Insuficienta tricuspidiana: Insuficienta tricuspidiana izolata si secundara

Insuficienta tricuspidiana

Afectiune caracterizata prin regurgitarea ventriculo-atriala dreapta.

Anatomo-patologic

I.T. organica reumatismala-leziuni retractile ale valvelor,

I.T. infectioasa-leziuni ulcero-vegetale (maladia Osler),

I.T. traumatica-rupturi de cordaje sau pilieri anteriori,

I.T. functionala-legata de dilatarea inelului in marile HTA si HVD.

Etiologie - Durosiez a fost cel care a descoperit-o evidentiind suflul sistolic. In zona tricuspidiana, venele pulmonare, ficat pulsatil.

1. Primara rara: - unica sau combinata cu stenoza tricuspidiana sau alte valvulopatii aortice sau mitrale.
2. Secundara stenozei mitrale - cel mai frecvent.

A. Insuficienta tricuspidiana izolata

Etiologie

RAA - rar prinde numai valva tricuspida,

Prolapsul de valva tricuspida (izolat sau combinat),

Sindrom Marfan,

Traumatisme toracice,

DSA+prolaps de valva tricuspidiana,

Sindrom carcinoid,

Endocardita infectioasa cu localizare pe valva tricuspida, mai rara, intalnita la morfinomani, post abortum, neoplasme caracterizata prin febra, pneumonii repetitive, abcese pulmonare.

Mixom din AD mai des stenoza tricuspidiana,

Cardiomiopatii de VD,

Endomiocardofibroza,

Infarct miocardic de VD cu disfunctie de valva tricuspida,

Pericardita constrictiva,

Maladii cardiace congenitale: CA, Ebstein, anevrism SIV.

B. Insuficienta tricuspidiana secundara

Etiologie

leziuni mitrale, leziuni aortice (mai rar),

CM pe cord stang,

HTP primitiva,

HTP secundara: embolii, boli pulmonare cronice,

boli congenitale cu sunt inversat (Eisenmenger),

bronhopneumonii (copii).

Fiziopatologie

Regurgitare VD AD.

Forma severa: presiunea AD> 10 mm Hg, presiunea venoasa, presiunea in VD, volumul telediastolic in VD, suprasolicitare VD si AD.

Clinic - usor de diagnosticat.

1. Semne functionale - cele de ICD:

dispnee de efort, ascita,

dispneei din SM,

tulburari digestive, pulsatii la jugulare,

subicter, ficat dureros, leziuni cutanate (staza), edeme.

Tabloul clinic este dominat de semnele stazei periferice, iar cele pulmonare au diminuat mai ales in SM la care a aparut al II-lea baraj.

2. Semne obiective:

freamat in focarul tricuspidian,

pulsatie ampla sub apendicele xifoidian spre dreapta,

suflu sistolic intens gr. III, IV, V, accentuat: inspir (Rivero Carvallo), efort, nitroglicerina;

scurta uruitura diastolica prin debit

zgomot III prezent la tricuspida,

zgomot II accentuat la pulmonara,

suflu diastolic la pulmonara daca T survine dupa o stenoza mitrala, in cea primara nu,

tulburari de ritm (fibrilatie atriala),

puls hepatic si jugular,

ascita, edeme.

Explorari paraclinice

1. Ecg P in D₂, V₁; HVD, dilatarea VD - axa qRs deviata la dreapta daca survine dupa o suferinta a cordului stang, axul poate fi intermediar.

2. Fono suflu sistolic in banda accelerata in inspir, zgomot III la focarul tricuspidian.

3. Rx.: dilatarea VD, dilatarea VD - lateral stang (spatiul retrosternal), elemente ale suferintei de cord stang (SM), modificari pulmonare (SM anterioara).

4. ECHO AD marit, VD mare, miscare exagerata a valvei tricuspide, vegetatii, valve ingrosate, SIV cu miscari paradoxale, daca IT este in Ebstein se va vedea implantarea joasa a planseului tricuspidian.

5. Cateterism - preoperator.

Diagnostic pozitiv:

suflu sistolic in focarul tricuspidian accentuat in inspir,

semne de IVD,

ecg, fono, echo.

Diagnostic diferential: boala mitrala, DSV, DSA, stenoza pulmonara.

Tratament

Medical:

IT asimptomatica - urmarire;

IT simptomatica regim alimentar si de viata, digitala, diuretice.

Chirurgical:
IT usoara si medie - nu necesita tratament chirurgical;

IT severa hemodinamic cu vegetatii (E inf) - operatie Fontana (scoaterea valvei), secundar in SM (daca este severa).

Operatii: anuloplastie (inel Carpentier), plicatura, proteza biologica.

Stenoza tricuspidiana

in mod normal orificiul tricuspidian are 3-4 cm², incidenta 5%

intalnita mai frecvent femei - 70-80%,

se descopera la varste cuprinse intre 20-60 ani,

se instaleaza mai lent si se combina cu: insuficienta tricuspidiana, stenoza mitrala, boala mitrala, boala aortica.

Etiologie

RAA, endocardita infectioasa,

sindrom carcinoid: leziuni pulmonare, leziuni tricuspidiene, leziuni mitrale (mai rar),

LED, endomiocardofibroza,

afectiuni cardiace congenitale: DSV, B. Ebstein,

tumori, pericardita constrictiva, mixom AD.

Fiziopatologie - perturbarea trecerii sangelui din AD VD:

mai mare de 2 mm Hg asimptomatic,

mai mare de 5 mm Hg evidenta,

mai mare de 10 mm Hg tablou clinic tipic.

Clinic

Simptome: slabiciune, oboseala.

Examenul obiectiv: hepatomegalie, ascita,

edeme fara sa fi avut simptome pulmonare in antecedente (bolnav in clino),

RS multa vreme,

zg. I clivat, creste in inspir,

UD mai evidenta in inspir,

presistolic - mai inainte de unda P si se termina inainte de zg. I,

CD tricuspida.

Paraclinic:

Ecg: HAD (P inalt ascutit D_II V ₁), BRD incomplet, fibrilatie atriala.

Rx: dilatarea AD si a VCS.

Cateterism: se stabileste gradientul AD, VD.

Echo: asemanator cu stenoza mitrala, dar pe cordul drept.

Forme:

ST usoara, medie cand orificiul are 1-1,5 cm²,

ST stransa cand orificiul este < 1 cm².

Diagnostic pozitiv: clinic, ecg, Rx, echo + cateterism.

Diagnosticul diferential cel mai greu de facut este cu SM.

Tratament

medical: scaderea consumului de sare, reducerea eforturilor, diuretice, digitalizare (FiA).

chirurgical: comisurotomie pe cord deschis sau proteza - numai biologica deoarece cele metalice dau frecvent tromboze si embolii pulmonare.

Subiectele valvulopatiilor tricuspidiene

Etiopatogenia valvulopatiilor tricuspidiene

Fiziopatologia valvulopatiilor tricuspidiene

Diagnosticul pozitiv si diferential al valvulopatiilor tricuspidiene

Evolutia si complicatiile valvulopatiilor tricuspidiene

Tratamentul valvulopatiilor tricuspidiene