TIPOLOGIILE SEXUALE

TIPOLOGIILE SEXUALE

A.Hesnard raporteaza tipurile sexuale la aspectul biologic al individului, vorbind in sensul acesta despre o "sexomorfologie'. in analiza sexomorfologica, A. Hesnard pleaca de la dimorfismul sexual, Pentru autorul citat, dimorfismul sexual, sau deosebirea anatomica, consta intr-o suita de diferente, fie aparente, fie disimulate'.

Dimorfismul sexual are o mare diversitate si complexitate structurala, pe aceasta baza. intemeindu-se tipologia sexuala. Acest dimorfism se remarca la toate nivelurile de organizare ale biologicului. La om, dimorfismul sexual se manifesta prin caracterele sexuale.

Hunter a impartit caracterele biologice sexuale in: "primare' si "secundare'. Maranon le grupeaza in "genitale', in raport cu organele generatoare, si "sexuale', in raport cu dimorfismul sexual extern.

Pentru A. Hasnard, ele sunt de trei categorii: caractere .sexuale primare, caractere sexuale secundare si caractere sexuale tertiare. Le vom analiza in continuare.

1) Caracterele sexuale primare sunt cele care fac diferenta dintre cele doua. sexe, stabilind existenta naturii masculine si feminine in raport cu glandele,sexuale, respectiv, testiculul la barbat si ovarul la femeie, in cadrul acestora se disting si doua structuri anatomice diferentiate, si anume: a) organele vectoare ale produselor sexuale (oviductul la femeie s? canalul deferent la barbat); b) organele copulatoare, care realizeaza, raportul sexual dintre cel doi parteneri de sexe diferite (aparatul utero-vaginal la femeie si penisul la barbat).

Caracterele sexuale secundare sunt cele care diferentiaza sexele, separat de cele mai sus mentionate. Ele au un caracter mult mai diferentiat, mai complex si variat, fiind mult mai nuantate, in sensul acesta-sunt mentionate urmatoarele: a) caracterele sexuale pur morfologice, in care distingem: caracterele morfologice in raport direct cu functia de intalnire dintre sexe; organele producatoare si receptoare de mirosuri; caracterele morfologice fara un raport direct cu intalnirea dintre sexe, insa jucand un rol deosebit de important in atractia sexuala. Acestea constau din urmatoarele: talia si forma generala a corpului; sanii 'si. coapsele; calitatea tegumentelor (grasimi, pilozitate, pigmentatia pielii), privirea, culoarea ochilor, dispozitia fantei palpebrale, forma si marimea buzelor;

b) caracterele anatomice propriu-zise, manifestate prin: schelet; musculatura; glande mamare;

c) caracterele hormonale, reprezentate prin natura hormonilor.

3) Caracterele sexuale tertiare, care constau din urmatoarele: a) atitudinea mimica; b) fizionomia; c) comportamentul general si in special comportamentul emotional-afectiv, pasional, expresiv si instinctual.

Pe baza acestor date, mentionam urmatoarele diferente intre sexe.

Femeia jirezinta miscari diferite de cele ale barbatului, cu caracter de eleganta cautata, cultivata; in scopul de a atrage atentia, de a se face placuta,.de a fi admirata. Mersul ei este mult mai suplu, ondulat si marcat de curburile corporale, pe care cauta sa si le scoata in evidenta. Mimica ei este mult mai mobila si mai nuantata. Expresia emotionala este dominata de cochetarie si instinctul de seductie. Vocea are o anumita tonalitate.

Barbatul are miscari energice, ferme, cu caracter voluntar, se impune prin, forta fizica. Mersul este hotarat, sigur, voluntar. Mimica, ferma, exprima hotarare Jn actiune si siguranta de sine. Privirea patrunzatoare cauta si comanda. Dominant emotional, barbatul este posesiv si agresiv. El se impune si prin vocea sa forma groasa.

A.Hesnard face o sinteza a caracterelor sexomorfologice generale a tipologiilor umane, punand accentul pe caracterele de tip anatomic si pe cele de tip functional, asa cum rezulta din tabelul de mai jos.

Dimorfismul sexual biologic are implicatii directe si multiple, el marcand din punct de vedere psihologic "tipul sexual' al personalitatii individului.

Baietii In primii ani de viata, leaga sexualitatea de prezenta penisului pe care-1 atribuie tuturor fiintelor vii. Descoperirea ulterioara a absenteijienisuluUa fete declanseaza un fel de anxietate sexuala, pe care o supracompenseaza prin sentimentul de superioritate, dominanta, agresivitate, toate combinate cu o anumita tandrete idealista fata de fete.

La fetite, descoperirea de catre acestea a "inferioritatii' lor anatomice in raport cu baietii are caracter deprimant, le dezvolta o nemultumire fata de sine, un complex de inferioritate, compensate prin apropierea de sexul masculin la care cauta protectie, siguranta, dar si dorinta de a fi dominata in mod indirect de catre barbat.

Pe considerentele de mai sus''se bazeaza si tendinta, manifestata la ambele sexe, de a-si "ascunde' nuditatea corporala, in general, barbatul estejmulynajLputin pudic. El este, de regula, indiferent fata de nuditatea sa fizica, cu exceptia regiunii organelor genitale, asupra carora isi concentreaza o pudoare maxima. Femeia este mult mai pudica. Ea nu-si expune cu aceeasi usurinta nuditateTcorporala, tendinta de mascare fiind centrata pe regiunea genitala si sani, in primul rand. Aspectele de'mai sus pun in discutie existenta unor trasaturi specifice din punct de vedere psihosexual, atat pentru personalitatea femeii cat si pentru cea a barbatului (A.Hesnard, H. Mirion, G. Lombroso, L. Daudet, C. Daniel).

Numerosi autori au pus in evidenta rolul celorlalte glande endocrine in procesul de influentare secundara a caracterelor sexuale, alaturi de gonade. Vom prezenta in continuare aceste aspecte, intrucat importanta lor este deosebita in ceea ce priveste determinarea si nuantarea "tipurilor sexuale'. G. Maranon "vorbeste chiar despre rolul factorilor sexuali "extragqnadici' in procesul de marcare a tipurilor sexuale.

Glanda_,iiroida intervine in producerea unor caractere sexuale secundare. Se pare cajiroxina accentueaza caracterele Jeminine, avand iofde protector^aljiormonilor feminitatii. Insuficienta secretiei tiroidiene, precum si hipotiroidismul auTepercusiuni directe si imediate asupra functiei catameniale. La barbat, disfunctiile secretiei tiroidiene se manifesta prin modificarea functiilor sexuale, fie in plus, fie in minus. La ambele sexe s-a observat o relatie fiziologica directajintre regimul secretiei tiroidiene si apetitul jejxual,

in orice caz, este recunoscut faptul ca insuficienta tiroidiana antreneaza dupa sine un hipoerotism la ambele sexe. In mod corespunzator, hipertiroidia declanseaza, sau cel putin favorizeaza, un hipererotism, dar acesta are de regula un caracter nevrotic, mai ales atunci cand apare in cursul bolii Basedow.

Hipoflza are o influenta marcanta asupra functiei sexuale. Zondek si Ascheim considera hipofiza ca fiind "motorul functiei sexuale'.

Glandele suprarenale au un rol deosebit de important in echilibrul sexua pe_multiple_planuri. Este cunoscuta participarea acestora la producerea unor caractere fizice sexuale de ordin secundar, cum ar fi: virilitatea, pilozitatea, energia fizica, dispozitia emotional-afectjva, interesul pentru sexul opus. Elementul activ este reprezentat de secretia^ hojmonala a corticosuprarenalei. G. Maranon considera ca zona corticosuprarenaliana exercita o influenta protectoare specifica asupra gonadei mascjiline, incepand inca din perioada pubertatii. In mod egal, secretia in exces a corticosuprarenalei poate duce la o inhibitie sau chiar diminuare a functiei ovariene, cu aparitia unor fenomene secundare de tip virilizant in cazul femeii.

Am aratat mai sus care sunt aspectele legate de latura biologica a diferentierii sexuale. Acest aspect nu epuizeaza insa problema tipologiilor sexuale, mai ales din punct de vedere psihologic.

O importanta deosebita in psihosexologie revine imaginii corporale (G. Pankow). Aceasta contribuie atat la edificarea unei "imagini_de sine' de la .care plecand se cojostituie identitatea-sexuala, cat si in ceea ce priveste rolul diferentiat al fiecarui individ in cadrul comportamentului sexual.

G. Pankow subliniaza importanta dinamicii imaginii corporale, in sensul ca omul are nevoie de un corp recunoscut net in ceea ce priveste limitele si functiile sale, inainte de a se putea integra in sfera sexualitatii umane pe care sa o recunoasca ca apartinandu-i si depasind prin aceasta simpla utilizare a sexualitatii.

in sexologie, imaginea corporala se constituie plecandu-se de la "schema corporala' ca fundament Tpologic al fiecarui_individ.

In psihosexologie, imaginea_corpului are in primul rand o functie simbolizanta, contribuind la formarea si definirea semnificatiei identitatii sexuale si a tipului sexual al fiecarui individ in parte.

Imaginea de sine in psihosexologie are cateva caracteristici proprii, de care suntem obligati sa tinem seama in interpretarea formarii tipurilor sexuale, atat in cazul femeii cat si in cazul barbatului, in centrul oricarei imagini de sine se afla Eul personal, imaginea de sine fiind expresia exterioara a naturii si caracteristicilor propriului Eu.

Evaluarea imaginii de_sine in psihologie va reflecta prin urmare trasaturiie propriului Eu al persoanei. in sensul acesta am plecat de la tipul de "Eu echilibrat', corespunzator unefimagini de'sihe ideala, dar care constituie numai un criteriu teoretic de referinta sr'irr~raport cu care construim celelalte tipuri.

Trasaturile care caracterizeaza natura "Eului' in psihologie sunt imprurhutatFdlr^caLicterologie si sunt urmatoarele:

a) superioritatea, corespunzatoare unei imagini de sine supraevaluate, de tip dominant;

b) inferioritatea, corespunzatoare unei imagini de sjne subevaluate, putand ajunge chiar la situatiijcornplexuale de inferioritate;

c) agresivitatea, corespunzatoare unei imagini de sine caracterizata jjriri. dominanta, brutalitate, violenta,atac;

d) anxietatea, corespunzatoare unei imagini de sine caracterizata printr-o atitudine de_retragere, frica, nesiguranta, obsesii.

Pe baza acestor trasaturi ale Eului si imaginii de sine, se pot construi sau izola cateva tipuri psihosexuale. Ele se pot imparti in doua categorii: tipuri active si tipuri' pasive, in raport cu trasaturile caractenale psihosexuale la care ne-am referit anterior.

Tipurile active cuprind urmatoarele:

1) Tipul supraevaluat, caracterizat prin demonstratiyitate,, provocare manifesta, siguranta de sine, seducator, extravertit, donjuanist, cu spirit de initiativa. Acest tip imbina superioritatea cu agresivitatea. El este tipul care iese in evidenta, este cautat si supraapreciat.

Tipul violent este agresiv, imprevizibil, violent prin supracompensare, sociopatic cu urTmare potential delictual antisocial. Este dominar concomitent de un sentiment de inferioritate, dar si de agresivitate. Este marginalizat, evitat, fiind considerat agresiv prin natura sa si, prin urmare, periculos.

Tipurile pasive cuprind urmatoarele:

3) Tipul dependent, retinut, imatur, lipsit de Initiativa, pudic, provocare^ mascata, dependent de o persoana dominanta, preferabil sa fie curtat. Se caracterizeaza printr-o combinatie de superioritate si anxietate, lipsa de initiativa, credulitate. Se considera in majoritatea situatiilor ca fiind o victima.

4) Tipul timid este tipul introvertit, retras, retinut, scrupulos, cel care refuza contactele, obsestiv ca preocupari, cu tendinta la sublimare, la refugiu in imaginar ca forma de supracompensare. Este tipul subevaluat, care este dominat de sentimente de inferioritate si anxietate, de neincredere.

Aceste aspecte se desprind din schema de mai jos.

3) Tipul dependent

Superioritate

Anxietate

1) Tipul supraevaluat

Eul echilibrat

4) Tipul timid

Agresivitate

Inferioritate

2) Tipul violent

in schema de mai sus trasatura de "superioritate' traduce un tip stabil, pe cand cea de "inferioritate', un tip instabil, in mod egal, trasatura de "anxietate' traduce un tip pasiv, pe cand cea de "agresivitate' un tip activ. Se poate deduce din aceasta schema faptul ca tipurile sexuale se pot imparti in doua grupe:

a) Grupa de normalitate: tipul supraevaluat (stabil) si tipul timid .(pasiv).

b) Grupa de anormalitate: tipul violent (activ) si tipul dependent (pasiv).

in concluzie, putem aprecia ca tipul este conceptul care inglobeaza trasaturile cele mai caracteristice, particularitatile unui anumit grup in sfera unui gen comun. Asa cum s-a aratat, in materie dejisihosexologie, tipul nu este dat de o singura trasatura caracteristica, ci el este rezultatul unor factori multipli, atat pentru barbat cat si pentru femeie.

Mai sus au fost analizate tipurile psihosexuale caracteriale, de ordin general, comune atat pentru barbat cat si pentru femeie. Vom analiza in continuare tipologiile psihosexuale, diferentiate pentru fiecare sex in parte, in general, se pot diferentia trei grupe de tipologii: somato-endocrine, psihologice si morale.

Tipologiile somato-endocrine

Tipologiile somato-endocrine feminine sunt reprezentate prin urmatoarele:

a) Tipul ovarian-foliculinic: deschis, extravertit, feminin, dornica sa aiba o familie si copii, predomina functia ovariana, are un interes activ pentru viata sexuala, preocupari mondene.

b) Tipul suprarenalian-corticist: rezervata, visatoare, preocupata dejictiyitatijntelectuale, interese profesionale sau artistice. Caractere sexuale secundare de tip virilizant de diferite intensitati (pilozitate pe membre si fata, clitoris dezvoltat), tendinta la dominanta, preocupari mai reduse pentru viata sexuala, adesea lungi perioade de abstinenta sau frigiditate. Tendinta la astenie, insomnii. Este tipul bovaric, geloasa, visatoare.

c) Tipul tiroidian se caracterizeaza prin instabilitate, impulsivitate, nejyozitite, dorinta sexualajixagerata dar lipsita de satisfactie, tendinta la nevroze, acuze somatice, tendinta la crize de tip pitiatic, labilitate emotionala.

d) Tipul hipofizar: egocentrica, rsce, interiorizata, permanent preocupata de propria sa persoana,temperament schizoid, indiferenta marcata fata de sexul opus care poate merge pana la refuzul actului sexual, frigiditate, amenoree. Se poate complica cu episoade de anorexie mintala. Daca fenomenele se instaleaza post-partum, poate lua aspectul casexie Sismonds. Refuza casatoria si copiii.

Tipologiile somato-endocrine masculine sunt reprezentate prin urmatoarele:

a) Tipul gonadic-androgen este tipul viril, deschis, expansiv, cuceritor, dominant pana la agresivitate, cauta partenerele, este intens preocupat de activitatea sexuala.

b) Tipul suprarenalian-corticist este astenic, intrpvert, sentimental si visator, tipul idealist, adesea cu inclinatii catre inactivitate, se lasa usor cucerit dar este mai.putin activ sexual. Preocupat de familie, copii, tendinte rnegalomaniace. de sugraestimare de sine, gelozie, orgasmjent, adesea impotenta sexuala.

c) Tipul tiroidian este nervos, dezordonat, instabil, cu diverse acuze somatice, activitate sexuala .disritmica si fara satisfactie.

d)       Tipul hipofizar este tipul astenic, introvert, schizoid, rece, detasat de problemele sexuale ca si de cele de ordin familial, egocentric. Activitate sexuala slaba sau absenta.

Tipologiile psihologice si morale

Daca din punct de vedere somato-endocrin se pot trasa sau delimita in mod cert anumite tipologii sexuale, nu aceleasi lucru se poate spune atunci cand incercam sa delimitam tipuri sexuale de natura psihologica sau morala, intrucat aceste doua aspecte sunt intim legate intre ele. Din aceasta cauza, preferam sa deosebim tipuri sexuale de factura psiho-morala, atat in cazul femeilor cat si al barbatilor.

'incercarea de a distinge tipuri sexuale dupa criterii psihologice sau morale intalnim la numerosi autori (H. Marion, C.G. Jung, G. Lombroso, M. Dide).

C.G.Jung sublinia ca nici o personalitate nu este absolut masculina sau_absolut feminina, in fiecare personalitate, in fiecare individ coexista atat principii masculine, de tipul, "anirnus' si principii feminine, de tipul ,,anima', dar in proportii diferite.

Din punct de vedere psihologic, dar si moral, aceste diferente "sexuale' sunt absolut evidente si caracteristice. Ele au fost mentionate deja'mai sus si nu vom mai reveni. Vom prezenta in continuare tipurile psiho-sexuale atat pentru sexul feminin, cat si pentru sexul masculin.

Tipologiile psiho-morale feminine

M.Dide recunoaste existenta unor tipuri psiho-morale la femei pe care le ilustreaza cu personaje luate din literatura. Pentru autorul mentionat, tipurile feminine sunt marcate de sensibilitate, pasionalism, emotivitate, teatralism. iiTsensul acesta el descrie patru tipuri feminine, si anume:

a) Olga este tipul slav, seducatoare dar inocenta totodata, care da frau liber atat. fanteziilor sale sexuale, cat si propriilor- frustrari.

b) Francine - Tipul latin-francez exercita__fascinatie si duplicitate. Este preocupata de satisfacerea propriilor sale capricii, gusturi si de luxul ostentativ. Ea isi victimizeaza partenerii carora le da iluzia devotamentului jucand comedia iubirii. Teatralism si mimetism asociate cu indiferenta sexuala.

c) Rosina, tipul latin-sadic, afiseaza o pasiune dezordonata prin jocuri de noroc, isi creeaza o celebritate prin uciderea__amantilor, de care se elibereaza in acest fel ca diriiFo sclavie. Este tipul de femeie criminala (crima pasionala). De fapt, este vorba de o crima prin culpabilitate si vanitate homocidara. Insensibila "emotional fata de ceilalti, ea este sensibila numai la prapria sa vanitate. Este tipul femeii egoiste, vanitoase si agresiva.

d) Martha, tipul german, prefera fantasmele in locul realitatii, fabulatiile romantice si sentimentale. Ea traieste intr-o lume construita de propriil sale imagini, in care se amesteca detaliile erotice corespunzand

dorintelor nesatisfacute. Ea aspira continuu la razbunare, vanitate si mitomanie.

Tipologiile psiho-morale masculine

Se pot diferentia si pentru barbati corespondentele celor patru tipuri psiho-morale feminine, mai sus mentionate, in sensul acesta, utilizand aceleasi linii de orientare ca M.Dide, se pot descrie patru tipuri masculine, si anume:

a) Tipul erotic, dominant, seducator, aventurier, deschis, cuceritor, destinat marilor actiuni, dar care sfarseste tragic. Acest tip este ilustrat de Ahile si Siegfried.

b) Tipul agresiv, tiranic, tenebros, violent, brutal, impulsiv, criminal, exploziv, gelos, razbunator pana la cruzime. Personajele care ilustreaza acest tip sunt Dimitri Karamazov si marchizul Saade.

c) Tipul pasional, orgiastic, dezlantuit, extravert, senzual, cuceritor si hipersexual este ilustrat de Dionysos si Don Juan.

d) Tipul romantic, retras, visator, introvert, idealist, care se culpabilizeaza si sufera, se autovictimizeaza si sfarseste prin a se sinucide. El este ilustrat de personajele Werther si Raphael.

Analiza tipurilor sexuale pune in evidenta faptul ca in interiorul sexelor exista o mare varietate de nuante, trasaturi si particularitati caracteristice care, nu numai ca diferentiaza intre ele cele doua sexe, dar, mai mult chiar, contribuie la o anumita diferentiere interioara a personalitatii, in cadrul aceluiasi sex.

in afara aspectelor legate de tipologia sexelor, care are in primul rand un caracter structural, se mai pot discuta in aceleasi context si cateva aspecte dinamice deosebit de importante (H. Ellis, H. Deutsch, C.S. Ford si F.A. Beach, A. Scheinfeld). Ocupandu-se de aspectul relatiilor dinamice dintre cele doua sexe, W. Stekel vorbeste despre "lupta sexelor', intre cele doua sexe exista un raport permanent cu un caracter bipolar: de atragere si de respingere. Psihanaliza acorda o mare importanta acestui aspect in intelegerea relatiilor intersexuale.

Pentru W. Stekel, "barbatul si femeia se doresc mutual, ei nu pot trece unul de celalalt, si inca din copilarie individul isi da seama ca exista o lupt? pentru putere intre tatal si mama sa. El isi estimeaza parintii dupa

forta acestora, si-1 distinge pe cel mai puternic si pe cel mai slab, fapt care va fi de cea mai mare importanta pentru comportamentul sau ulterior'.

Partenerul sexual nu va mai deveni numai obiectul placerii, ci si obiectul, dominantei, intotdeauna, afirma W. Stekel, "tendintele umane sunt bipolare'. La fiecare putere corespunde o contraputere.

JSarbaful incepe prin a-si deprecia femeia, si inveres. Acest proces de , depreciere a partenerului se desfasoara insa, de regula, intra muros, in cadrul strict limitat al grupului familial, al cuplului, in exterior, femeii ii place sa afiseze public capacitatile si succesele sotului sau. Barbatii, de asemenea, ascund tendintele de depreciere publica a femeilor, exagerand meritele sotiilor.

Trebuie sa vedem in aceasta "lupta a sexelor' jocul "factorilor antisexuali, factorul fizic si victoria sa asupra psihicului, vointa de putere si vointa de supunere' (W. Stekel).

Pentru W. Stekel, lupta dintre sexe are la baza "legea bipolaritatii'. Viata umana nu cuprinde nici o afectiune si nici o impulsiune care sa nu fie echilibrata de o contraafectiune sau de o contraimpulsiune. Totul in viata omului are un caracter bipolar: nu existaTubire fara ura si nici ura fara iubire. Contrarul, "iubirii nu este ura ci indiferenta, iar opusul sentimentului este insensibilitatea.

intrezarim aici, intr-o forma mascata, "violenta primitiva'. Cele doua forte psihicejbipolare: "vointa de supunere si vointa de putere' is^disputa puterea asupra vietii psihice umane. Diferitele manifestari ale extazului erotic se prezinta sub forme legate de tendintele mai sus mentionate: sadismul, care exprima simbolic dorinta de putere si masochismul, care este caricatura dorintei de supunere (W. Stekel).

A-i preocupa placere altuia, in cadrul cuplului, semnifica dorinta de a-i domina. A se oferi altuia pentru a-i procura placere semnifica' abdicarea de la propria vointa, acceptand sa fii dominat. Dupa A. Adler, pozitia femeii sub barbat in cursul actului sexual exprima, in mod simbolic, atitudinea si dorinta de supunere.

Sunt insa si situatii in care rolurile sexuale se inverseaza. Este cazul femeilor care doresc sa domine barbatul, in locul unor parteneri virili, vigurosi, ele prefera barbatii urati, cu defecte fizice, infirmi, si in compania carora pot realiza placerea simbolica pe care o da diferenta dintre personalitatea lor si cea a partenerului.

Bipolaritatea mecanismelor psihice este prezenta si in psjhpgeneza orgasmului: sunt femei care nu au orgasm decat in cazul rektiehsubarbati vigurosi, puternici, fata de care se simt mici. Altele au orgasm numardaca in relatia cu barbatul se simt mai puternice, mai mari. in acest caz barbatul nu le va poseda niciodata, ci ele il vor poseda pe el. Acesta este tipul de femei dominante, iar senzatia de putere, posesiune si dominare este mijlocul prin care se poate realiza orgasmul. Conditia esentiala, in acest caz, este ca femeia sa aiba impresia ferma ca este superiora barbatului ei.

In general, femeile dominate manifesta o teama, larvara-fata de partenerul lor sexual (S. Freud, W. Stekel), ca urmare a unor traume din copilarie. Acest tip de femei vor prefera ca parteneri sexuali adolescentii, barbatii mult mai tineri decat ele, bolnavii, infirmii etc. Acest tip de femei, care au o atitudine dominanta fata de sotii lor, permit in schimbamantilor tot ceea ce refuza propriilor lor soti.

Toate aspectele prezentate mai sus pun in evidenta, inca o data, in mod deosebit de pregnant, complexitatea tipologiilor sexuale, extrema lor nuantare atat din punct de vedere structural, ca organizare psiho-biologica, cat si complexitatea lor dinamica, aducand la suprafata aspecte deosebit de interesante ale personalitatii umane.