TRANSPORTUL MEDICAMENTELOR

TRANSPORTUL MEDICAMENTELOR

S.a. pot circula sub 2 forme:

- forma libera (dizolvata in plasma)

- forma legata (inactiva biologic) - legarea reversibila a med de proteine se realiz la niv gruparilor polare ale aminoacizilor prin leg polare, forte electrostatice, punti de hidrogen, forte Van der Waals

Legarea reversibila se conformeaza legii maselor caracteriz de 2 param:

- afinitatea

- procentul de fixare (raportul dintre fractia libera si cantit totala de med din plasma):

* med cu molec slab acide se leaga de albumine: diuretice, AINS, antidiabetice

* med baze slabe, acizi f slabi, subst nedisociate se fix prin punti de H

Med care se fix in procent mare de proteinele plasmatice se elimina lent!

Transportul med este afectat de st fiziol / patol a org (stare de graviditate sau in post) → cantit de proteine este scazuta, med nu are unde sa se fixeze, med ramane in forma libera.

DIFUZIUNEA SI DISTRIBUIREA MED IN ORGANISM

Compartimentele hidrice ale org:

- intracelular

- interstitial (intre celule)  → intotdeauna trebuie sa existe un echilibru intre un compartiment

- intravascular si celalalt

Exista med care intra in toate compartimentele din org si deci se elim mai greu. 

Difuziunea prin membr capilara

Capilarul este format din celulele endoteliale unite prin ciment intercelular si membrana bazala. Dupa ce strabat membr capilara med pot difuza in comp interstitial sau/si comp intracelular.

1. Bariera hematoencefalica

Celula nerv transmite un impuls nervos; intervine teaca de mielina care intarzie patrunderea med (din nod in nod).

In general compusii cu sulf sunt liposolubili (merg catre materiile grase - ex. creierul) - tiopentalul (anestezic)

2. Placenta

- are permeabilitate crescuta

Tipuri de distribuire

- distribuire uniforma (alcoolul)

- distribuire neuniforma (selectiva): - iod → are afinitate catre glanda tiroida

- anestezice locale → catre tes bogate in lipide

- calciu, fosfor → in oase

- tetraciclina → dinti (ingalbenire)

- distribuire urmata de redistribuire (tiobarbiturice - anestezicul dupa transportul catre creier se depozit in tes adipos → de aceea pers obeze isi revin mai greu din anestezie)

Distribuirea med in tesuturi

Factori care infl distrib med

- factori care depind de med: struct chim, doza, vit de abs, biotransformarea, elimin

- fact care depind de tesut: modif patolog ale tes (antib si sulfamidele difuz greu in tes cicatriceale - dat vascularizatiei intrerupte)

Fixarea med in tesuturi

- reversibila, rareori ireversibila

- se remarca 3 aspecte: - legarea de proteinele tisulare:- afinitate medie fata de proteine

- stabilitatea leg

- legarea med de receptori:

- depozitarea med: se pot acumula in tes

BIOTRANSFORMAREA MED

Etapa in care org intervine asupra med. Au loc modif de struct chim favorizand elim med din org.

In urma metab in ficat → alte structuri - active = metaboliti activi 'prodrug'

- inactive → se elimina

In urma metab:

1. proces de biometaboliz a med (biodetoxifiere):

- metabolitii rezultati sunt m putin activi, m putin toxici, m putin liposolubili

- se pot obtine metaboliti inactivi, dar toxici

ex de metab activi: fenilbutazona: 2 metab: activ antiiflam + activ antigutoasa

ex. med prodrug: hidrocortizon hemisuccinat - hidrocortizon

2. proces de biotoxifiere - creste activ farmacodinamica, creste toxicitatea, apar noi proprietati

ex. metab cu toxicit mare: paracetamol (toxic hepatic, renal la tratam prelungit)

Mecanismele biotransformarilor

R de faza I - oxidari, reduceri, hidrolize → iau nastere metabolitii (activi si inactivi)

R de faza II - r. sintetice, de conjugare: implica cuplarea med cu o subst endogena → metabolitii sunt in general inactivi

Factori care influenteaza biotransformarea

Struct chim - nucleul (declanseaza actiunea) si substituentii (imbunatatesc actiunea)

Starea fiziologica - stress, perioade de post, peioada de sarcina

Starea patologica - icter, diabet, hepatopatii

Inductia enzimatica - in urma admin unui med stimulam un echip enzimatic care poate fi substratul pt metabolizare; daca avem 2 med si unul dintre ele este inductor enzimatic scade eficacit terap → creste nr de admin sau creste doza; efect benefic: admin fenobarbital la icterul nou nascutului.

Inhibitia enzimatica - med inhiba enzima de care avem nevoie → creste toxicitatea si se reduc dozele din cel de-al 2-lea med

Varsta - nou nascutul nu poseda sist enzimatice; pacientul in varsta are proc metab incetinite

Sexul - de ex femeile sunt m sensibile la efedrina decat barbatii

Diferente interindividuale, specie

ELIMINAREA MED DIN ORGANISM

Viteza de eliminare - depinde de propriet fiz-chim ale subst, abs med (calea de admin), profilul farmacocinetic al subst, varsta

Forma sub care se elimina med - netransformate

- transformate sub f de metaboliti

Elimin med pe cale renala - implica 3 procese:

- filtrare glomerulara - majorit med se filtreaza

- reabsorbtia tubulara - med se intorc catre mediul intern

- secretia tubulara - med vin dinspre org catre tubul renal

Viteza de eliminare pe cale renala depinde de: struct chim, diureza, starea functionala a org, mec de eliminare, distrib med in cele 3 compartimente hidrice

Eliminarea renala poate fi - grabita prin: cresterea diurezei, impiedicarea reabsorbtiei tubulare

- incetinita prin: scaderea diurezei, inhibarea proc de secretie tubulara

Elimin med pe cale digestiva - se elim subst admin oral:

- insolubile si neabsorbabile (carbune, ulei de parafina)

- solubile si neabsorbabile (streptomicina, kanamicina, sulfat de Mg)

* prin saliva - se elim iod, alcaloizi

* prin bila - se elim contraceptivele orale

* intestin - prin materii fecale

Elimin med pe cale pulmonara - prin epiteliul alveolar (subst volatile si gazoase: protoxid de azot)

- prin secretii bronsice

Elimin med pe cale cutanata - prin secretie sudorala: metale grele, uleiuri volatile

- pot realiza depozite in celule

- persistenta timp indelungat a unor med (As, Hg) in fanere - toxicitate

Elimin prin secretia lactata

Elimin prin secretia lacrimala