REUMATISMUL ARTICULAR (FEBRA REUMATISMALA)

REUMATISMUL ARTICULAR   (FEBRA REUMATISMALA)

Numita si artrita reumatismala, boala este definita ca un proces inflamator cu evolutie acuta sau cronica, cu afectarea `n princial a tesuturilor articulare si periarticulare dar si cu implicarea altor tesuturi, mai frecvent cel cardiac. La animale boala poare a fi frecventa la miei, caini, porci si taurine, desi cazuri de artrita generalizata sunt destul de frecvent semnalate si la alte animale.

Etiologic, reumatismul articular, este singura boala inclusa `n categoria bolilor de colagen, la care pana `n prezent se recunoaste interventia unor agenti infectiosi. Un rol deosebit se pare ca `l au diferite specii de streptococi hemolitici.Din leziunile `ntalnite la porc se izoleaza Streptococcuis suis si Erysipelothrix insidiosa. Nu se exclude si posibila interventie a unor virusuri.

~n patogeneza interventia unui ecanism imun a fost de mult timp pesupusa. S-au evidentiat anticorpii fata de componentele streptococice (antistreptolizina, antistreptokinaza, antistreptodornaza, antiproteina M) si s-a dovedit ca unii din acesti anticorpi reactioneaza cu tesutul miocardic. L:a om s-a dovedit ca exista o `nrudire antigenica `ntre constituientii streptococului si respectiv o glicoproteina `n valvulele cardiace, cartilajul articular si aorta, ceea ce ar determina o reactie imuna `ndreptata deopotriva si contra streptococcului sar si `mpotriva propriilor tesuturi (Gruis - 1979, cit. Ghergariu). Leziunile se instaleaza ca urmare a producerii de complexe imune, cat si a interventiei hialuronidazei si sunt sterile sub raport bacteriologic.

Clinic se constata disfunctie locomotorie, articulatiiel fiind tumefiate, calde, direroase. Concomitent pot fi suprinse simptome de tonsilita, endocardita, mamita, glomerulonefrita sau altele. La om se descriu, si tulburari nervoase, consecutiv reactiei dintre autoanticorpi cu celulele din ganglionii bazali, anticorpi ce au specificitate fata de antigenele din peretele streptococilor.

Diagnosticul pozitiv clinic se delimiteaza la precizarea unei artrite acute. Diferentierea de alte artrite septice, se face prin examen bacteriologic. Trebuie mentionat ca infectia poate initia leziuni articulare, care ulterior se dezvolta pe un fond de reactie alergica. Se mai pot efectua investigatii imunologice (dozarea complexelor imun) si examen histopatologic care poate releva infiltratii focale cu limfocite, plasmocite si macrofage.

Indiferent de modalitatea de producere a leziunilor, important este ca toate aceste manifestari apar `n relatie directa cu o infectie, cel mai adesea streptococica si ca printr-o terapie intensiva cu anticobioptice de tip penicilinic, regreseaza semnificativ leziunile cardiace si se amelioreaza sau se previn cele articulare. ~n stadiile tardive, `nsotite de anchiloze articulare si endocardite cronice, rezultatele terapeutice sunt iluzorii.