SONDAJELE

SONDAJELE

Definitie. Sondajele reprezinta introducerea unor sonde, in cavitati naturale. Sondele pot fi confectionate din cauciuc, plastic sau metal. Sondajele se pot face in scop de: explorare, evacuare (golire) sau pentru a introduce substante medicamentoase sau substante de contrast. Manevra poarta numele de cateterism. Cateterul venos a fost descris, la capitolul infectiilor intravenoase.

Sondajul vezicii urinare: bolnavul, de sex masculin, este intins pe spate, cu picioarele usor departate; cel care face sondajul se va aseza la dreapta bolnavului si va tine, in mana stanga, penisul, cu mana dreapta va apuca sonda sterila pe care a avut grija sa o unga, cu ulei de parafina steril; glandul penisului trebuie sa fie spalat si aseptizat, inainte de sondaj; urina evacuata, lent, pentru a reduce pericolul hemoragiei ex vacuo, va fi colectata, masurata si trimisa la laborator pentru examenul sumar de urina si urocultura. Incidentele pot fi:

sangerare, semn de cale falsa, adica de traumatizare a uretrei care poate sa duca la aparitia unui abces urinos;

febra, datorata propagarii unor infectii, la bolnavii cu stricturi sau abcese vechi.

La femei, sondajul urinar este mult mai usor, acestea avand uretra scurta; se folosesc sondele metalice cere se pot steriliza, de mai multe ori sau sonde de unica intrebuintare.

Sonda "à demeure" este o sonda permanenta sau de durata. Sonda cea mai buna pentru, acest, scop este sanda Foley, care este prevazuta cu un balonas, ca un manson, cere fixeaza sonda in vezica si nu poate fi smulsa de bolnavi.

Tubajul duodenal se executa cu sonda speciala, de cauciuc, numita sonda Einhorn. Sonda sterila si unsa cu ulei de parafina, se introduce, pe cale bucala sau endonazala, pana in stomac si duoden. Tubajul poate sa fie gastric, pentru studiul chimismului gastric sau pentru evacuarea lichidelor din stomac. Tubajul duodenal se face in scopul analizei bilei (A, B, C), in descoperirea unor paratitoze (giardia), descoperirea unor microcalculi sau in diagnosticul icterului mecanic. Tubajul duodenal se poate face, in scop explorator: stomac (cancer, ulcer), bila (afectiunile colcistului si coledocului). Se mai poate face, in scop terapeutic, pentru aspiratie gastrica continua, in ocluziile intestinale, dilatatiile gastrice, hemoragiile digestive s. a.

Spalatura gastrica se face, cu tubul Faucher, care este mai gros si mai rigid. Este indicata in dilatatia acuta de stomac, stenozele pilorice, anesteziile generale si pentru spalaturi gastrice, la bolnavii care au inghitit diverse substante, in scop de sinucidere sau accidentale.

Aspiratia continua a intestinului subtire se face cu tubul (sonda) Miller- Abbott, care este mai lung decat sonda Einhorn si este prevazuta cu un cilindru dublu cere are, in capat, o oliva (bila) de metal, gauri laterale si un balonas cere se poate umfla pentru a fixa sonda, la nivelurile dorite.

Incidentele sondajelor sunt:

epistaxis, dureri nazo- faringiene si, chiar, otice prin lezarea mucoaselor in care patrunde sonda;

atingerea laringelui, fara anestezierea prin pulverizare prealabila poata sa produca tuse si chiar crize de asfixie, prin spasm glotic;

infectii toraco- bronho- pulmonare, prin aspiratia unor lichide din tubul digestiv in calea respiratorie;

ulceratii sau inflamatii ale esofagului, stomacului sau duodenului urmate de stenoze; stenoza esofagiana este frecventa, dupa sondajele prelungite, din cursul pancreatitelor acute;

perforatii ale unor ulcere sau ulcere de decubit, de la nivelul stomacului sau esofagului;

eroziuni, ulceratii sau stenoze intestinale, prin sondasau invaginatii de intestin, prin buclerea sondei sau antrenarea balonasului, din sonda intestinala.