Teste grila de ortopedie si traumatologie osteoarticulara

Teste grila de

ortopedie si traumatologie osteoarticulara

I.Ortopedie

1.Malformatiile congenitale ale membrelor:

a.Aplazii,anomalii de volum,de lungime

b.Acondroplazia,osteogeneza imperfecta

c.Malformatii prin boala amniotica

d.Artrogripoza

e.Displazia si LCS

f.Piciorul stramb congenital

2.Osteonecrozele aseptice:

a.Osteocondroze

b.Osteonecrozele adultului(NACF)

3.Deviatiile scheletale:

a.Coxa vara,valga

b.Genu varum,valgum,recurvatum

c.Piciorul plat,scobit,rotund,hallux valgus,rigidus,degetul in ciocan

d.Cifoze,lordoze,scolioze

4.Artrozele

a.Coxartroza

b.Gonartroza

5.Infectiile osoase:

a.Osteomielita,osteita

b.TBC-ul osteoarticular

6.Sechelele dupa afectiuni neurologice:

a.Poliomielita

b.Infirmitatea motoare centrala

7.Tumorile osoase:

a.Tumorile benigne

b.Tumorile maligne

II.Traumatologie osteoarticulara

1.Traumatismele membrului toracic:

a.Fracturile claviculei

b.Fracturile omoplatului

c.Luxatiile acromio-claviculare,sterno-claviculara,scapulo-humerale

d.Fracturile humerusului

e.Luxatiile cotului

f.Fracturile antebrahiale

g.Traumatismele mainii

2.Traumatismele membrului pelvin:

a.Fracturile femurului

b.Fracturile rotulei

c.Fracturile gambiere

d.Fracturile tarsiene,metatarsiene,falangiene

e.Entorsele genunchiului,gleznei

f.Luxatiile traumatice ale soldului

g.Luxatiile genunchiului

h.Luxatiile piciorului

3.Traumatismele bazinului osos:

a.Fracturile bazinului osos

b.Disjunctiile bazinului osos

c.Fractura acetabulara

d.Fracturile oaselor izolate ale bazinului

4.Traumatismele vertebro-medulare:

a.Traumatismele rahisului cervical

b.Traumatismele rahisului dorso-lombar

Sa-i dam drumul !

``N-aveti nicio grija !``

I.1-7

II.1-4

1.Screeningul LCS se face prin:

a.radiografie de bazin;

b.examen ecografic;

d.manevra Ortolani.

2.Unghiul lui Wiberg reprezinta:

b.unghiul de acoperire a capului femural.

3.Valoarea normala a unghiului Wiberg este:

c.>25.

4.Unghiul lui Hilgenreiner reprezinta:

a.unghiul de inclinare a tavanului acetabular.

5.In tratamentul conservator al LCS,hamurile Pavlik se monteaza pentru:

e.pana cand controlul radiologic releva centrarea capului femural in cotil.

6.Osteotomia de bazin Salter este indicata in tratamentul LCS la varsta de:

c.1-3 ani.

7.Osteotomia de bazin Chiari reprezinta:

b.osteotomie de medializare a bazinului.

8.Operatia Chiari este indicata la bolnavii cu LCS la varsta de:

d.>5 ani.

9.Manevra Ortolani se practica:

a.la nou-nascuti de 0-15 zile.

10.Pozitia piciorului stramb congenital varus equinus este:

d.flexiune plantara,aductie,supinatie.

11.Pozitia piciorului stamb congenital talus valgus:

a.flexiune dorsala,abductie,pronatie.

12.In piciorul stramb congenital varus equinus,sprijinul pe sol se face:

b.pe marginea externa a piciorului,in partea ei anterioara.

13.Din formatiunile anatomice retractate in piciorul stramb congenital varus equinus fac parte:

a.tendonul ahilian;

b.flexorul lung al halucelui;

e.flexorii degetelor.

14.Perioada de reductibilitate absoluta a piciorului stramb congenital este:

b.primele 15 zile de la nastere.

15.Perioada reductibilitatii relative a piciorului stramb congenital este:

d.pana la 3-4 ani.

16.Perioada nereductibilitatii absolute a piciorului stramb congenital survine:

c.dupa varsta de 4 ani.

17.Tratamentul ortopedic al piciorului stramb congenital:

a.se face incepand din primele 15 zile de la nastere;

b.se face in primele 15 zile de la nastere.

18.Tratamentul chirurgical al piciorului stramb congenital:

b.se poate face in perioada reductibilitatii

e.se face in perioada nereductibilitatii absolute.

1.Boala Osgood-Schlatter este:

c.osteonecroza apofizei tibiale anterioare.

2.Boala Osgood-Schlatter apare:

d.la copii;

e.la adolescenti.

3.Boala Kienbck este:

e.osteonecroza semilunarului (lunatumului) carpian

4.Boala Perthes este:

c.osteonecroza epifizei femurale proximale.

5.Osteonecroza aseptica poate sa apara:

b.la niveul epifizelor;

c.la nivelul apofizelor;

e.oriunde exista osificare encondrala.

6.Posibilitati de tratament in boala Perthes:

a.aparat de mers cu sprijin ischiadic;

d.osteotomie de corectie.

7.In etiologia bolii Perthes un rol deosebit il are:

c.tulburarea de vascularizatie a capului femural.

8.Simptomatologia clinica a bolii Perthes:

a.schiopatare;

b.limitarea rotatiei interne a soldului;

c.durerea se localizeaza in coapsa sau in genunchi;

e.scurtarea membrului afectat cu 1-2 cm.

9.Boala Scheuermann este:

d.osteocondroza juvenila a coloanei vertebrale.

10.Osteonecroza rotulei se numeste:

c.boala Sinding-Larsen-Johansson.

11.Osteonecroza capului metatarsianului al II-lea - al III-lea apare mai frecvent:

a.la adolescente;

d.la sexul frumos.

12.Posibilitati de tratament in boala Khler II:

a.sustinatoare plantare adecvate;

c.rezectia bazei metatarsianului;

d.foraje la nivelul capului metatarsianului.

13.Coxa plana este o complicatie a :

b.bolii Perthes;

e.LCS.

14.Apofizita calcaneana (boala Schtz-Heine = boala Sever ?):

a.apare mai frecvent la baieti;

b.durerea diminueaza daca bolnavul poarta incaltaminte cu toc;

e.are indicatie de tratament conservator.

15.Boala Khler I:

a.este osteonecroza aseptica a navicularului (scafoidului, G:skaphe=barca,naus=nava,vapor) tarsian;

d.apare mai frecvent la baieti;

e.varsta predilecta este 3-6 ani.

16.Care din urmatoarele boli nu sunt osteonecroze aseptice:

a.osteocondromatoza (boala exostozanta Ombrdanne);

d.boala Bechterew.

17.Boala Chandler este:

c.necroza avasculara idiopatica a capului femural;

d.osteocondrita disecanta a soldului la adult.

18.In etiologia NACF secundare,primele 2 locuri sunt ocupate de:

a.tratamentul cu corticosteroizi;

e.consumul de alcool.

19.NACF se caracterizeaza prin:

b.incidenta maxima la barbati;

c.frecventa maxima in jurul varstei de 40 de ani;

e.afectare bilaterala in 50-70 % din cazuri.

20.Diagnosticul de NACF la debut (stadiul I Ficat) se stabileste cu ajutorul:

a.RMN;

d.scintigrafiei osoase;

e.biopsiei osoase.

21.In stadiul al II-lea Ficat de NACF:

a.pe radiografie apar zone de condensare si osteoliza a capului femural;

b.se indica forajul de decompresiune transtrohantero-cervico-cefalic.

22.La un bolnav de 45 de ani cu NACF avansata (stadiile al III-lea - al IV-lea Ficat) se indica:

b.ATS cu endoproteza necimentata.

23.Colapsul capului femural defineste:

a.trecerea bolii in stadiile avansate.

24.Evolutia unei NACF este spre:

a.coxartroza secundara;

c.posibila vindecare in stadiile precoce.

25.Osteotomiile de reorientare a capului femural au indicatie in NACF:

b.stadiul al II-lea;

c.stadiul al III-lea.

26.Debutul unei NACF este sugerat de:

a.o durere la nivelul soldului cu iradiere in vecinatate.

1.Coxa valga inseamna:

d.un unghi cervico-diafizar >135.

2.In genu valgum de crestere:

a.linia care uneste centrul capului femural cu centrul gleznei trece in afara genunchiului;

b.axa femurului si cea a tibiei descriu un unghi <170 deschis in afara

d.apare o dezvoltare asimetrica a cartilajului de conjugare.

3.Genu valgum rahitic:

d.se manifesta la copilul de 2-3 ani;

e.are o imagine radiologica caracteristica:unghiulare tibiala juxtaepifizara cu varful intern,alaturi de spina MacEwen (proeminenta osoasa pe marginea interna tibiala,data de tractiunea ligamentului colateral tibial asupra osului distrofic)

4.In genu valgum:

a.membrele inferioare au forma de X;

c.corectia se realizeaza prin osteotomie de varizare;

e.mersul e cu genunchii incrucisati.

5.In genu varum:

a.se produce deplasarea genunchiului in afara axului mecanic al membrului inferior;

b.osteotomia de corectie prin valgizare este metoda chirurgicala de electie.

6.Tratamentul unui genu varum sau valgum este axat pe:

a.redresarea prin mijloace ortopedice;

b.osteotomii de corectie la nivelul devierii maxime:femur sau tibie.

7.Deformarea din piciorul plat se caracterizeaza prin:

a.prabusirea boltilor longitudinala si transversala ale piciorului;

d.pronatia calcaiului si devierea in abductie a antepiciorului.

8.Devierile din piciorul plat constau in:

e.abductia calcaneului pe gamba.

9.Piciorul plat reductibil,de gradul I,se caracerizeaza prin:

a.oboseala si dureri la eforturi;

e.tulburari vasomotoare si sudorale.

10.In piciorul plat contractat,de gradul al II-lea:

a.plantograma si podoscopia sunt utile diagnosticului;

c.marginea interna e dreapta si se sprijina pe sol.

11.In piciorul plat fixat,de gradul al III-lea:

a.mersul este dureros,cu incarcare pe marginea interna a plantei;

c.apare uzura incaltamintei pe marginea interna;

d.inregistram o evolutie a piciorului plat din adolescenta.

12.In antepiciorul plat (piciorul rotund) apare:

a.prabusirea boltii transversale;

c.rasfirarea metatarsienelor cu convergenta degetelor.

13.In antepiciorul plat:

a.metatarsalgia  este comparata cu senzatia de "mers pe cuie";

b.apar devierea halucelui in valgus si a degetului al V-lea in varus;

c.apar duriloane sub capetele metatarsienelor al II-lea si al III-lea.

14.In hallux valgus avem urmatoarele 2 modificari:

b.devierea in abductie;

c.aductia si pronatia metatarsianului I.

15.Hallux valgus de gradul I reprezinta devierea halucelui in abductie:

b.intre 5 si 20

16.Hallux valgus:

a.este o diformitate a degetului mare al piciorului;

b.se manifesta de obicei bilateral;

d.este mai frecvent la sexul feminin.

17.Maladia lui Scheuermann este:

a.osteocondroza vertebrala juvenila;

d.epifizita vertebrala.

18.Pentru epifizita vertebrala (boala Scheuermann) sunt caracteristice:

a.evolutie pe durata cresterii osoase;

c.cuneiformizarea vertebrelor prin deficienta peretelui vertebral anterior;

e.aparitia herniilor intraspongioase.

19.Pentru osteocondroza vertebrala juvenila (boala Scheuermann),metodele terapeutice de electie sunt reprezentate de:

a.reeducarea musculara sustinuta prin kinetoterapie;

b.aplicarea de aparate ghipsate si ortopedice corectoare.

20.Scoliozele functionale:

a.reprezinta deviatii moderate ale coloanei vertebrale;

b.au un prognostic favorabil.

21.Caracteristice pentru scoliozele structurale sunt:

a.modificarile de structura vertebrala;

b.aparitia curburilor de compensatie.

22.Scoliozele grave sunt reprezentate de cele cu deviatie frontala:

c.intre 50 si 90.

23.Testul de maturatie osoasa Risser-Cotrel:

b.arata aparitia si dezvoltarea nucleilor de osificare din creasta iliaca;

c.apreciaza cresterea vertebrala si,totodata,evolutia scoliozei.

24.Scolioza idiopatica:

c.se accentueaza pe toata perioada cresterii osoase;

d.este cea mai usoara forma din cadrul scoliozelor structurale.

25.In scolioze,tratamentul chirurgical se aplica:

b.in devierile peste 50;

d.dupa varsta de 12 ani;

e.dupa o pregatire kineto-ortopedica.

26.Tratamentul ortopedic in scoliozele structurale are urmatoarele indicatii:

b.intre 30 si 50,asociat kinetoterapiei;

d.peste 50,in vederea facilitarii interventiei chirurgicale.

1.In coxartroza,durerea:

a.este de intensitate crescuta la primii pasi;

c.apare mai ales la baza triunghiului Scarpa;

e.apare dupa o perioada de mers.

2.In coxartroza,sediul durerii:

a.poate fi in regiunea trohanteriana;

b.poate fi in regiunea fesiera;

c.poate fi in regiunea aductorilor coapsei.

3.Atitudinea vicioasa in coxartroza:

b.este in flexiune,aductie,rotatie externa (FADRE).

4.Limitarea miscarilor in coxartroza:

a.este constanta in ceea ce priveste miscarile pasive;

b.se reflecta prin semnul pantofului Duvernay.

5.Semnul Duvernay reprezinta:

a.semnul "pantofului";

b.o expresie a limitarii miscarilor din coxartroza.

6.Semnul Patrik este:

c.durerea data in rotatie externa,flexiune a coapsei pe bazin.

7.Semnul Trendelenburg:

a.apare in coxartroza secundara LCS;

b.este datorat unei insuficiente a fesierului mijlociu.

8.Semnul rulmentului Joyeux:

c.reprezinta durerea declansata la nivelul soldului algic prin rotatie interna.

9.In coxartroza,pensarea spatiului articular:

a.reprezinta expresia radiologica a lezarii cartilajului articular;

b.este polara superioara in coxartrozele secundare LCS;

d.poate fi insotita de limitarea miscarilor articulare.

10.Osteoscleroza din coxartroza:

a.de forma triunghiulara,cu baza superioara si cu varful in centrul capului femural,este conul de uzura Trueta;

c.se intalneste la nivelul suprafetei portante a capului femural.

11.Osteofitele din coxartroza:

a.la nivelul fosei acetabulare pot forma cotil cu fund dublu;

c.pot fi situate la nivelul jonctiunii cervico-cefalice;

d.limiteaza miscarile soldului artrozic.

12.Ca si etiologie:

c.NACF este o cauza de coxartroza mai frecventa la barbati;

e.coxartroza posttraumatica poate fi secundara unei necroze posttraumatice a capului femural.

13.Tratamentul coxartrozei:

a.poate fi medicamentos,in fazele incipiente;

b.poate fi baneo-fizioterapic,kinetoterapic,in fazele incipiente (L:balneum=baie)

e.poate fi preventiv - osteotomii de bazin si de femur in LCS.

14.Gonartoza:

a.reprezinta rezultatul unui dezechilibru functional intre structurile articulare si solicitarile mecanice la care sunt supuse;

b.poate avea ca etiologie supraincarcarea;

d.poate fi cauzata de genu valgum,varum.

15.Evolutia gonartrozei netratate:

a.este progresiva,cu intensificarea durerilor;

d.se insoteste de limitarea miscarilor.

16.Tratamentul gonartozei in stadiile incipiente:

c.este individualizat in functie de cauza;

d.poate fi kinetoterapic;

e.poate fi chirurgical.

17.In gonartroza incipienta secundara genu varumului:

a.tratamentul este chirurgical - osteotomie de valgizare.

18.In gonartozele avansate,cu pastrarea axei femuro-tibiale:

b.tratamentul poate fi chirurgical - artroplastie de genunchi;

c.tratamentul poate fi chirurgical - artrodeza de genunchi;

d.tratamentul poate fi cu infiltratii cu substante de tip acid hiauronic,extract de cartilaj,AI,pana la actul chirurgical.

19.In gonartroza secundara genu varumului:

b.are loc initial condensarea structurilor portante ale compartimentului intern;

c.tratamentul poate fi medicamentos si chirurgical.

1.In tratamentul osteomielitei acute procedam la (incepem sa,trecem la)

b.tratament antibiotic cu spectru larg,tratament antibiotic tintit;

c.imobilizarea membrului afectat;

d.tratament chirurgical dupa 3 zile de tratament antibiotic ineficient.

2.Osteomielita acuta hematogena apare mai frecvent:

d.la copii si adolescenti.

3.Osteomielita acuta hematogena are urmatoarele forme clinice:

b.forma septicemica;

c.forma piemica;

e.forma piogena.

4.Caracteristicile aspectului radiografic in osteomielita acuta:

a.modificari in structura osului apar dupa 15-20 de zile;

b.reactiile perifocala si periostala apar mai tarziu;

e.reactia periostala apare sub forma unui manson peridiafizar.

5.Osteomielita cronica are urmatoarele forme clinice:

a.abcesul central osos Brodie;

c.osteomielita hiperostozanta,pseudotumorala Garr;

d.abcesul osifluent Ollier.

6.Complicatiile osteomielitei cronice pot fi:

a.amiloidoza;

b.pseudartroze largi,flotante;

d.degenerare epiteliomatoasa a fistulei;

e.fractura pe os patologic.

7.Agentul patogen cel mai des intalnit in osteomielita acuta este:

a.stafilococul auriu.

8.D.p.d.v.patogenetic,osteomielita poate sa apara in urma:

a.contaminarii directe;

c.diseminarii hematogene;

d.propagarii prin continuitate.

9.In cazul abcesului Brodie,diagnosticul diferential se face cu:

a.chistul osos solitar(esential)

c.encondrom;

d.osteom osteoid.

10.Osteomielita Garr se localizeaza cu predilectie:

c.la nivelul diafizelor oaselor lungi.

11.Tratamentul chirurgical in osteomielita cronica consta in:

a.evidarea focarului osteitic (L:ex=in afara,vacuum=gol,vid)

b.sechestrectomie;

d.plombaj cu lambou muscular vascularizat;

e.lavaj-drenaj.

12.Diagnosticul diferential in osteomielita acuta se face in primul rand cu:

b.sarcomul Ewing.

13.Tratamentul actual al TBC-ului osteoarticular consta in:

c.tratament medicamentos + tratament chirurgical adaptat cazului.

14.Caracteristice pentru coxita tuberculoasa sunt:

a.localizarea primara este de obicei in acetabul sau in epifiza proximala femurala;

b.este invadata rapid si sinoviala articulara;

c.reactia periostala este evidenta;

d.evoluand rapid,invadeaza si partile moi periarticulare.

15.Spina ventosa este:

a.tuberculoza falangelor.

16.Omartrita tuberculoasa (G:omos=umar,TBC-ul umarului):

a.apare mai frecvent la varsta adultului;

b.focarul tuberculos se localizeaza preferential in capul humeral;

d.caria (L:caries=putrezire a lemnului) osoasa la nivelul capului femural este un semn caracteristic.

17.Tuberculoza genunchiului (gonartrita tuberculoasa,G:gonys=genunchi

b.aspectul fusiform al articulatiei este caracteristic;

d.se mai numeste si "tumoare alba";

e.poate sa se complice cu gonartoza secundara si anchiloza genunchiului.

18.Spondilita tuberculoasa (G:spondylos=vertebra)

a.se mai numeste si boala lui Pott;

b.se poate complica cu paraplegie acuta spastica;

d.frecvent se complica cu abcese reci migratoare;

e.se poate complica cu paraplegie cronica flasca.

19.Abcesul rece paravertebral:

a.poate sa fistulizeze;

c.migreaza datorita gravitatiei;

d.apare frecvent in fosa iliaca.

20.Caracteristice pentru TBC-ul radio-carpian sunt:

a.este o localizare relativ mai rara a tuberculozei;

b.apare mai frecvent la batrani;

c.focarul osos se localizeaza cel mai frecvent in epifiza distala radiala.

21.Trohanterita tuberculoasa:

a.este o forma de paracoxita tuberculoasa;

poate sa se complice cu bursita si abces rece peritrohanterian;

c.apare mai frecvent la adulti.

22.In TBC-ul soldului se intervine chirurgical:

a.cand tratamentul conservativ aplicat corect nu da rezultate;

b.cu scopul remedierii conditiilor de functionalitate a articulatiei;

d.cand se depisteaza focarul paraarticular evolutiv localizat inca pe os.

23.Care din urmatoarele medicamente nu sunt TBC-statice:

b.farmorubicina;

d.kanamicina;

e.rifampicina (TBC-icid !)

24.Sunt adevarate:

a.in osteoartrita tuberculoasa a genunchiului,forma fungoasa este cel mai frecvent intalnita;

e.abcesul rece se punctioneaza in punctul lui decliv.

1.Exostoza cartilaginoasa (osteocondromul):

a.este o formatiune tumorala benigna;

c.deseori are o localizare multipla;

e.se poate maligniza in mod secundar.

2.Sarcomul Ewing:

a.apare in general la varsta copilariei;

b.este o tumoare extrem de maligna;

e.este caracterizata prin:durere,febra,leucocitoza.

3.Rolul CT in tumorile osose este:

a.apreciaza precis localizarea;

b.ne ajuta la stadializare (GTM);

c.evidentiaza distructia osoasa.

4.Examinarile paraclinice folosite in diagnosticul tumorilor osoase:

a.CT;

b.RMN;

d.SO;

e.angiografie.

5.Tumoarea cu celule gigante:

a.cauzeaza distructie ososa litica;

c.este o tumoare cu potential de malignizare;

e.nu se asociaza cu reactie periostala.

Clinica de Ortopedie si Traumatologie II din Targu-Mures

1.Fracturile de clavicula:

a.sunt localizate cel mai frecvent in ⅓ medie;

e.in marea majoritate a cazurilor sunt rezolvate ortopedic.

2.In luxatia scapulo-humerala antero-interna,la inspectie se constata:

a.umarul "in epolet";

e.pozitia in abductie si rotatie externa a bratului,cu scurtarea lui.

3.In luxatia scapulo-humerala antero-interna,la palpare se constata:

a.semnul abductiei elastice Berger (la incercarea de a apropia bratul de corp,acesta revine in abductie)

c.prezenta capului humeral in axila sau anterioara sub planul muscular.

4.In luxatia scapulo-humerala,tratamentul chirurgical este indicat:

a.in cazul luxatiilor recidivante;

b.in cazul luxatiilor vechi,de peste 4 saptamani;

c.daca reducerea ortopedica e imposibila prin interpozitia de parti moi.

5.Examenul local in fractura de col chirurgical humeral evidentiaza:

a.scurtarea distantei acromio-epicondiliene;

c.echimoza brahio-toracica Hennequin (pe fata interna a bratului,uneori si a antebratului pana la pumn si pe fata externa a toracelui pana la creasta iliaca)

6.Tratamentul de electie al fracturilor de col chirurgical humeral fara deplasare este:

e.imobilizare in bandaj Desault pentru 2-3 saptamani.

7.Fractura de diafiza humerala se caracterizeaza prin:

a.localizarea cea mai frecventa in ⅓ medie sau la unirea ⅓ medii cu cea distala;

e.instabilitatea focarului.

8.In luxatia posterioara de cot:

c.miscarile active sunt imposibile;

d.varful olecranului (G:olekranon=cot olene=cot,kranion=craniu,cap) e situat deasupra liniei Malgaigne (linia epicondilo-epitrohleana),iar triunghiul Nlaton (in flexiune,varful olecranului coboara sub linia biepicondiliana,formandu-se intre cele 3 proeminente osoase un triunghi isoscel) este inversat (olecranul e varful)

9.Fracturile de olecran fara deplasare se rezolva prin:

a.imobilizarea cotului in flexiune de 90 pentru 3-4 saptamani.

10.Care dintre urmatoarele metode terapeutice in fracturile capului radial nu e indicata la copii:

d.rezectia capului radial.

11.Fracturile colului radial:

a.sunt caracteristice copiilor;

e.au traiectul situat intre capul radial si tuberozitatea bicipitala (tuberozitatea radiala,pe care se insera muschiul biceps brahial)

12.Fractura-luxatie Galeazzi este asocierea a doua leziuni:

a.fractura diafizei radiale in ⅓ distala;

d.luxatia capului ulnei din articulatia radio-cubitala distala.

13.Fractura-luxatie Monteggia-Stanciulescu este asocierea a doua leziuni:

b.fractura diafizei cubitale in ⅓ proximala sau la unirea acesteia cu ⅓ medie;

e.luxatia capului radial din articulatia radio-cubitala proximala.

14.Cea mai frecventa fractura in traumatologia osteoarticulara este:

c.fractura Pouteau-Colles.

15.In fractura Pouteau-Colles apar:

a.deplasarea posterioara a fragmentului distal cu deformare "in dos de furculita";

c.deplasarea radiala a fragmentului distal cu deformare "in baioneta" (arma alba in forma de sabie scurta,ce se poate fixa la teava pustii militare)

e.ascensiunea stiloidei (G:stylos=coloana,stalp,eidos=forma) radiale.

16.Semnul Laugier reprezinta:

c.in fracturile de col femural - proeminenta fragmentului distal al colului in triunghiul Scarpa;

d.in fracturile Pouteau-Colles - ascensiunea stiloidei radiale.

17.Fractura Letenneur este:

a.fractura marginala anterioara a epifizei distale de radius.

18.Semnul patognomonic pentru fractura de scafoid este:

e.durere la palpare in tabachera anatomica (in profunzimea ei:pulsatiile arterei radiale,apofiza stiloida a radiusului,scafoidul si trapezul)

19.Tratamentul de electie al fracturilor de scafoid consta in:

a.imobilizare in aparat ghipsat antebrahio-palmar 8-12 saptamani.

20.Fractura-luxatie Bennett este:

d.fractura bazei metacarpianului I cu deplasarea fragmentelor.

1.Fracturile de col femural de gradul I,conform clasificarii Pauwels,sunt:

d.fracturi la care traiectul fracturii face cu orizontala un unghi sub 30.

2.Fracturile de col femural de gradul al III-lea,dupa clasificarea Garden,sunt:

b.fracturi complete,la care traveele fragmentului distal sunt perpendiculare pe cele ale fragmentului proximal.

3.Dintre complicatiile tardive ale fracturilor de col femural,nu fac parte:

b.bronhopneumonia;

d.escarele;

e.socul traumatic.

4.In fracturile complete de col femural,semnele clinice caracteristice sunt:

a.durere inghinala si trohanteriana;

b.impotenta functionala totala;

c.atitudine vicioasa in aductie,rotatie externa,scurtare.

5.Diferenta intre fracturile pertrohanteriene (L:per=prin) si cele intertrohanteriene este:

c.traiectul de fractura:de la varful trohanterului mare la micul trohanter,respectiv de la locul de origine al vastului lateral (linia intertrohanterica) pana deasupra trohanterului mic.

6.Dintre semnele de certitudine ale unei fracturi de diafiza femurala,fac parte:

a.vizualizarea fragmentelor intr-o fractura deschisa;

c.crepitatii osoase;

e.mobilitate anormala la acest nivel.

7.Dintre complicatiile tardive ale fracturilor de diafiza femurala,nu fac parte:

b.necroza posttraumatica de cap femural;

e.socul hemoragic.

8.Cel mai frecvent mecanism de producere a fracturii transversale de rotula este:

b.mecanism direct,cu genunchiul in flexiune.

9.O fractura de gamba fara deplasare,tratata ortopedic,se consolideaza in:

e.12-16 saptamani.

10.Atitudinea vicioasa a membrului pelvin intr-o luxatie traumatica de sold posterioara inalta este:

a.usoara flexiune,aductie,rotatie interna.

11.Tratamentul luxatiei traumatice de sold:

a.trebuie instituit de urgenta;

b.e ortopedic in majoritatea cazurilor.

12.In fracturile gleznei,fractura tip Dupuytren defineste:

b.fractura prin eversiune (marginea externa a piciorului se ridica,iar planta priveste extern) a maleolei interne si a bazei maleolei peroniere

13.In fracturile de calcaneu,unghiul bituberozitar al lui Boehler scade sau se negativeaza in :

d.cu infundare talica.

14.O fractura de maleola externa fara deplasare ,tratata ortopedic,se consolideaza in:

b.4-6 saptamani.

1.Compresiunea verticala asupra unui hemibazin poate produce:

b.fractura tip Voillemier (fractura dubla a hemibazinului) cu ascensiunea hemibazinului

2.Dupa clasificarea AO,fractura de tipul C este:

c.fractura cu instabilitate verticala.

3.Disjunctiile (L:disiunctio=separare dis=separat de,iungere=auni) bazinului pot fi:

a.disjunctia simfizei pubiene;

b.disjunctia sacro-iliaca;

d.disjunctia sacro-coccigiana.

4.In disjunctiile bazinului,diagnosticul diferential se face cu:

a.fractura colului femural;

b.luxatiile traumatice ale soldului.

5.Cea mai frecventa complicatie a fracturilor si a disjunctiilor de bazin este:

a.complicatia uretro-vezcala.

6.In fracturile de bazin tip B (instabilitate rotatorie),tratamentul consta in:

b.stabilizare prin placa si suruburi

d.tractiune in plan vertical prin folosirea hamacului.

7.In fracturile de bazin de tip A (fracturi stabile),tratamentul consta in:

d.repaus simplu la pat 6-8 saptamani.

8.Impastarea dureroasa suprapubiana datorita urinei colectate in spatiul Retzius se pune in evidenta:

c.in ruptura extraperitoneala a vezicii urinare.

9.Coccidinia (G:kokkyx=cuc,cu al carui cioc se aseamana,odyne=durere) posttraumatica poate beneficia de tratament:

a.cu infiltratii locale,fizioterapie;

b.antiflogistice,miorelaxante;

c.rezectia chirurgicala a fragmentului fracturat.

Spor la lucru!