TEHNICA NECROPSIEI

Reguli generale:

In timpul autopsiei operatorul sta in partea dreapta a cadavrului, cu doua exceptii: in timpul autopsierii capului si atunci cand se sectioneaza coastele de pe partea stanga a toracelui.

Orice organ se examineaza pe suprafata si apoi pe sectiune.

AUTOPSIA CAPULUI

Epicraniul

Tehnica: se aseaza suportul de lemn sub capul cadavrului; se sectioneaza epicraniul printr-o incizie ce porneste retroauricular, trece prin vertex si se opreste retroauricular de partea opusa. Se formeaza astfel doua lambouri: unul anterior si altul posterior care se rasfrang catre anterior respective c atre posterior. Se sectioneaza muschii temporali de fiecare parte.

Cavitatea craniana

Se fierastruieste calota craniana dupa un plan ce trece anterior, la 2 cm. superior de arcurile orbitare si posterior, la 1 cm. inferior de protuberanta occipitala.

Scoaterea si sectionarea durei mater: se sectioneaza sinusul sagital superior in sens antero-posterior, se recolteaza sange (pentru examenul toxicologic); se sectioneaza coasa creierului de pe apofiza crista galii si apoi se sectioneaza circular dura, in lungul liniei de fierastruire a calotei.

Scoaterea creierului: cu indexul si mediusul de la mana stanga se ridica lobii frontali; se sectioneaza structurile anatomice de la baza creierului; se ridica fiecare lob temporal cu mana stanga si se sectioneaza cortul cerebelului de fiecare parte; se impinge cu mana dreapta creierul catre posterior, se prinde in palma stanga si cu un cutit lung se patrunde in gaura occipitala, sectionandu-se profund jonctiunea bulbo-medulara; se aseaza apoi creierul pe masa, cu fata bazala in sus.

Separarea cerebelului de encefal: se apuca cerebelul cu mana stanga, se ridica si se sectioneaza la nivelul margininii posterioare a pedunculilor cerebrali.

Sectionarea cerebelului: se sectioneaza longitudinal vermisul, se evidentiaza si se examineaza ventriculul IV; se sectioneaza transversal fiecare lob cerebelos in lungul santului transversal, expunandu-se si examinandu-se sectiunile.

Sectionarea trunchilului cerebral: se fac sectiuni in plan frontal la o,5 cm una fata de cealalta dinspre mezencefal spre bulb.

Sectionarea creierului se poate efectua dupa mai multe tehnici:

Metoda Pitres - consta in 6 sectiuni in plan frontal, dinspre polul anterior spre cel posterior;

Metoda Virchow - se patrunde cu cutitul lung in santul interemisferic pana la nivelul corpului calos de unde se face o sectiune oblica descendenta la 45^o catre lateral de fiecare parte;

Metoda Flechsig-Brissaud consta intr-o sectiune orizontala ce trece la nivelul nucleilor cerebrali.

Scoaterea hipofizei: se sectioneaza dura mater si sinusul cavernos; se desprind diafragma si procesele clinoide anterioare; se extrage hipofiza din care se fac sectiuni paramediane.

Deschiderea stancii temporalului: se sparge peretele anterior si cel posterior, se evidentiaza urechea medie si cea interna si se examineaza (otita medie supurata - puroi in urechea medie, mucoasa ingrosata, timpan perforat; labirintita - puroi in urechea interna).

Deschiderea si examinarea proceselor mastoide poate releva mastoidite sau otomastoidite.

Deschiderea cavitatii orbitare: dupa examinarea portiunii orbitare a osului frontal acesta se sparge si se trage catre posterior de nervul optic, aducand globul ocular in interiorul cutiei craniene.

Deschiderea sinusurilor paranazale se face prin trepanare, aceasta manevra fiind necesara in decelarea unor eventuale procese patologice (sinuzite).

Autopsia fetei

Se prelungesc sectiunile retroauriculare pe fetele laterale ale gatului pana la nivelul acromionului de fiecare parte; se practica o sectiune orizontala de la un acromion la celalalt, trecand prin furculita sternala; se tine pielea cu mana stanga, iar prin sectiuni successive, aceasta se decoleaza de pe fata anterioara a gatului si de la nivelul fetei pana la baza piramidei nazale.

AUTOPSIA TRUNCHIULUI

Se aseaza suportul de lemn sub toracele cadavrului; se practica o incizie mediana, longitudinala anterioara de la menton la pubis; se ocoleste ombilicul pe partea stanga. pentru a evita ligamentul rotund al ficatului; se decoleaza partile moi catre lateral pana in dreptul liniei axilare medii. Indepartarea plastronului costal se efectueaza dupa urmatoarea tehnica: se sectioneaza insertiile sternale si claviculare ale muschiului sternocleidomastoidian, se deschid articulatiile sterno-claviculare si se sectioneaza coastele, de jos in sus la 1 cm. medial de articulatiile condro-costale.

Se continua cu deschiderea pericardului, sectionand de la baza catre varful inimii sub forma literei "Y" inversate.

Pentru examinarea structurilor toracelui se scoate piesa buco-cervico-toracica dupa urmatoarea tehnica: se incizeaza planseul cavitatii bucale de la menton la gonion de fiecare parte; se sectioneaza partea superioara a peretelui posterior al faringelui; se sectioneaza pe partile laterale ale gatului; se prind organele gatului cu mana stanga; se ridica si se sectioneaza deasupra diafragmului organele ce trec la acest nivel (esofag, aorta abdominala, vena cava inferioara, etc.) dupa ce, in prealabil s-a montat o dubla ligatura la nivelul cardiei, sectionandu-se esofagul intre ligaturi.

Se fac sectiuni ale limbii, in plan frontal de la baza catre varf.

Se practica sectiuni ale lobilor tiroidieni.

Pentru examinarea cailor aeriene se sectioneaza peretele posterior al laringelui si traheii pana la bifurcatie, apoi bronhiile principale pana in parenchimul pulmonar.

Autopsia plaminilor: se tine hilul pulmonar cu mana stanga si se practica o singura sectiune, in axul lung, care sa intereseze totii lobii pulmonari.

Se sectioneaza si se examineaza timusul.

Deschiderea inimii si a vaselor mari se practica dupa ce, in prealabil s-au masurat diametrele cordului; se deschid cavitatile cordului (in sensul de curgere al sangelui), se eliminaa cheagurile, se verifica permeabilitatea orificiilor atrioventriculare; se deschid trunchiul arterei pulmonare, aorta si arterele coronare. Se sectioneaza transversal cordul, de la baza spre varf.

Suportul se aseaza sub lomba cadavrului.

Pentru examinarea organelor din etajul supramezocolic se ridica diafragmul, se coboara marele epiploon si mezocolonul colonul transvers. Se creeaza astfel posibilitatea examinarii:

spatiului subfrenic;

spatiului subhepatic si organelor care il ocupa: stomac, splina, ficat, cai biliare extrahepatice, partea

supramezocolica a duodenului;

Pentru examinarea organelor din etajul inframezocolic se ridica marele epiploon si mezocolonul colonul transvers, se abat intestinele spre dreapta, se repereaza flexura duodeno-jejunala; se deruleaza ansele intre degete pana la regiunea ilio-cecala, apoi se examineaza intestinul gros.

Pentru examinarea organelor din micul bazin se imping ansele intestinale in sus, in timp ce colonul sigmoid se va mobiliza spre stanga si spre dreapta.

Se vor consemna: modificarile raporturilor si pozitiile organelor abdominale, aderentele, volvulus, tumorile, continutul cavitatii peritoneale.

Pentru interventiile chirurgicale se vor descrie: localizarea si integritatea suturilor, felul interventei, permeabilitatea gurii de anastomoza, starea organelor vecine.

Pentru scoaterea splinei, se impinge cu mana dreapta stomacul catre dreapta, cu mana stanga se apuca splina tragand-o spre dreapta si inainte; se sectioneaza pediculul si ligamentele; se cantareste (normal 150-180 gr.); se aseaza cu hilul pe masa si se sectioneaza in axul lung.

Scoaterea stomacului se face intre ligaturi, montate cate doua la nivelul cardiei si la originea jejunului; pentru deschiderea cavitatii se sectioneaza pe marea curbura.

Pentru a scoate intestinul subtire, cecul si colonul se repereaza flexura duodeno-jejunala, se face o butoniera in mezenter an dreptul primei anse, se pune la originea jejunului o dubla ligatura si apoi se sectioneaza intre ele; se ridica capatul proximal liber al jejunului, se sectioneaza mezenterul in lungul insertiei sale intestinale cat mai aproape de anse; pentru intestinul gros, se decoleaza peritoneul de pe marginile laterale ale colonului ascendent si descendent; pentru colonul transvers si sigmoid se sectioneaza mezourile; se fixeaza o dubla ligatura superior de ampula rectala si se sectioneaza intre aceste ligaturi. Intestinul se pune intr-un vas cu apa si se deschide, cu foarfecele butonat, pe marginea mezenterica (pentru a proteja placile Payer); apendicele se deschide pe marginea opusa insertiei mezoapendicului.

Deschiderea duodenului in situ si cercetarea permeabilitatii cailor biliare: duodenul se deschide pe peretele anterior, de la bulb spre flexura duodeno-jejunala, protejand astfel papila duodenala situata pe peretele postero-median; se comprima vezicula biliara si se urmareste aparitia bilei la nivelul papilei; se face o butoniera la nivelul fundului veziculei biliare continuand cu disectia canalului cistic, canalului hepatic comun, canalul hepatic drept si stang.

Scoaterea ficatului impune sectionarea ligamentelor falciform, triunghiular si coronar si a venei cave inferioare. Ficatul se cantareste (normal 1500 gr.), se aseaza cu fata viscerala in jos dupa care se practica sectiuni paralele in axul lung al organului.

Sectionarea pancreasului: se verifica permeabilitatea canalului Wiersung, se decoleaza peritoneul de pe fata anterioara. a pancreasului si fac sectiuni, tot in axul lung.

Scoaterea si sectionarea glandelor suprarenale: se incizeaza semicircular peritoneul pe marginile laterale ale glandelor in apropierea polului superior., se decoleaza peritoneul de pe fata anterioara. a fiecarei glande; se degajeaza glandele de pe peretele posterior al abdomenului si se sectioneaza ligamentele reno-suprarenale. Examinarea corticalei si medularei suprareneliene se poate face dupa sectionarea glandei in axul lung, pe fata anterioara.

Scoaterea in bloc a organelor uro-genitale

Pentru scoaterea rinichilor se incizeaza peritoneul parietal posterior, pe marginile laterale. ale fiecarui rinichi, dinspre polul superior catre cel inferior, se apuca rinichiul cu mana stanga si se trage in sus si spre median; cu mana dreapta se decoleaza fata posterioara; se sectioneaza vasele renale la hil, cat mai aproape de aorta si de vena cava inferioara.

Scoaterea organelor pelvine: se sectioneaza peritoneul parietal al micului bazin in dreptul stramtorii superioare, se introduce mana stanga in incizura, se decoleaza partile moi sub vezica urinara si de pe fata anterioara a sacrum-ului (corespunde micului bazin) si se sectioneaza rectul (intre ligature) si uretra.

Sectionarea rinichiului se face in axul lung (tinandu-l in mana stanga cu hilul catre palma), pana in apropierea hilului; se decapsuleaza, se examineaza pe suprafata si pe sectiune.

Ureterele se deschid pe sonda canelata, dinspre proximal spre distal.

Deschiderea vezicii urinare si a uretrei prostatice se realizeaza printr-o incizie sub forma de "Y", de la uretra prostatica pana la unghiurile superioare ale vezicii.

Se sectioneaza prostata, veziculele seminale, canalele deferente si testiculele.

Pentru scoaterea organelor genitale feminine se sectioneaza peritoneul parietal pana la nivelul stramtorii superioare a bazinului, se introduce mana stang in incizie si se decoleaza peritoneul din dreptul rectului, vaginului si uretrei; se sectioneaza perineul, de la simfiza pubiana catre anus, in dreptul insertiilor laterale; se scot organele pelviene in bloc tragand in sus si sectionand vaginul in 1/3 inferioara, uretra si rectul.

Sectionarea vaginului: se separa uterul si vaginul de vezica urinara apoi se sectioneaza peretele anterior pe linia mediana.

Deschiderea uterului se face cu ajutorul foarfecelui, de la ostiu catre fundul uterului si in continuare catre ostiile tubare.

Deschiderea trompelor uterine se practica pe sonda canelata, dinspre extremitatea uterina spre lateral.

Sectionarea ovarelor se realizeaza dinspre marginea libera spre hil.

Se deschid aorta abdominala, vena cava inferioara si se examineaza.

Membrele se autopsiaza numai in cazuri speciale: leziuni articulare, fracturi, tromboze, tumori, plagi.

Deschiderea coloanei vertebrale (numai in cazuri speciale: tumori sau leziuni traumatice) se practica dupa urmatoarea tehnica: se aseaza cadavrul in decubit ventral, se incizeaza si se decoleaza partile moi de la protuberanta occipitala pana la coccis; apoi se indeparteaza: lamele vertebrale, procesele spinoase, ligamentele galbene; duramater se prinde cu pensa si se sectioneaza radacinile nervilor spinali si coada de cal; se incizeaza longitudinal duramater si se fac sectiuni transversale prin maduva.

Examinarea continutului canalului vertebral se face dupa aceleasi criterii ca si la continutul cranian.