Traumatisme Cranio-Cerebrale

Traumatisme
Cranio-Cerebrale

Interpretarea imaginilor

Leziuni izodense

Leziuni hiperdense

Leziuni hipodense

Leziuni mixte

EXPLORAREA CT IN TRAUMATISMELE CRANIO-CEREBRALE

Pregatirea bolnavului

obtinerea de informatii asupra conditiei pacientului - abilitate de cooperare;

informarea pacientului asupra procedurilor care i se vor aplica

durata scurta de examinare;

prevenirea claustrofobiei;

sedare adecvata in stari de agitatie psiho-motorie.

Selectia parametrilor de lucru

grosimea de sectiune: 2-4-8 mm;

intervalul dintre sectiuni: 2-20 mm;

inclinarea ansamblului sursa-detectori: 25

timpul de scanare: 3-5-7-9 secunde.

Administrarea de contrast

mod de administrare:

perfuzie intravenoasa

bolus ghidat

precautiuni in caz de intoleranta cu tratament adecvat.

Implicarea cranio-cerebrala in politraumatisme

Bi regionale cu sase tipuri - CT, CA, CL, TA, TL, AL;

Tri regionale cu patru tipuri - CTA, CTL, CAL, TAL;

Cvadri regionale cu un singur tip - CTAL.

LEGENDA : C - extremitatea cefalica, T - torace, A - abdomen, L - aparat locomotor (membre, coloana, bazin)

I. TRAUMATISME CRANIO-CEREBRALE INCHISE

Edem cerebral

Hemoragia subarahnoidiana posttraumatica

Hematomul epidural

Hematomul subdural

Hematomul intraparenchimatos

Hemoragia intraventriculara

Infarctul cerebral posttraumatic

Fracturi

Leziuni asociate

Edemul cerebral

1.Edemul vasogenic

este asociat cu prabusirea barierei hematoencefalice si scurgerea plasmei filtrate in spatiul extracelular

predilectie pentru substanta alba

stergerea santurilor intergirale

apare in:

- tumori primare

- tumori metastatice

- infarcte

- hemoragii

- contuzii

- inflamatii

- infectii

Hemoragia subarhnoidiana posttraumatica

Invadarea spatiilor cerebro-fluide cu sange

Valori densitometrice de tip hiperdens in spatiile cerebro-fluide

Unica sau asociata cu alte leziuni

Hematomul epidural

se dezvolta deasupra durei prin hemoragie la nivelul

arterei meningiene medii

ramurilor arterei meningiene medii

granulatiilor pacchioniene (venoasa)

sinusului sagital

localizare uzuala: temporo-parietala

CT:

aspect biconvex

aspect plan-convex

hiperdensitate adiacenta tablei craniene

delimitare fata de creier precisa

semnele de leziune inlocuitoare de spatiu sunt evidente

aspecte de densitate variate in functie de evolutie la cele cronice

Hematomul subdural

hemoragie prin rupturi vasculare post-traumatice

hemoragie prin ateroscleroza cerebrala

apare la orice varsta, mai frecvent in decada 6-8

atrofia cerebrala senila creaza spatiu si mobilitatea creierului creste ducand la rupturi venoase

Hematomul subdural

hemoragie prin rupturi vasculare post-traumatice

hemoragie prin ateroscleroza cerebrala

apare la orice varsta, mai frecvent in decada 6-8

atrofia cerebrala senila creaza spatiu si mobilitatea creierului creste ducand la rupturi venoase

1.Hematomul subdural acut

se pune in evidenta dupa cateva ore, in 2 zile conducand la compresia creierului

aspect asemanator de multe ori cu cel epidural de care se deosebeste greu; prezenta de sange in fisura interemisferica si la nivel de tentorium (prin suprascintilatie) sunt posibile semne de diagnostic diferential

asociat cu edem ipsilateral marcat si cu pronuntat efect de masa (care poate bloca foramenul Monro cu efectele cunoscute)

2.Higroma acuta subdurala

apare in principal la copii dar si la adulti

este consecinta patrunderii LCR in spatiul subdural si a neglijarii hematomului

CT arata valori atenuate ale LCR

3.Hematomul subdural cronic

bilateral in 10%

entitate complexa, cu etiologie diversa

CT: - aspect plano-convex

- aspect biconvex

- semne de leziune inlocuitoare de spatiu

din punct de vedere al densitatii hematomului se disting 4 tipuri de hematoame subdurale cronice

1.hematomul subdural cronic hipodens - tipul I.

incidenta

CT:

zona subtire in forma de secera care inchide calvaria cu densitate omogena redusa

capsula subtire de delimitare a hematomului dupa CM - demarcare distincta a cortexului

2.Hematomul subdural cronic neomogen - tipul II

incidenta tot 33%

consecinta unei sangerari repetate (recurente)

CT:

zone izodense, hipodense, hiperdense dand structura neomogena (densitati mixte)

compartimentare cu capsula

sedimentare distincta

3.Hematomul subdural cronic izodens - tipul III

incidenta 25%

densitatea identica cu cea a tesutului cerebral din cauza absorbtiei componentelor solide

administrarea de contrast arata marginile hematomului (prin opacefierea vaselor din spatiul subarahnoidian) ducand la demarcare distincta a hematomului de cortex

semnele de efect de masa si deplasare a structurilor si compresia spatiilor fluide - sunt foarte importante pentru diagnostic

diagnosticul diferential cu:

gliomatoza difuza

gliomul

4.Hematomul cronic subdural hiperdens - tipul IV

incidenta

dezvoltare intre 12 zile - 5 saptamani

CT:

zona hiperdensa in vecinatatea calvariei in forma de secera

compresie pe sistemul ventricular

Hematom intraparenchimatos

Faza acuta (primele zile)

hiperdensitate omogena cu contur net (hematom circumscris) ; neregulat in hemoragia disecanta

hiperdensitate heterogena daca sangerarea este continua nivel lichidian orizontal.

fixare daca este : -MAV,-anevrism,-tumora

efect de masa asupra structurilor din linia mediana;

edem cerebral;

angajare transtentoriala

hemoragie intraventriculara;

hemoragie meningeana;

dilatatie ventriculara controlaterala sau bilaterala simetrica sau asimetrica

Hematom intraparenchimatos

Faza subacuta (2-3 saptamani)

. hiperdensitate in cocarda cu limite mai sterse

. uneori izodensitate

. posibila hipodensitate cu edem sau ischemie

. intensificare periferica in inel sau coroana regulate

. intensificare a leziunilor ischemice asociate

. variabil

. diminua intre ziua 10-30

Hematom intraparenchimatos

Faza sechelara (dupa 3 saptamani pana la o luna)

. hipodensitate sechelara cu limite nete

. calcificari uneori

. in general fara intensificare

. atractie si dilatare a ventricolului interesat

Hemoragia intraventriculara

Hiperdensitati uni-, bi-, tri- si panventriculare

Valori densitometrice 55-75 UH

Unica/asociata cu alte leziuni

Infarctul cerebral post-traumatic

Intima distrusa genereaza trombi (demonstrabili angiografic),

Zona hipodensa net delimitata in teritoriul aferent arterei afectate

Imaginile CT din ocluzia carotidiana traumatica sunt similare cu cele din disectia carotidiana

Fracturi

Simple

Cominutive

Asociate cu alte leziuni

II. TRAUMATISME CRANIO-CEREBRALE DESCHISE

Deschiderea traumatica a dureimater, cu lezare concomitenta cutanata sau comunicare cu sinusurile paranazale ca rezultat al plagilor prin impuscare si fracturi cu deplasare

Proiectile si eschile osoase intracraniene usor demonstrabile prin CT datorita hiperdensitatii lor

Distrugere locala a tesutului cerebral hematoame, edeme si zone necrotice, cu complicatii ulterioare si evolutie nefavorabila.

Pneumocefalia

patrunderea aerului intracerebral

apare cand lichidul iese prin leziunea dura-os si intra aer in spatiul subarahnoidian sau in sistemul ventricular

Plagi prin impuscare

distrugerea osului la orificiul de intrare a proiectilului si posibil si la iesirea acestuia

CT arata traiectul intracerebral al proiectilului sub forma de banda rectilinie hiperedensa

prezenta de eschile osoase

III. SECHELE TARDIVE ALE TRAUMATISMELOR

cicatricea spongioasa cerbrala postcontuzionala

chistul posttraumatic

atrofia cerebrala regionala

hidrocefalia comunicanta posttraumatica

fractura extensibila ("growing fracture")