TESUTUL MUSCULAR

TESUTUL MUSCULAR

PREPARATE DE DESENAT

1. Tesutul muscular neted, sectiune longitudinala si transversala, col. HE
2. Tesutul muscular striat, sectiune longitudinala si transversala, col. HE

PREPARATE DEMONSTRATIVE

Fibra musculara neteda, col. HE

Fibra musculara striata, col. HE

Tesut muscular striat, col. HE

Endomissium si perimissium, col. Tricromica GS

TESUTUL MUSCULAR

Tesutul muscular realizeaza in totalitate musculatura organismului si prin structurile sale microfibrilare cu functie contractila asigura miscarea.

Tesutul muscular este alcatuit din fibre musculare (unitatile morfofunctionale ale tesutului muscular. Fibrele musculare pot fi : celule, (fibra musculara neteda si fibra musculara striata cardiaca) sau plasmodii, (fibra musculara striata scheletica).

In citoplasma (sarcoplasma) fibrelor musculare se gasesc diferentieri fibrilare specifice cu functie contractila, numite miofibrile, care se intind de-a lungul fibrei. La microscopul optic unele miofibrile sunt omogene, iar altele au o structura heterogena (alcatuite dintr-o serie de discuri clare si intunecate, care se succed cu regularitate, miofibrile striate).

Dupa caracterul structural si functional al fibrelor musculare, in organism gasim doua tipuri de tesut muscular:

tesut muscular neted, alcatuit din fibre musculare netede, (care contin miofibrile omogene),

tesut muscular striat care la randul lui se prezinta sub doua aspecte:

-tesut muscular striat scheletal, format din fibre musculare striate, - plasmodii( care contin miofibrile striate).

-tesut muscular cardiac-miocardul, alcatuit din fibre (celule) musculare cu miofibrile striate.

1.Tesutul muscular neted

Tesutul muscular neted are ca si unitate morfofunctionala fibra musculara neteda care se mai numeste si miocit.

Fibra musculara neteda(miocitul)

Fibra musculara neteda este o celula uninucleata, de forma alungita, (fusiforma), cu extremitatile efilate, (uneori ramificate scurt -ca la unele fibre musculare din vase), iar partea centrala care contine nucleul este cea mai ingrosata.

Lungimea miocitelor este cuprinsa intre 20 microni (ex: miocitele din peretele arteriolelor) si 200 microni. Cele mai lungi fibre musculare netede sunt in uterul gravid: 0,5-1mm.

Diametrul portiunii centrale este de aproximativ 7-10 microni.

Fig. 1 Fibre musculare netede (schema generala)

Fibra musculara neteda este alcatuita din:

citoplasma (sarcoplasma)

nucleu

membrana fibrei

Sarcoplasma este omogena (la celulele nefixate) sau fin granulara (dupa fixare) si mai abundenta in jurul nucleului. Fiind acidofila se coloreaza cu coloranti de tipul eozinei. In sarcoplasma se gasesc organitele celulare, incluziuni, (glicogen, lipide) ,mioglobina, ATP, enzime si diferentieri fibrilare numite miofibrile, care sunt specifice fibrei musculare netede.

Fig. 2 Tesut muscular neted, col HE, ob X10.

Fig. 3 Miocite sectionate transversal.

(schema generala)

fibre musculare netede

nuclei

In fibrele in care nucleul nu este vizibil, sectiunea transversala nu trece prin nucleu.

Miofibrilele sunt diferentieri sarcoplasmatice filamentoase, fine, dispuse in jurul fibrei musculare, paralele intre ele. Sunt omogene, birefringente in lumina polarizata, greu vizibile la microscopul optic in coloratii obisnuite. Apar insa colorate evident in negru, dupa colorarea cu hematoxilina-ferica.

Nucleul unic, asezat central, are forma alungita, ca un bastonas, cu extremitatile rotunjite. Contine cromatina relativ abundenta.

Membrana fibrei, este invelisul foarte subtire al miocitului, formata din plasmalema si o sarcoplasma discontinua inconjurata de glicocalix.

In tesutul muscular neted ,fibrele musculare netede se asociaza prin intermediul tesutului conjunctiv (bogat in fibre de reticulina si fibre elastice), rezultand:

a) paturi (straturi, tunici), in care toate fibrele sunt orientate in aceeasi directie. In asocierea lor fibrele musculare netede se aseaza cu portiunea centrala a uneia langa extremitatea subtire a fibrei vecine.Aceasta organizare o gasim in tunicile musculare din organele cavitare:

-tubul digestiv, incepand cu treimea medie a esofagului, pana la anus,

-aparatul urogenital (uter, trompa uterina, vagin, vezica urinara, ureter, bazinet, calice renale),

-aparatul respirator (trahee, bronhii, bronsiole),

-in media vaselor sanguine( artere , vene) si limfatice.

b) fascicule

-in stroma unor organe (prostata).

Tesutul muscular neted este slab vascularizat iar inervatia este vegetativa (fibre nervoase simpatice si fibre nervoase parasimpatice).

2.Tesutul muscular striat scheletal

Tesutul muscular striat are ca unitate morfofunctionala fibra musculara striata. In tesutul muscular striat asocierea fibrelor musculare realizeaza fascicule de diferite marimi (fascicule primare, secundare, tertiare, cuaternare). Asocierea paralela a fibrelor intr-un fascicul se realizeaza cu ajutorul unui tesut conjunctiv lax, numit endomisium, care contine o bogata retea de capilare anastomozate si terminatiuni nervoase. Fasciculele musculare primare sunt grupate in fascicule secundare si asa mai departe. Aceste fascicule secundare sunt separate intre ele tot prin tesut conjunctiv lax (perimisium intern), care contine vase si nervi.In totalitate fasciculele musculare formeaza muschiul care este invelit de o membrana conjunctiva (perimisium extern), dublata de aponevroza.

Pe langa bogata vascularizatie, muschiul striat este bogat inervat. Inervatia senzitiva realizeaza fusurile neuromusculare, iar cea motorie realizeaza placa motorie)

Fig. 4 Tesut muscular striat, sectiune transversala. (schema generala) Fibrele musculare sectionate transversal apar sub forma de campuri citoplasmatice acidofile, poligonale, cu 2-3 nuclei rotunzi situati sub membrana sau fara nuclei , tn functie de nivelul sectionarii.La unele fibre musculare se disting grupari de puncte fine, numite campuri Cohnheim.Intre fibre se gaseste tesut conjunctiv lax.

.fibra musculara

.tesut conjunctiv lax

campuri Cohnheim

Fig. 5 Muschi striat, sectiune transversala, coloratie H.E., ob X20. Fibrele musculare sectionate transversal apar sub forma unor campuri citoplasmatice acidofile, poligonale cu 2-3 nuclei rotunzi situati sub membrana , sau fara nuclei in functie de nivelul sectionarii. Intre fibre se gaseste tesut conjunctiv lax. Coloratia diferita a fibrelor indica diferenta de metabolism dintre acestea

Fibra musculara scheletica

Este o formatiune citoplasmatica giganta, (plasmodiu), ce contine mai multi nuclei. Ea are o forma alungita, cilindrica, cu aceeasi grosime pe toata intinderea sa. Lungimea fibrei musculare scheletice ajunge pana la 3-12 cm, iar grosimea ajunge la 100 microni. Fibra musculara striata este alcatuita din:

-citoplasma (sarcoplasma),

-nuclei,

-membrana fibrei.

Fig. 6 Fibra musculara striata. (schema generala) Aspectul striat transversal si longitudinal apare foarte evident

sarcolema

nuclei

striatii

Fig. 7 Muschi striat , limba, col HE. Ob X20.

Sarcoplasma apare fin granulara, dispusa mai abundent in jurul nucleilor si contine organite celulare comune, incluziuni si diferentieri specifice, miofibrile striate , (asa zisa sarcoplasma functionala, spre deosebire de sarcoplasma trofica).

Miofibrilele au aspect heterogen (dat de alternanta discurilor clare cu cele intunecate), si se intind , paralele intre ele, de la un capat la celalalt  al fibrei musculare striate.

Pe preparatele microscopice colorate cu metodele obisnuite (H. E. , tricromice)-se observa slab striatiile fibrelor musculare (se coloreaza de fapt doar discurile intunecate). Prin tehnici speciale, (coloratia cu Hematoxilina ferica Heidenhain, s.a.), se observa net alternanta discurilor clare cu discurile intunecate la nivelul miofilamentelor.

Pe preparatele proaspete , la microscopul cu lumina polarizata, se observa ca discurile clare sunt monorefringente, (izotrope, se noteaza cu I) si discurile intunecate sunt birefringente , (anizotrope se noteaza cu A).

Discurile clare sunt strabatute prin mijlocul lor de o banda intunecata, care se prelungeste in afara miofibrilelor, inserandu-se pe plasmalema. Aceasta membrana numita "stria lui Amici, sau stria Z), solidarizeaza deci miofibrilele intre ele , (solidarizarea fiind necesara mai ales in contractie), indeplinind functia de telofragma. In mijlocul discurilor intunecate se observa o banda clara (banda Hansen, H).

Prin mijlocul zonei H, trece o membrana intunecata, M.

Segmentul de miofibrila cuprins intre doua membrane Z vecine constituie sarcomerul sau casuta lui Krause, care este considerat o unitate de contractie.

Nucleii sunt foarte numerosi, au forma ovalara, orientati in axul lung al fibrei, dispusi sub plasmalema (la periferia sarcoplasmei).

Nucleul este uneori rasucit, in fibra musculara contractata.

Membrana fibrei este constituita din plasmalema si dublata in afara de o structura reticulinica continua, numita sarcolema.

Fig. 8 Organizarea muschiului striat scheletic (1). fascicul muscular :2., fibra musculara: 3 ,miofibrila: 4 ,sarcomer: 5 6. analiza cupelor transversale la nivelul sarcomerului,9 : sarcomer la microscopul electronic,7 - filamente fine de actina, 8 -filamente de miozina.

Legatura muschi -tendon

Legatura solida muschi tendon se realizeaza prin fibrele tendinoase, care sunt in raport de contiguitate cu plasmalema ce delimiteaza sarcoplasma si miofibrilele si in raport de continuitate cu sarcolema.

Invelisurile conjunctive ale tendonului (peritenoniu intern si peritenoniu extern) sunt in raport de continuitate cu tesutul conjunctiv interstitial (endomisiu si perimisiu) al muschiului.

Fibrele colagene din structura tendonului, printr-un capat fac legatura cu muschiul, iar prin capatul celalalt se ancoreaza in periostul osului prin fibrele Sharpey.

Fig. 9 Legatura muschi -tendon. (schema generala) Se observa cum fibrele conjunctive tendinoase, sunt in raport de contiguitate cu fibrele musculare striatesi in raport de continuitate cu sarcolema.Tesutul conjunctiv care constituie peritenoniul este in raport de continuitate cu tesutul conjunctiv care alcatuieste perimisiumul si endomisiumul.

1.fibra musculara

2. tendon

Fig. 10   Legatura muschi -tendon, col tricromica Masson, ob X40.