muschii limbii

Cerebelul

Substanta cenusie formeaza - la exterior scoarta cerebeloasa alcatuita din trei straturi :

- stratul molecular

- stratul mijlociu al celulelor Purkinje

- stratul granular

- la interior formeaza nucleii - Fastigiali, Globosi,

Emboliformi, Dintati

Substanta alba este la interior si este reprezentata de:

- fibre aferente ce vin de la maduva spinarii, trunchiul cerebral, cortex

- fibre aferente ce au traseu spre maduva spinarii, trunchiul cerebral, talamus

- fibre de asociatie - intre cortexul cerebelos si nucleii cerebelosi

- fibre comisurale - intre cele doua emisfere cerebeloase

Rol:

*Arhicerebelul: - reglarea echilibrului, extirparea determina - tulburari in mers

- pierderea echilibrului

*Paleocerebelul - regleaza tonusul muscular, extirparea determina - tulburari in mers

- exagerarea reflexelor osteotendinoase

*Neocerebelul - regleaza miscarile fine. Extirparea totala a cerebelului nu provoaca moartea dar determina : astazia- imposibilitatea de a sta in picioare fara sustine astenia - oboseala musculara rapida

atonia - diminuarea tonusului muscular

Diencefalul

Localizare - sub emisferele cerebrale, in continuarea trunchiului cerebral sustinere

Componente - talamus, metatalamus, hipotalamus, epitalamus

*Talamusul - este componenta cea mai voluminoasa

- contine nuclei ce realizeaza conexiuni cu nuclei bazali, maduva spinarii,

trunchiul cerebral, cortex

- contine nuclei releu unde se afla al lea neuron al cailor ascendente,

exceptie fac fibrele olfactive, viscerosenzitive

*Metatalamusul - contine - corpii geniculati laterali - statie pe traseul cailor

vizuale

- corpii geniculati mediani - statie pe traseul cailor

acustice

*Epitalamusul - contine - epifiza

- nucleul habenular ce coordoneaza reflexele olfactivo-somatice

*Hipotalamusul - contine trei grupe de nuclei - anteriori - ce secreta hormoni ce se

depoziteaza in hipofiza

posterioara

- posteriori (parasinaptici)

- mijlocii coordoneaza hipofiza anterioara

(sinaptici)

Rol: - regleaza - functiile vegetative

- reflexe comportamentale

- temperatura

- aportul alimentar, hidric

- bioritmul veghe-somn

- comportamentul sexual

- stari afectv-emotionale

- activitatea glandelor endocrine, metabolismul

- mentine homeostazia

Hipotalamusul este controlat de scoarta cerebrala.

Emisferele cerebrale

Reprezinta cea mai voluminoasa parte a sistemului nervos.

Configuratie - cele doua emisfere - sunt separate prin fisura interemisferica

- si sunt unite bazal prin - corpul calos

- trigonul cerebral

- comisurile albe - anterioare

-posterioare

- prezinta o fata - externa

- mediala

- bazala

- fetele sunt brazdate de santuri - adanci

- superficiale

Santuri adanci: - santul lateral - Sylvius

- santul central - Rolando

Aceste santuri adanci delimiteaza patru lobi: - frontal

- parietal

- temporal

- occipital

Santuri superficiale - delimiteza girusuri; Ex: - girusul precedental

- postcentral

- hipocampic

Structura - substanta - cenusie

- alba

* Substanta cenusie - formeaza - la baza emisferelor ganglionii bazali

- la suprafata scoarta cerebrala

- Ganglionii bazali - contin nuclei: - caudat

- lenticular

- rol: - regleaza - motilitatea automata

- moduleaza miscarile comandate de scoarta

- intra in alcatuirea cailor extrapiramidale

- Scoarta cerebrala - la scoarta ajung toate informatiile

- de la scoarta pornesc comenzile pentru activitatea motorie

- este formata filogenetic din: * alocortex

* neocortex

*Alocortexul impeuna cu girul circular formeaza sistemul limbic.

Sistemul limbic - are conexiuni cu hipotalamusul

- integreaza impulsurile olfactive

- coordoneaza activitatea vegetativa

- coordoneaza comportamentul (emotional, sexual, alimentar )

*Neocortexul - cuprinde: - arii senzitive

- arii motorii

- arii vegetative

- arii de asociatie

Aria senzitiva este regiunea unde se proiecteaza sensibilitatile specifice.

Ex: aria somestezica I - situate in girusul poscentral (lobul parietal)

- aici se proiecteaza - cutanata

- proprioceptiva

- proiectia senzitiva formeaza homunculus senzitiv

aria somestezica II - aici se proiecteaza sensibilitatea tactila grosiera

- situata in peretele santului Sylvius

aria vizuala - este prezenta pe marginea sciziunii calcariene

aria acustica - este prezenta in lobul temporal

aria olfactiva - este prezenta in sistemul limbic, lobul temporal

aria gustativa - este prezenta in partea anterioara a girusului poscentral

aria vestibulara - nu s-a descoperit localizarea

Aria motorie - regiunea de unde pornesc comenzi la nucleii motori ai nervilor cranieni si maduvei spinarii

Ex: Aria motorie principala - situate in girusul precentral

- nuclei sunt dispusi sub forma homunculus motor

Neocortexul de asociatie - contine - aria - de asociatie

- prefrontala

- parietooccipitala

- temporala

- intervine - in determinarea personalitatii

- memoria vizuala

- controlul activitatii sexuale

Substanta alba - este situate la interior si este formata din fibre:

*de proiectie - leaga scoarta de etajele inferioare

*comisurale - leaga cele doua emisfere (corpul calos, trigonul c., comisurile albe)

*de asociatie - leaga zone din aceeasi emisfera

Functia reflexa a emisferelor cerebrale 

Refexele sunt :

1.Neconditionate(innascute) se transmit ereditar de la parinti la urmasi si dureaza toata viata(exemplu reflexul de tuse,stranut,supt ,flexie)

2.Conditionate(dobandite) ce se formeaza in timpul vietii prin invatare,au caracter temporar(exemplu reflexul vizual salivar)

Sistemul nervos vegetativ(SNV)

Coordoneaza activitatea incostienta a organelor interne.

SNV este format din 2 parti :

SNV simpatic

SNV parasimpatic

SNV simpatic si parasimpatic inerveaza aceleasi organe avand efecte antagonice.(opuse)

SNV prezinta o parte centrala si una periferica.

SNV simpatic

Componenta centrala (centri nervosi) se afla in coarnele laterale ale maduvei. Centrii primesc informatii de la viscere prin neuronii viscerosenzitivi din ganglionii spinali.

Exemple de centrii :pupilodilatator , cardioaccelerator ,vasoconstrictor ,sudoral, pilomotor, mictiune, defecatie, sexuale.

Componenta periferica este reprezentata de :

lanturile ganglionare paravertebrale(22-25 perechi de ganglioni)

plexuri viscerale

Calea eferenta este formata din 2 tipuri neuroni :

neuronul preganglionar situat in maduva axonul paraseste maduva prin radacina anterioara formeaza ramura comunicanta alba (cu fibre preganglionare) si face sinapsa cu cel de al 2 lea neuron.(sinapsa colinergica)

Neuronul postganglionar al carui axon ajunge la efectori(muschii netezi si glande)

(sinapsa adernergica)

SNV parasimpatic

Componenta centrala este este localizata in :

1. Trunchiul cerebral(parasimpatic cranian)
2. Maduva sacrata(parasimpatic sacrat)

Centri parasimpatici localizati in trunchi :

Accesor al oculomotorului

Salivar(superior si inferior)

Lacrimal

Dorsal al vagului

Centri parasimpatici localizati in trunchi :

Defecatie

Mictiune

Sexuale

Componenta periferica :fibre pre si postganglionare.

Calea eferenta este formata din 2 tipuri neuroni. Sinapsele sunt adrenergice.

Funtionarea SNV are la baza arcul reflex.

Efectele stimularii SNV

Simpaticul intervine in situatii neobisnuite periculoase pregatind organismul pentru lupta sau fugaiar parasimpaticul intervine in conditiiobisnuite de viata.

Patologia sistemului nervos

Meningita -este o inflamatie a membranei meningeale (la nivelul maduvei sau encefalului).

Cauze -virale(virusul West Nile), bacteriene( bacilul Koch ,Neisseria meningitidis ).

Simptome : febra, varsaturi,fotofobie,cefalee;

Coma -consta in pierderea cunostintei si a mobilitatii.

Cauze : traumatisme,septicemii,intoxicatii,diabet zaharat netratat,hehoragii.

Hemoragii cerebrale-apar prin ruperea vaselor de sange la nivelul encefalului.

Cauze : hipertensiune,arteroscleroza,tumori,traumatisme.

Simptome : respiratie profunda ,sforaituri, intoarcerea capului si ochilor spre leziune.

Analizatorul vizual

Este format din: *segmentul receptor - localizat in globul ocular(retina)

*segmentul de conducere

*zona corticala

*Segmentul receptor = retina - prezinta pata galbena, cu o depresiune fovea centralis

unde acuitatea este maxima

- este formata din 10 straturi

- primul strat contine celule pigmentare ce asigura

obscuritatea

- elementele fotoreceptoare sunt - celulele cu bastonas

(125-130 mil)

- celulele cu conuri

(5-7 mil)

- celulele cu bastonas sunt receptorii vederii nocturne, sunt

sensibile la lumina dar nu percep detalii; contin rodopsina

- celulele cu conuri percep culorile, contin iodopsina

*Segmentul de conducere

Celule receptoare - celule bipolare (primul neuron) - neuroni multipolari - formeaza nervul optic ce parasesc ochiul prin pata oarba - chiasma optica aici fibrele din jumatatea nazala se incruciseaza - tractul va conduce informatii din jumatatea temporala a retinei de aceeasi parte si jumatatea nazala de parte opusa - corpii geniculari laterali din metatalamus (al treilea neuron) - segmentul central.

*Cortexul vizual - pe marginea sciziunii calcarine

Fiziologia analizatorului vizual

Vederea permite omului sa perceapa forma, culoarea, marimea, luminozitatea, miscarea obiectelor.

1)Formarea imaginii pe retina

- se realizeaza asemanator formarii imaginilor in aparatul foto .

- se realizeaza cu ajutorul irisului si aparatului optic ce functioneaza ca un system dioptric

- razele de lumina sufera o tripla refractie - aer - cornee

- fata anterioara a cristalinului

- fata posterioara a cristalinului

- imaginea formata - este clara, mai mica si rasturnata

- persista o fractiune de secunda pe retina

- distanta focala a ochiului normal = mm, iar axul globului ocular mm

- concordanta intre lungimea axului (anterioara - posterioara) si puterea de convergenta a

mediilor refringente caracterizeaza ochiul emetrop (normal)

- la miopi - axul este mai lung

- sau curbura cristalinului este mai mare

- se corecteaza cu lentile biconcave

- la hipermetromi - axul este mai scurt

- sau curbura cristalinului este diminuata

- se corecteaza cu lentile biconvexe

- la astigmatici - curbura corneei sau a cristalinului este neuniforma

- se corecteaza cu lentile cilindrice

2)Acomodarea

- este procesul prin care imaginea obiectelor mai apropiate de metrii

sunt focalizate pe retina, pentru cele situate la mai mult de metrii nu

este necesara acomodarea

- se realizeaza prin modificarea curburii cristalinului

- cand privim un obiect apropiat ligamentele cristalinului se relaxeaza in

urma contractiei muschilor circulari si creste curbura cristalinului (puterea de refractie) - se corecteaza axele oculare cu ajutorul muschilor

- se micsoreaza pupila, toate au ca rezultat formarea imaginii

- in conditii de repaus cristalinul este turtit

- punctul remotum linita vederii clare fara acomodare ( metrii)

- punctul proximum - punctual cel mai apropiat de ochi la care

acomodarea este maxima

3)Mecanismul fotoreceptiei

- razele de lungime de unda nm ajung la receptori si modifica pigmentii

fotosensibili generand potentiale de actiune

- in celulele cu conuri iodopsina se descompune in retinen si scotopsina

- retinenul este - descompus in vitamina A

- o parte se leaga de scotopsina

- in celulele cu conuri sub actiunea luminii puternice iodopsina se descompune in retinue

si fotopsina

- vederea fotopica (in lumina puternica) este realizata de conuri

- vederea scotopica (in lumina slaba) este realizata de bastonase

4)Adaptarea la lumina si intuneric

- trecerea de la un mediu puternic luminat la intuneric, determina o adaptare de de

minute, timp necesar sintezei de iodopsina

- trecerea de la intuneric la lumina necesita o acomodare de minute

5)Perceperea culorilor

- culorile sunt percepute de celulele cu conuri

- se considera trei tipuri de conuri, pentru cele trei culori fundamentale rosu, verde

albastru

- stimulare simultana a celor trei tipuri de conuri duce la senzatia de alb

- nestimularea duce la senzatia de negru

Analizatorul auditiv

Segmentul receptor: receptorul auditiv este organul Corti situat in canalul cohlear (melcul mebranos)Organul corti este format din receptori si celule de sustinere .Celulele receptoare au cili ce vin in contact cu membranba tectoria.

Segmentul de conducere - este format din trei neuroni

- primul este localizat in ganglionul spiral Corti

- al doilea in nuclei cohleari pontini

- al treilea neuron este localizat in corpii geniculati mediali

Segmentul central - este localizat in girul temporal superior

arii de asociati in lobul parietal

Fiziologia: o unda sonora are urmatorul traseu:

Ureche externa - timpan - ciocan - nicovala - scarita- fereastra ovala - perilimfa rampei vestibulare - helicotrema - perilimfa rampei timpanice - endolimfa (prin membrana bazilara) - membrana bazilara se indoaie si cilii vin in contact cu membrana tectoria rezultand potentiale de actiune ce sunt transmise la cortex.

Contractia muschilor ciocanului diminueaza sunetele puternice,iar cotractia muschilor scaritei amplifica sunetele slabe.Pentru sunetele joase membrana bazilara vibreaza in varful melculuiiar pentru sunetele inalte labaza acestuia.

Sunetele percepute formeaza campul auditiv ,acesta se micsoreaza in afectiuni iflamatorii,prin lezarea timpanului si odata cu varsta.

Daca ureachea percepe timp indelungat sunete cu aceeas frecventa si amplitudine apare fenomenul de adaptare.(scade sensibilitatea auditiva)

Frecventa sunetelor percepute de om: Hz, iar intensitatea de dB

Analizatorul vestibular

Segmentul receptor

Receptorii vestibulari sunt situati in utricula si sacula membranoasa formand macula(celule cu cili ce patrund intr o membrana gelatinoasa cu otoliti) si in crestele ampulare (celule cu cili ce patrund intr o membrana gelatinoasanumita cupula)

Segmentul de conducere este format din 3 neuroni :

Protoneuronul este situat in ganglionul Scarpa,axonul sau formeaza ramura vestibulara a nervului VIII

Deutoneuronul este situat in bulb

Al treilea neuron este situat in talamus

Segmentul central - in lobul temporal

Mecanismul echilibrului

Stimularea receptorilor vestibulari nu produce senzatii ci reflexe statochinetice(pastrarea echilibrului).Stimulii sunt reprezentati de accelerarea sau incetinirea miscarilor de rotatie in jurul corpului si de variatii ale acceleratiei lineare. Ei determina deplasarea endolimfei in directie cotrara miscarii determinand excitarea receptorilor. Receptorii din canalele semicirculare orizontale informeaza asupra pozitiei corpului din jurul axului vertical.

Receptorii din canalele semicirculare verticale informeaza asupra pozitiei corpului din jurul axului orizontal.

Receptorii din utricula si sacula informeaza percep variatii ale acceleratiei lineare.

La pastrarea echilibrului cotribuie si anlizatorul Kinestezic,vizual, cerebelul .

Distrugerea receptorilor (din labirintul membranos)determina tulburari grave ale echilibruluidar ulterior intervin mecanisme compensatorii.

Analizatorul cutanat

Asigura sesibilitatea tactila(fina si grosiera) termica,dureroasa.

Receptorii

1. Terminatii nervoase libere receptioneaza stimuli tactili,termici durerosi
2. Corpusculii Meissner sunt stimulati de atigeri fine
3. Corpusculii Ruffini receptioneaza stimuli termici-caldura
4. Corpusculii krause receptioneaza stimuli termici-reci
5. Corpusculii Pacini sunt stimulati de miscari slabe
6. Discurile Merkel sunt stimulate de atingeri puternice.

Segmentul de conducere-vezi maduva spinarii

Segmentul central -aria somestezica

Pe baza informatiilor din mediul extern cu privire la forma ,dimensiunea, greutatea,  consistenta obiectelor, variatiile de temperatura, prezenta unor stimuli nocivi se elaboreaza reflexe adecvate ce au ca rezultat adaptarea organismului.

Patologia analizatorilor

Herpesul -consta in aparitia unor vezicule( in regiunea fetei sau a organelor genitale)

pline cu lichid transparent care ulterior se tulbura Acestea se transforma in cruste si dispar fara cicatrice.

Cauze : virusul herpetic(Isau II)

Cataracta -opacifierea cristalinului ce duce ladiminuarea vederii si pierderea acesteia.

Apare la ambii ochi,avand drept cauze varsta inaintata,traumatisme ale cristalinului,diabetul zaharat.

Glaucomul- consta in cresterea presiunii intraoculare cu efecte negative asupra nervului optic. Nedepistata si netratata la timp duce la orbire ireversibila.(se distruge nervul optic).

Conjunctivita costa in inflamatia conjunctivei iar ochiul este congestionat(impaiejenit cu vase de sange)

Cauze : fum, praf, gaze ,corpi straini.

Simptome : usturime ,mancarime,sezatie de nisip in ochi.

Otita -este o boala inflamatorie ce poate afecta urechea externa,medie,interna.

Otita externa consta in inflamarea conductului auditiv extern datorita patrunderii unor substante iritante sau sub actiunea unor microorganisme.

Simptome : mancarimi,durere,zvacnituri.

Otita medie este o infectie ce se manifesta prin diminuarea auzului, durere, temperatura ridicata,varsaturi. Netratata duce la declasarea otitei interne caracterizata prin :

surditate ,ameteala , greturi,tulburari de echilibru.

SISTEMUL ENDOCRIN

Hipofiza

- Localizare: - se gaseste la baza encefalului, in saua turceasca a osului sfenoid

- Structura: este formata din trei lobi: - anterior constitue adenohipofiza

- mijlociu constitue adenohipofiza

- posterior constituie neurohipofiza

a) Lobul anterior:

- este costituit din cordoane celulare care formeaza epiteliul secretor al glandei

- adenohipofiza secreta hormonal somatotrop si hormonii grandularitropi

Hormonul somatotrop (STH): hormonul de crestere:

- are ca actiune stimularea cresterii armonioase a intregului organism

- intervine in dezvoltarea celulelor, diminueaza eliminarea de: K, Ca, P, Na

- activeaza transportul aminoacizilor in celule

- stimuleaza sinteza proteinelor

- Hipersecretia de STH:

- inainte de pubertate: determina gigantismul (crestere exagerata in inaltime, talie, peste metrii)

- dupa pubertate: acromegalia (cresterea exagerata a extremitatilor membrelor, oaselor fetei buzelor, limbii )

-Hiposecretia de STH:

- determina la copii nanismul hipofizat (piticism cu dezvoltare fizica proportionala si intelect normal )

- Hormonii grandulari tropi:

- Hormonul corticotropina ACTH:

- stimuleaza cresterea, dezvoltarea si activitatea secretorie a glandelor corticosuprarenale

- Hormonul tireotropina- TSH:

- stimuleaza secretia de hormoni ai tiroidei

- Hormonii gonadotropi : - controleaza functiile gonadelor feminine si masculine

Ex: Foliculostimulant FSH si luteinizant LH

- Hormonul prolactina:

- stimuleaza, la femei, secretia corpului galben si secretia lactata, si dezvoltarea glandelor mamare

b) Lobul mijlociu: - secreta hormonul melanocitostimulant MSH

- acesta stimuleaza sinteza de melanina

c) Lobul posterior = neurohipofiza

- formeaza impreuna cu tija pituitara

- este formata din axonii neuronilor hipotalamici anteriori si celule gliare

- cei doi hormoni ADH si ocitocina sunt secretati de catre nucleii anteriori hipotalamici

ADH = vasopresina: - conserva apa in organism

- stimuleaza absorbtia apei

- hipersecretia - determina cresterea concentratiei urinare

- creste tensiunea

- hiposecretia - diabetul insipid caracterizat prin poliurie, polidipsie

Ocitocina - contractia musculaturii netede uterine in timpul nasterii

- stimuleaza eliminarea laptelui

Tiroida:

- Localizare: este situata in partea anterioara a gatului, in dreptul cartilajului laringian

- Structura: - este formata din doi lobi laterali uniti intre ei prin istmul tiroidian

- structural prezinta un parenchim grandular

- Hormonii tiroidieni : - in foliculi exista un coloid ce contine tireoglobulina, care prin iodarea tizozinei formeaza doi hormoni: - tiroxina

- triiodotironina

Actiunea in organism :

- au efect calorigen, manifestat prin cresterea metabolismului bazal, a consumului de O , a oxidarilor celulare

- controleaza impreuna cu hormonul somatotrop, cresterea si diferentierea neuronilor, formarea mielinei

- intensifica eliminarile de azot din organism si catabolismul proteic

- reduc depozitele de lipide

- intensifica absorbtia intestinala de glucoza si catabolismul glucidic

- stimuleaza activitatea gonadelor

- determina nervozitate, neliniste

Hipofunctia tiroidiana:

- determina efecte variatein functie de varsta

- la copii: nanismul tiroidian - cu dezvoltare fizica si psihica redusa pana la cretinism

- la adulti: scaderea capacitatiide memorare si invatare

- indiferent de varsta are loc reducerea metabolismului bazal, determinand mixedemul, pielea uscata, ingrosata si caderea parului, anemiei, cresterea in greutate

Hiperfunctia tiroidiana: determina boala lui Basedow-Graves caracterizata prin:

- cresterea metabolismului bazal

- exoftalmie

- tulburari circulatorii

- iritabilitate crescuta

- hiperfagie cu scadere in greutate

- cresterea in dimensiuni a glandei

Pancreasul endocrin:

- Localizare: este reprezentat de insulele lui Langerhans asezate intre acinii? globulari ai pancreasului exocrin

- Structura: - este format din doua tipuri de celule:

a) celule ά care secreta glucagonul

b) celule β care secreta insulina

Insulina:

- este principalul hormon hipoglicemiant al organismelor

- actioneaza in directia cresterii gradului de utilizare a glucozei in celule

- al depunerii glucozei sub forma de glicogen (glicogenogeneza)

- al transformarii glucidelor in lipide

- stimuleaza sinteza de proteine, pornind de la glucide

- determina intrarea glucozei in ficat, rinichi, muschi, tesutul adipos

Hiposecretia: produce diabetul zaharat ce se caracterizeaza prin:

- hiperglicemie, glicozurie (eliminare de glucoza prin urina)

- poliurie (eliminarea de urina in cantitati mari)

- polidipsie (consum compensator al unei cantitati mari de apa)

- polifagie (consum exagerat de hrana) cu scdere in greutate

Hipersecretia: - produce hipoglicemie insotita de slabirea fortei fizice, de tulburari ale activitatii nervoase si chiar de coma.

Glucagonul: - are efecte opuse insulinei, determinand hiperglicemia prin glicogenoliza

- stimuleaza gluconeogeneza - formarea de glucide din lipide si proteine

Glandele suprarenale

Sunt formate din 2 zone diferite :

1. Corticosuprarenala la interior
2. Medulosuprarenala la exterior

1. Corticosuprarenala

Secreta hormoni sintetizati pe baza de colesterol :

1. Mineralocorticoizi(aldosteron, corticosteron)

Rol : intervine in metabolismul si mentine echilibru ionic Na /K

2. Glucocorticoizi(cortizol, cortizon, prednisol)

Rol :

Stimuleaza degradrea proteinelor crescand eliminarile de N

Cresc lipemia si glicemia

Cresc numarul de elemente figurate

Cresc secretia de HCl si pepsinogen

Stimuleaza eliminarea excesului de apa

Produc iritabilitate scaderea puterii de concentrare

3. Hormoni sexuali( androgeni estrogeni progesteron)

Rol :

Aparitia si mentinerea caracterelor sexuale secundare

Sinteza proteinelor

Medulosuprarenala este de orgine nervoasa ,secreta 2 hormoni :

1. adrenalina
2. noradrenalina

Acesti hormoni au efecte similare cu stimularea simpaticului.

Rol :

stimuleaza SRAA determinand axietate, frica, starea de alertacorticala

creste frecventa cardiaca ,pusul

vasodilatatie

relaxarea musculaturii tractului digestiv, a vezicii urinare ,contractia sfinterelor

Contractia muschilor erectori

midriaza

Hipeglicemie, lipemie

Gonadele -vezi la reproducere

MISCAREA

Sistemul osos

- Scheletul : - reprezinta suportul morfologic si functional al muschilor striati scheletici, cu care formeaza sistemul locomotor

- Scheletul capului cuprinde doua regiuni:

- Neurocraniul: - este constituit din urmatoarele oase: - temporale (doua)

- parietale (doua)

- frontal

- occipital

- sfetnoid

- etmoid

- Viscerocraniul: - cuprinde oase : - maxilarul (

- mandibula ( )

- vomerul ( )rel

- oasele zigomatice ( )

- nazale ( )

- lacrimale ( )

- cornete? nazale ( )

- palatine ( )

- Scheletul trunchiului cuprinde:

- Coloana vertebrala: - este constituita din vertebre care difera ca forma, marime, numar, pe regiuni: - reguinea cervicala: vertebre (primele doua atlas si axis)

- reguinea toracica: vertebre

- reguinea lombara: vertebre

- reguinea sacrala: vertebre sudate (sacrum)

- reguinea coccigiana: vertebre sudate (coccis)

O vertebra este formata din - corp vertebral si arc vertebral, arcul are trei apofize. Prin suprapunerea vertebrelor rezulta canalul vertebral ce contine maduva spinarii.

- Coastele in numar de perechi, prezinta trei grupe: - adevarate (de la I la VII)

- false: VIII, IX si X

- flotante XI si XII

- Sternul: - este osul pieptului la care se articuleaza coastele I-X prin cartilajele costale

- este format din manubriu sternal, corp, apendice xifoid

- Scheletul membrelor superioare cuprinde:

- centura scapulara formata din omoplat si clavicula

- membrul liber format din: - humerus

- radius si cubitus

- carpiene

- metacarpiene

- falange

Scheletul membrelor inferioare cuprinde:

- centura pelviana: - formata din doua oase coxale care cu osul sacrum si coccisul alcatuiesc bazinul

- membrul liber format din: - femur

- paleta (rotula)

- tibia si fibula (peroneul)

- carpiene

- metacarpiene

- falange

Cresterea oaselor

Patologia sistemului osos

Deformari ale coloanei vertebrale :

1. Cifoza- cresterea convexitatii coloanei toracale
2. Scolioza -devirea laterala a coloanei
3. Lordoza -accentuarea cocavitatii lombare

Se pot corecta prin gimnastica medicala.

Entorsa -intinderea ligamentelor fara ca oasele sa iasa din articulatie.

Luxatii -ruperea ligamentelor cu iesirea oaselor din articulatie.

Simptome :imflamaea regiunii,durere,micari dificile.

Cauze : miscari bruste,lovituri.

Se impune imobilizarea regiunii fara a se incerca punerea oaselor la loc.

Fractura -ruperea ,strivirea unui os in urma unui traumatism.

Etapele vindecarii : formarea unui hematom(cheag de sange)-formarea unui tesut spongios vascularizat in zona fracturii-formarea unui calus osos-eliminarea tesutului osos in exces de catre osteoclaste(celule ce digera tesut osos)

Sistemul muscular

Principalele grupe de muschii scheletici:

- Muschii capului: - muschii mimici, in jurul orificiilor: bucal, nasal, orbital

- muschii cutanati

- muschii masticatori

- muschii limbii

- muschii extrinseci ai ochilor

- Muschii gatului: - pielosul gatului

- sternocleidomastoidieni

- hioidieni

- Muschii trunchiului: - muschii spatelui: - trapezi

- marii dorsali

- muschii santurilor vertebrale

- muschii toracelui (pectorali, dintati, intercostali, diafragmi)

- muschii abdomenului: - drepti abdominali

- oblici - externi

- interni

- Muschii membrului superior: - muschii umarului (deltoidul)

- muschii bratului (biceps, triceps)

- muschii antebratului (flexori,extensori, pronatori

supinatori)

- muschii mainii

- Muschii membrului inferior: - muschii fesieri

- muschii coapsei (croitor, cvadriceps, femoral, abductori,

bicepsul femual)

- muschii gambei (flexori, extensori)

- muschii piciorului

Proprietatile muschilor:

- Elasticitatea: - reprezinta proprietatea muschiului striat scheletic de a se intinde si a reveni ;a forma initiala dupa incetarea fortei

- Plasticitatea: - reprezinta proprietatea muschilor netezi viscerali de a-si mentine tensiunea constanta la lungimi diferite.

- Excitabilitatea: - reprezinta proprietatea muschiului de a raspunde prin manifestari specifice la actiunea unui stimul extern (fizic, chimic, electric)

- Contractibilitatea: - reprezinta proprietatea muschiului de a raspunde prin contractie la actiunea unui stimul. Are mai multe faze:

- eliberarea ionului de Ca din reticulul sarcoplasmic

- cuplarea actinei cu miozina formand actomiozina

- scindarea ATP-ului prin reactia de oxidare aeroba

- contractia: - consta in scurtarea discurilor clare prin alunecarea microfilamentelor

de actina printre cele de miozina (sarcomerele se scurteaza)

- relaxare: - consta in repolarizarea membranelor si re introducerea ionului de Ca in

reticulul endoplasmatic cu consum de energie

- se decupleaza actomioza si sarcomerul revine la forma initiala

*Manifestarile mecanice:

- Conractia izomerica: - modifica tensiunea muschiului, dar lungimea ramane constanta

- este caracteristica musculaturii postulara

- nu produce lucru mecanic ci caldura

- Contractia izotonica: - tensiunea ramane constanta, dar se modifica lungimea

- este caracteristica muschilor scheletici

- realizeaza lucru mecanic si produce miscare

*Manifestarile termice:

- energia chimica eliberata in timpul contractiei este convertita in lucru mecanic (cca

) si in energie calorica (

- muschii sunt principalii generatori de caldura din organism, atat prin tonusul muscular

cat si prin frisoane

*Tonusul muscular:

- este starea de contractie permanenta, dar partiala a musculaturii

- in fiecare moment, un mic numar de fibre musculare se afla in contractie si determina

o stare de usoara tensiune

- are rol in mentinerea posturii normale, in mimica, termoreglare

*Forta musculara: - reprezinta tensiunea dezvoltata de muschii in timpul contractiei ei depinde de intensitatea stimulilor si de particularitatile morfo-functionale ale muschilor

- o contractie simpla = secusa si apare in urma aplicarii unui stimul

- contractia normala = tetanus apare in urma aplicarii unor stimuli repetati

- tetanosul este - complet

- incomplet

Patologia sistemului muscular

Oboseala musculara:  - se caracterizeaza prin diminuarea fortei musculare si a preciziei realizarii miscarii. - se datoreaza scaderii rezervelor energetice, acumularii de acid lactic in fibra musculara lipsei de O , epuizarii substantelor macroenergetice si a mediatorilor chimici la nivelul placilor motorii.

-apare in urma unui efort indelungat

Rupturile musculare apar in eforturi intense de lunga durata.

Functiile de nutritie

Digestia si absorbtia

Sistemul digestiv este: - format din - tub digestiv

- glande anexe

Glandele anexe: - Glandele salivare: - in cavitatea bucala se deschid canalele a trei

salivare tubulo-acinoase:

- subliguale - celule mucoase

- submaxilare - ambele tipuri de celule

- parotide - celule seroase

- inervatia motorica a acestora este realizata de nervii cranieni:

VII-Faciali (sublinguale si submaxilare) si IX-Glosofaringieni

(parotide)

- Ficatul: - este cea mai mare glanda exocrina, cca g

- are multiple functii metabolice, avand si rol de glanda anexa a tubului

digestiv

*bila: - este produsul de secretie continua a hepatocitelor

- Pancreasul: - are forma alungita, asezat inapoia stomacului

- este o glanda mixta de tip acinos,

- acinii sai secreta sucul pancreatic, care se varsa in duoden prin canalul

principal Wirsung si prin canalul secundar Santorini

- intre acinii grandulari se afla insulele Langerhans care secreta insulina si

glucagonul

Fiziologia sistemului digestiv

1) Digestia bucala - consta in maruntirea, inmuierea alimentelor si formarea bolului alimentar. Se realizeaza cu ajutorul - masticatiei si secretiei salivare

- masticatia - este un act reflex voluntar ce se automatizeaza treptat

- rol in maruntirea alimentelor

- reglare: stimul - V, VII, IX, X - centrii bulbo-pontini - V, VII, XII - buze, obraji,

limba, muschii masticatori

- saliva - contine: substante minerale, amilaza, mucina,lizozom

- rol: - formarea bolului alimentar

- curatirea si umezirea mucoasei bucale

- eliminarea de metaboliti, virusuri, Hg, Pb

- deglutitie

- hidrolizeaza amidonul cu ajutorul pitalinei (amilaza) rezulta dextrina si

maltoza

- reglare: stimul - V, VII, IX, X - bulb, punte - VII, XII - glande - secretie

2) Deglutitia - cansta in trecerea bolului din cavitatea bucala - faringe - esofag - stomac

- are trei tipuri: - bucal

- faringian

- esofagian

- reglare: - V, VII, IX, X (cale aferenta) - centrii deglutitiei (bulb) - IX, X, XII (fibre

motorii) - limba, laringe

3) Digestia gastrica - au ca rezultat formarea chimului gastric

- se realizeaza prin - secretie gastrica

- functia motorie

Secretia gastrica - copozitia sucului gastric - apa

- substante organice (mucus si enzime)

- substante anorganice HCl, NaCl, KCl,

Fosfati de Mg, Ca

- HCl - rol: - activeaza enzimile proteolitice

- actioneaza asupra proteinelor

- antiseptic

- enzimele: - pepsina + proteine = peptide

- labfermentul: - coagularea laptelui -cazeinogen din lapte +

labferment rezulta (in prezentaCa++) paracazeinat deCa

- geletinaza - degradeaza gelatina

- lipaza - degradeaza lipidele emulsionate, in glicerol si

acizii grasi

- mucusul - rol protector al mucoasei (contra HCl)

Functia motorie - asigura amestecul alimentelor cu sucul gastric

4) Digestia intestinala - are ca rezultat - chilul intestinal

- se realizeaza sub actiune combinata a sucului pancreatic intestinal

si al bilei si functiei motorii a intestinului

*Sucul pancreatic: - compozitie: apa, bicarbonate de Na, enzime

- pH =

- cantitate: l/zi

Enzime: Amilaza + amidon = maltoza

Lipaza + lipide = acizi grasi si glicerol

Elastaza + proteine fibroase = peptide

Tripsina, chimotripsina + proteine = peptide ,care sub actiunea carboxipeptidazelor = tri/dipepdide

*Bila: - ml/zi

- compozitie: apa, pigmenti biliari, saruri biliare, colesterol, lecitina

- nu contine enzime

- reduce tensiunea superficiala a lipidelor

*Sucul intestinal - contine mucus si bicarbonati

- enzimele sunt localizate la polul apical al enterocitelor

Ex: Peptidazele + si-tripeptide = aminoacizi

Dizaharidele + maltaza = glucoza, fructoza, lactoza

Lipaza + lipide = acizi grasi si glicerol

Functia motorie a intestinului - se realizeaza prin miscari segmentare si peristalzice ce

au carezultat deplasarea "in suveica" a continutului

intestinal

5) Fiziologia intestinului gros - primeste ml chil

- are trei functii - secretorie

- absorbtie

- motorie

*Secretia de mucus usureaza inaintarea si eliminarea materiilor fecale. Alimentele ramase neprelucrate sunt supuse actiunii de fermentatie si putrefactie de catre microbiota intestinala. Fermentatia consta in degradarea glucidelor rezulta: CH₄, CO₂, H₂, acid acetic, lactic.Putrefactia consta in degradarea proteinelor rezulta: NH₃, scatol, indol ce sunt detoxificate in ficat.

*Absorbtia - la nivelul intestinului se absoarbe: H O, electroliti, vitamine

*Functia motoare - este asemanatoare cu cea a intestinului subtire

Defecatia - este un act reflex coordonat medular si cortical prin care materialele fecale sunt eliminate.

Absorbtia intestinala:

- este un process fiziologic complex prin care produsii de digestie apa, sarurile minerale

si vitaminele trec prin mucoasa intestinala si ajung in mediul intern

- mecanismele prin care se realizeaza absorbtia sunt active si pasive

Mecanisme pasive: sunt:

- difuziunea substantelor de la o concentratie mare la una mai mica

- osmoza: trecerea solutiilor de la presiune osmotica mica la presiune osmotica mai mare,

prin membrana semipermeabila pe care o constitue mucoasa intestinala

- pinocitoza: inglobarea unor picaturi de lichid si transportul lor prin mucoasa intestinala

Absorbtia proteinelor:

- se face sub forma de aminoacizi prin mecanisme active si selective la polul intern al

celulelor mucoasei si prin mecanisme pasive de difuzie

- dupa absorbtie, aminoacizii trec in vena porta

Absorbtia glucidelor:

- se face sub forma de monozaharide de la nivelul jejunului, prin mecanisme active si

pasive

Absorbtia lipidelor:

- se face in prima parte a intestinului subtire, sub trei forme:

- prin pinocitoza, pentru mici picaturi de grasimi nedigerate

- difuziune, pasiv, pentru glicerol, care este hidrosolubil

- complexe de micelii hidrosolubile (chilomicroni)

Absorbtia apei si sarurilor minerale:

- se face la nivelul intestinului subtire si intestinului gros

Absorbtia vitaminelor: se face in functie de solubilitatea lor:

- vitaminele hidrosolubile se absorb pasiv

- vitaminele liposolubile se absorb similar lipidelor prin formarea de complexe cu

sarurile biliare.

Patologia aparatului digestiv

Caria dentara-degradarea dentinei sub actiunea unor bacterii, ce produc cavitati in interiorul dintelui.

Cauze -igiena defectuasa,alimentatia bogota in glucide dar si genetice.

Simptome -durere cu caracter pulsatoriu,sensibilitate la cald, rece.

Stomatita -leziuni inflamatorii la nivelul mucoasei bucale cauzate de substante toxice,microorganisme.

Simptome :durere,mancarime,febra, cefalee,insomnie.

Enterocolite -inflamarea mucoasei intestinale avand drept cauza intoxicatii sau toxiinfectiile alimentare.

Simptome : dureri abdominale,diaree,transpiratie,deshidratare.

Ciroza hepatica -consta in dezvoltarea tesutului conjunctiv in detrimentul, hepatocitelor.

Cauze : virale,consumul exagerat de alcool.

Simptome : icter,ascita,scadere in greutate.

Litiaza biliara -pietre la fiere- consta in prezenta unor calculi in vezica biliara.

Cauze

Simptome : dureri vii in partea dreapta,icter - in urma blocarii canalului coledoc, intoleranta la lipide.

Pancreatita -inflamarea pancreasului si necrozarea acestuia.

Cauze :excesele alimentare ,consumul de alcool.

Simptome :dureri puternice,varsaturi,balonare.

Circulatia

Sangele este alcatuit din:

*Plasma ( ): - este un lichid galbui, vascos, compus din apa ( ) si reziduri

uscate - substante organice si substante anorganice

- Elemente figurate: - reprezinta din volumul sangvin

- ele sunt: - globule rosii (eritrocite sau hematii)

- globule albe (leucocite)

- pachetele sangvine (trombocite)

Functiile sangelui:

1) Transportul apei si al substantelor nutritive: se realizeaza de la nivelul intestinului subtire, unde acestea sunt absorbite, la tesuturi, prin intermediul plasmei sangvine.

2) Transportul substantelor de excretie: substantele rezultate in urma catabolismului (uree, acid uric, amoniac) sunt transportate de catre plasma de la tesuturi la organe de excretie.(rinichi)

3) Transportul gazelor respiratorii: se realizeaza atat la nivelul plasmei sangvine, sub forma dizolvata ( O si CO ) si sub forma de bicarbonate ( CO ),cat si la nivelul hematiilor, prin combinatiile labile hemoglobinei cu aceste gaze.

- combinatia labila a hemoglobinei cu oxigenul - oxihemeglobina, reprezinta principala

forma de transport a oxigenului prin sange ( ) (HbO

- combinatia labila a hemoglobinei cu CO -carbohemoglobina (HbCO ) - este una din formele de transport a CO de la tesuturi la plamani

4) Mentinerea echilibrului hidroelectrolitic al organismului

5)Functia de aparare a sangelui:

- functionarea normala a organismului este in permanenta amenintata de patrunderea din

exterior a factorilor antigenici

- impotriva acestora, organismul se opune prin mijloacele sale de aparare specifice si

nespecifice

6) Reglarea functiilor si asigurarea unitatii organismului:

- alaturi de sistemul nervos, sangele prezinta o cale de legatura directa intre structurile

organismului, asigurand nu numai transportul unor substante reglatoare, dar si

functionarea coordonata a acestora

7) Termoreglerea: circulatia sangelui contribuie la uniformizarea temperaturii corporale si la eliminarea surplusului de caldura la exterior, asigurand mentinerea temperaturii constante a organismului (homeotermia)

8) Homostaza: - un complex de mecanisme de oprire a sangerarii in cazul unor hemoragii

-Sistemul Rh: - in sangele maimutei Rhesus si la din oameni exista Ag D si ei sunt cu Rh pozitiv restul-15% nu au acest Ag. - --anticorpii anti-Rh apar in cursul vietii la indivizi ce nu il au (Rh negativ) in urma unor transfuzii repetate cu sange Rh⁺ si pot da accidente dupa transfuzii .

Grupele de sange : 0(1) Ag =0 Ac=α,β Ag=antigen=aglutinogene

A(II) Ag=A Ac= Ac=anticorp=aglutinine

B(III) Ag=B Ac=

AB(IV) Ag=A,B Ac=0

Exitenta grupelor se datoreaza prezentei pe hematii a unor Ag(A ;B) si in plasma a unor anticorpi( , )

Regula in trasfuzii este ca Ac din plasma celui ce primeste sange ,sa nu intalneasca Ag de acelas tip prezent la donator.

0

A B

AB

Exemplu : o persoana ce are grupa B nu poate primii sange de la o persoana cu grupa A deoarece Ac α din plasma celui ce primeste se intalneste cu Ag A de la donator si se distrug hematiile.

Imunitatea

Reprezinta proprietatea organismului de a recunoaste si a neutraliza antigenele straine (non-self) patrunse in organism, care ar determina perturbari ale homeostaziei.

Reactia organismului la actiunea Ag straine se numeste raspuns imun iar elementele ce intervin in apararea organismului alcatuiesc sistemul imun.

Exista o imunitate nespecifica realizata prin :

1. Bariere mecanice (tegument)
2. Rezistenta naturala a speciei
3. Iflamatia
4. Fagocitoza cu ajutorul macrofagelor

Exista o imunitate specifica realizata prin :

1. Limfocite(BsiT)
2. Macrophage

Limfocite T intervin in imunitatea mediata celular.

Limfocite B intervin in imunitatea mediate umoral.(produc anticorpi) si sunt considerate celule cu memorie.

Imunitatea poate fi:

1. Mostenita cand generatiile anterioare au venit in cotact cu un Ag , si Acprodusi se mostenesc la urmasi.
2. dobandita  natural cand organismul a venit in contact cu Ag si aprodus Ac ce il va prteja o perioada de timp (toata viata pt virusul urlian ,cateva luni pt virusul gripal)
3. dobandita artificial prin vaccinare : activ cand se introduc germeni morti

pasiv cand se introduc Ac

Proprietatile miocardului :

* Excitabilitatea: - este proprietatea miocardului de a raspunde la stimuli care egaleaza

sau depasesc valoarea de prag (legea "tot sau nimic")

- inima este excitabila numai in faza de relaxare (diastola), iar in

sistola se afla in stare refractata absoluta si nu raspunde la stimuli

("legea neexcitabilitatii periodice a inimii")

* Automatismul: - reprezinta propietatea tesutului nodal de a se autoexcita ritmic

- mecanismul se bazeaza pe modificari ciclice de depolarizare si

nepolarizare ale membranelor

- ritmul cardiac ( batai/minut) - este determinate de nodulul

sinoatrial si poate fi modificat de factorii externi

- caldura, influentele simpatice, adrenalina, noradrenalina determina

tahicardie

- frigul, influente parasinaptice si acetilcolina determina bradicardie

- in cazul lezarii: - lezarea nodului sinoatrial determina diminuarea

frecventei cardiace (la batai/minut), iar cand se

lezeaza si nodului atrioventricular, automatismul

este preluat de fasciculul Hiss ( batai/minut)  * Conductibilitatea: - proprietatea miocardului de a propaga excitatia in toate fibrele sale

- impulsurile generate automat si ritmic de la nodulul sinoatrial se

se propaga in peretii atriilor, ajung la nodulul atrioventricular si

la tesutul miocardic ventricular

- tesutul nodal genereaza si conduce impulsurile, iar tesutul miocardic

adult raspunde prin contractii

* Contractibilitatea: - proprietatea miocardului de a raspunde la actiunea unui stimul de a

raspunde prin modificari ale dimensiunilor si tensiunii

- in camerele inimii se produce o presiune asupra continutului

sangvin si are loc expulzarea acestuia

- forta de contractie este mai mare in ventricule decat in atrii, iar cea

mai mare este in ventriculul stang

- contractile miocardului se numesc sistole, iar relaxarile diastole

- Ciclul cardiac: - reprezinta succesiunea unei sistole si a unei diastole

- la un ritm de de batai /min, ciclul cardiac dureaza sec

- intre sistola atriala si cea ventricularaeste o diferenta de sec datorita

intarzaierii propagarii impulsului de la nodulul sinoatrial la cel

atrioventricular.

- sistola atriala dureaza sec, iar diastola atriala dureaza sec

- sistola ventriculara dureaza sec iar diastola ventriculara sec

- diastola generala sec

In diastola atriala atriile se relaxeaza si primesc sange venos( prin venele cave ce se deschid in Ad si venele pulmonare As). Cand presiunea atriala creste se deschid valvulele atrioventiculare si sangele curge pasiv in proportie de 70-80%. Diferenta de sange ajunge in ventricule prin sistola atriala.

In diastola ventriculara vetriculele se relaxeaza si primesc sange din atrii prin valvulele atrioventriculare.(presiunea din ventricule este iferioara)

In sistola ventriculara ventriculul se contracta se inchid valvulele atrioventriculare presiunea creste devenind superioara celei arteriale se deschid valvulele semilunare si sangele este expulzat in artera aorta si pulmonara.

Valori masurabile in ciclul cardiac:

*Debitul sistolic: - volumul de sange expulzat de inima intr-o sistola (cca. ml)

*Debitul cardiac: - volumul de sange trimis in organism / minut = debitul sistolic x

frecventa cardiaca 75x75=5,5l/min

*Travaliu cardiac: - lucrul mecanic al inimii in sistola = volum sistolic ori presiunea

ori presiunea arteriala medie = ml x mmHg

- ciclul cardiac este insotit de manifestari acustice si electrice

- Manifestarile acustice: - sunt reprezentate de cele doua zgomote cardiace:

- zgomotul sistolic: - produs de inchiderea valvulelor

atrioventriculare si de sistola

ventriculara

- este mai lung si de tonalitate joasa

- zgomotul diastolic: - produs de inchiderea valvulelor

semilunare ale arterei aorte si ale

arterei pulmonare

- este scurt si ascutit

- Manifestarile mecanice(pulsul): - sunt acele unde vibratorii ce se propaga prin peretii arterelor ce apare datorita izbirii sangelui pompat de Vs de cel existent pe vas.

- Manifestarile electrice: - variatiile biocurentilor de depolarizare si repolarizare a micardului, se inregistreaza sub forma electrocardiogramei (EKG)

Tensiunea reprezinta presiunea pe care o exercita sangele asupra peretilor arteriali.

In sistolaare valoarea de 120 mmHg iar in diastola 80 mmHg.

Circulatia mare ( inima-corp-inima)

Din Vs porneste artera aorta ce contine sange oxigenat pe care il va distribuii organelor prin ramurile ei. La nivelul capilarelor se realizeaza schimburile de gaze si sangele venos este colectat de vene care in final se deschid in venle cave(superioara si inferioara).

Venele cave se deschid in Ad.( Ad→ Vd)

Circulatia mica ( inima-plamani-inima)

Din ventriculul drept porneste artera pulmonara ( ce contine sange cu CO ) la plamani unde are loc hematoza pulmonara(oxigenarea sangelui). Sangele se intoarce la inima prin 4 vene pulmonare ce se deschid in As.(As→Vs)

Retineti !

Arterele duc sangele de la inima iar venele aduc sangele la inima.

Patologia aparatului circulator

Cardiopatia ischemica - consta in stenoza ( ingustarea) arterelor coronare datorita depunerii colesterolului pe peretii interni ai vaselor. Se manifesta prin :

Anghina pectorala (gheara) -dureri pectorale puternice in timpul efortului deoarece miocardul nu este oxigenat suficiet

Infarctul miocardic-blocarea unei coronare sau o ramura a acesteia urmata de necrozarea teritoriului deservit( durere puternica in spatele sternului ,palpitatii,transpiratii reci.)

Hemoragia -pierderea unei cantitati de sange. Poate fi (dupa localizare si natura vasului) :

Interna

Externa

Capilara sangele musteste la suprafata ranii.

Venoasa sangele este inchis la culoare si curge continuu.

Arteriala sangele curge in pulsatii.

Pierdere de 1-2 l este grava, iar peste 50%determina moartea.

Anemiile reprezinta o scaderea numarului de hematii si pot avea urmatoarele cauze :

Hemoragiile (anemie posthemoragica)

Lipsa fierului(anemie feripriva)

Imposibilitatea maturarii hematiilor (anemie percinoasa)

Actiunea unor factori chimici ( Pb, P,sulfamide, toxinele unor microorganisme) ce distrug hematiile(proces numit hemoliza)

Cand mama cu Rh este la a doua sarcina si fatul are Rh+ antigenele anti D distrug hematiile copilului.( anemie hemolitica)

Leucemiile - afecteaza globulele albe si organele limfoide. Numarul leucocitelor ajunge la 50.000-200.000 pe mm.

Respiratia

Sistemul respirator: format din:

- Caile aeriene: sunt:

- Fosele nazale:

- Faringele:

- Laringele:

- Traheea

- Bronhiile

- Plamanii: - alcatuiesc organele respiratorii propriu-zise, in care au loc schimbul de gaze

dintre organism si aerul atmosferic

- sunt asezati in cavitatea toracica

- fiecare plaman este invelit de pleura

- pleura prezinta: - o foita parietala, care adera la peretii toracelui

- o foita viscerala care adera la plaman

- consistenta plamanilor este elastica, spongioasa

- pe fata externa se gasesc scizuri care impart plamanii in lobi:

- plamanul drept in trei lobi

- plamanul stang in doi lobi

Fiziologia respiratiei:

* Mecanica respiratiei: - procesele mecanice respiratorii sunt procesele prin care cavitatea

toracica isi modifica volumul ceea ce permite inspiratia si

expiratia pulmonara

* Inspiratia: - este un act motor activ, realizat cu ajutorul muschilor respiratori

- prin contractia acestora se modifica volumul cutiei toracice: longitudinal,

transversal si anteroposterior

- plamanii se dilata pasiv datorita fortei de adeziune a pleurelor, astfel ca

presiunea aerului pulmonar devine mai mica decat presiunea atmosferica cu

mmHg

- diferenta de presiune face ca aerul atmospheric sa patrunda in plamani

pasiv, realizandu-se inspiratia

- este determinata de contractia muschilor intercostali, supracostali si a

diafragmei

* Expiratia: - este un proces pasiv

- in conditii obisnuite, toracele revine la dimensiunile sale de repaus, ca

urmare a relaxarii musculaturii respiratorii

- presiunea din interiorul plamanilor creste cu mmHg, iar o parte din

aerul introdus in plamani este expulzat

- Frecventa miscarilor respiratorii:

- in stare de repaus este de respiratii pe minutla barbat si respiratii la femeie

- miscarile respiratorii permit patrunderea si iesirea succesiva a aerului din plamani,

contribuind la realizarea ventilatiei pulmonare

VC- volumul curent =500ml reprezinta volumul de aer introdus-eliminat in inspiratie/expiratie normala

VIR- volumul inspirator de rezerva=1500ml- reprezinta volumul de aer introdus intro inpiratie fortata

VER- volumul expirator de rezerva=1500ml- reprezinta volumul de aer eliminat intro expiratie fortata

VC+VIR+VER=CV , CV=capacitarea vitala=3500ml

VR=volumul rezidual=1500ml=aer ce nu poate fi eliminat decat prin deschiderea toracelui

CV+VR=CPT =5000ml ,capacitatea pulmonara totala

Schimburile de gaze se fac pe baza unor legi fizice, pe baza proprietatilor membranei alveolo-capilare.

*Etapa pulmonara:

- se realizeaza datorita diferentei presiunii partiale ale O , CO , dintre cele doua medii

despartite de membrana alveolo-capilara

- in aerul din alveole O este la o presiune pulmonara de mmHg

- in sangele venos O este la o presiune pulmonara de mmHg

- O va trece in sange pana la echilibrarea presiunilor

- sangele ce paraseste plamanii contine oxigen in proportie de

- oxigenarea sangelui se numeste hematoza pulmonara

- CO va trece din sange ( mmHg) in aerul alveolar ( mmHg)

- CO are o solubilitate de de ori mai mare decat O , si o viteza de difuziune de de

ori mai mare, deaceea diferenta de presiune este suficienta

*Etapa sangvina:

a) transportul de O se face: - in forma dizolvata

- si sub forma de HbO

- hemul hemoglobinei are atomi de Fe si poate fixa fiecare cate o molecula de O

b) transportul de CO : - % dizolvat in plasma

- bicarbonati %

- HbCO (carbohemoglobina) %

CO + H O - anhidreaza,carbonizeaza- H CO

H CO - HCO ^- + H⁺

HCO ^- + K(in eritrocite), Na (plasma) -KHCO NaHCO

* Etapa tisulara - sangele cedeaza O tesuturilor trecand de la o presiune mmHg

la mmHg

- CO va trece in sange din lichidul interstitial ( mmHg - mmHg)

Patologia aparatului respirator

Gripa este o boala virala ce afecteaza caile respiratorii dar si plamanii,caracterizata prin febra, dureri de cap etc.

Fibroza pulmonara -formarea de tesut conjunctiv in plamani ca urmare a inhalarii a particulelor de praf, carbune , azbest. Capacitatea respiratorie este dimimuata si se poate declansa cancerul pumonar.

Emfizemul pulmonar are drept cauza degradarea tesutului elastic pulmonar si retinerea unei cantitati mari de aer ce duce la ruperea peretilor alveolari. Oxigenarea sangelui este deficitara ,inima realizeaza un efort mai mare pentru a suplinii acest deficit ceea ce duce la imbolnavirea ei.

Excretia

Sistemul excretor: format din:

Rinichii - sunt situati retroperitoneal, in lojele renale

- Nefronul: - unitatea morfofunctionala a rinichiului

- cei doi rinichi cuprind circa doua milioane de nefroni

- un nefron este constituit din:

*Corpusculul renal Malpighi: cuprinde:

- Capsula Bowmann: are forma de cupa, cu peretele din doua foite

- viscerala

- parietala

- Glomerulul renal:- format dintr-un ghem cu bule capilare

*Tubul urinifer: cuprinde trei segmente:

- Tubul contort proximal

- Ansa Henle: - are forma literei U

- este formata din:

- Tubul contort distal

*Vascularizatia rinichiului: - la rinichi ajunge din debitul cardiac

Caile urinare: sunt:

- Ureterele : - sunt conducte musculo-membranoase captusite la interior de uroteliu

- Vezica urinara: - este un organ cavitar cu o capacitate fiziologica de ml

- este situata in loja vezicala din pelvis

- Uretra: - este, la barbat, organul comun sistemelor excretor si genital

Fiziologia excretiei:

Formarea urinei: se desfasoara in mai multe etape:

1) Ultrafiltrarea glomerulara: - este procesul de trecere a plasmei sangvine prin

membrana filtrata(din glomerul), in tubul urinifer, unde

constitue urina primara.

-urina primara este o plasma fara proteine

- cantitatea de urina primara formata in 24 de ore este de

de litri

2) Reabsortia tubulara: - este procesul de trecere ai unor constituenti ai urinei primare

din tubul urinifer in capilarele sangvine, prin transport activ

sau pasiv

- transportul activ: consta in absorbtia cu consum de energie a:

glucozei, aminoacizilor, acid uric, fosfati, B , vitamina C

Na⁺, K⁺

- transport pasiv: H O, Cl^- , uree

- se desfasoatra la nivelul segmentelor proximal si distal

- din cei ml urina primara/minut la vezica ajunge un mililitru

restul de 124 ml se absorb

3) Secretia tubulara: - consta in trecerea din capilarele sangvine peritubulare in lumenul

tubular a K⁺, H⁺, amoniacului, ureei si a altor produsi toxici din

plasma

- se desfasoara la nivelul tubilor contorti distali

- in urma proceselor de reabsorbtie si de secretie tubulara, cantitatea

de urina scade la l/ h, iar concentratia creste, rezultand urina

finala

Patologia aparatului excretor

Cistita este o afectiune a vezicii urinare cauzata de microorganisme.

Simptome : -jena in zona abdominala inferioara

-urinari dese insotite de dureri

-senzatie de mictiune fara eliminare de urina

Nefrita (glomelurita) - consta in inflamarea nefronului(glomerulului)  - - este cauzata de streptococi ,traumatisme ale rinchilor

Simptome :dureri de cap si in zona rinichilor,greta, varsaturi, urina rosiatica :

Functia de reproducere

Sistemul genital masculin: este alcatuit din: - testicule

- cai spermatice

- glande anexe (prostate, vase seminale)

- penis

Organele genitale interne sunt

- Testiculele: (gonadele masculine): - sunt organe pereche de forma ovoida, avand pe

marginea posterioara epididimul cu rol in

maturarea si depozitarea spermei

- sunt situati in scrot

- este acoperit de o membrana fibroasa - albuginea -

aceasta trimite spre interior septuri ce impart

testiculul in 200-300 lobuli formati din:

- tubi seminiferi (producatori de sperma)

- tesut interstitial (producator de hormoni

masculini)

*Vascularizatia: - este asigurata de mai multe artere, cea mai importanta este artera

testiculara, ramura a aortei abdominale

*Inervatia: - este vegetativa, simpatico si parasimpatica

- Veziculele seminale: - secreta un lichid care se elimina in canalul ejaculator, servind ca

transport si ca mediu nutritiv pentru spermatozoizi

- Prostata: - glanda tubularocinoasa situata in jurul portiunii initiale a uretrei

- secreta un lichid laptos care intra in compozitia spermei

Organul genital extern este:

- Penisul: - este organul capulator masculin alcatuit din doi corpi cavernosi si corpul

spongios, care acopera complet uretra

- este si organ al mictiunii - eliberarea urinei

Calea excretoare: tubul seminifer - tub drept - reteaua de canale neregulate -

canale aferente - canal deferent - epididim - canal ejaculator -uretra

Functiile testiculare

*Spermatogeneza: - incepe de la pubertate; procesul se desfasoara permanent si este o

succesiune de diviziuni celulare in urma carora se maturizeaza

spermatozoizii

- spermatogonii - spermatocite I - spermatocite II - spermatide -

spermatozoizi

- Spermatozoidul (gametul masculin):

- este o celula mobila microscopica, alcatuita din cap, piesa intermediara si flagel

- devin mobili numai in lichidul spermatic si sunt expulzati odata cu sperma prin

ejaculare ( milioane de spermatozoizi la o ejaculare)

- sunt de doua feluri: 22+X sau 22+Y, pentru ca barbatii au cromozomii de sex X si Y

*Secretia de hormoni androgeni: se datoreaza celulelor interstitiale:

- principalul hormon androgen este testosteronul

- stimuleaza cresterea si dezvoltarea gonadelor masculine

- asigura dezvoltarea si mentinerea caracterelor secundare sexuale

- efect anabolic asupra proteinelor

Sistemul genital feminin: format din: - ovare

- cai genitale ( trompa uterina, uter, vagin si

vulva)

- glande mamare

Organele genitale interne sunt:

- Ovarele (gonadele feminine):

- sunt organe pereche situate in pelvis

- au forma ovoida si sunt legate prin ligamente cu peretele bazinului, cu uterul si

trompele uterine

- la nastere prezinta de foliculi ovarieni, dar se matureaza

- au un invelis conjunctiv sub care se disting doua zone:

1) zona corticala in acre se afla foliculii ovarieni

2) zona medulara, tesut conjunctiv lax, in care se gasesc vase sangvine si nervi

- Trompele uterine: - conducte pereche intre ovare si uter, in forma de palnie

- au margini franjurate spre ovar si servesc pentru captarea ovulului

expulzat din foliculul matur

- Uterul: - organ musculos cavitar, nepereche, situat intre vezica urinara si rect

- are forma de para

- format dintr-un corp si colul uterin

- are o musculatura neteda cu fibre longitudinale, radiare si spiralate

Ciclul menstrual: - normal, are o durata de de zile

- incepe de la pubertate si constitue un element principal al

caracterelor sexuale feminine

- curinde trei faze:

1) faza menstruala: cu drata de zile, in care stratul superficial al

mucoasei uterine distruse se elimina impreuna cu o cantitate de

sange

2) faza proliferativa: intre a -a si a -a zi, caracterizata prin

ingrosarea mucoasei uterine

3) faza secretorie: care dureaza de la a -a zi pana la un nou ciclu

in cazul in care nu a avut loc fecundarea ovulului

- ovulatia se produce in a -a zi

- Vaginul: - se gaseste in continuarea uterului

- este un organ cavitar care se deschide de la exterior in regiunea vulvei

Organul genital extern: este:

- Vulva: cuprinde: - labile mari si muntele lui Venus

- labile mici si clitorisul

- orificiul vaginal si glandele externe vaginale

- Anexele sistemului genital feminin: sunt:

*Glandele mamare: - au rol de a elabora laptele necesar hranirii copilului

- este formata din lobi, iar acestia din lobuli

- are ca unitate secretorie acinul

Functiile ovariene sunt:

* Ovogeneza: - procesul de formare a ovulului in foliculii ovarieni: ovagonie - ovocite I

ovocite II - preovul - ovulul

- Ovulul: - una din cele mai mari celule din organism, poate fi vazut si cu ochiul liber - epiteliul follicular ramas in urma ovulatiei incepe sa profileze si formeaza corpul galben care secreta atat progesteron cat si estrogen

* Secretia de hormoni ovarieni:

Hormonii estrogeni rol :

Determina cresterea glandelor mamare la fete,si aparitia caracterelor sexual secundare

Intervin in proliferarea mucoasei uterine

Determina hipoglicemie

Stimuleaza sinteza proteinelor

Conservarea apei si a Na in organism,a calciului in oase.

Progesteronul :

Pregateste uterul pentru nidatie

Mentinerea sarcinii

Ambii inhiba secretia de FLS si LH

Patologia aparatului reproducator

Anexitele reprezinta inflamatii ale trompelor uterine si ale ovarelor.

Simptome : febra,intepaturi in coapse si solduri,greturi,balonari,dereglari ale ciclului.

Netratata duce la sterilitate.

Adenomul de prostata este un cancer bening ce afecteaza prostata. Musculatura vezicii cedeaza treptat si urina persista in vezica dupa mictiune, crescand presiunea in caile superioare.

Simptome : dificultate la mictiune,scaderea fortei jetului,sezatie de evacuare incopleta, urinari dese,pierderi involuntare de urina.