URMARIREA PACIENTELOR CU CANCER MAMAR DUPA INCHEIEREA TRATAMENTULUI

URMARIREA PACIENTELOR CU CANCER MAMAR DUPA INCHEIEREA TRATAMENTULUI

Ultima zi de tratament poate sa ofere sentimente contradictorii - fericire, ingrijorare, frica de recurenta bolii, de ce se va intampla in continuare. Ati auzit sau ati intalnit femei care s-au vindecat de cancer sau au avut perioade de remisiune pentru cativa ani sau decenii, dar ati intalnit de asemenea femei la care cancerul a reaparut dupa mai putin de cateva luni sau cativa ani dupa terminarea tratamentului. Cand nu mai sunteti sub tratament, probabil ca va intrebati cum sa va oferiti cea mai buna sansa de a ramane in remisiune. Probabil ca va puneti intrebari de genul: ce teste ar trebui sa fac pentru a-mi purta mai bine de grija? cat de des trebuie sa fiu controlata de doctorul meu in vederea prevenirii reaparitiei cancerului? pe ce perioada?

Urmarirea si controlul medical periodic uzual la noi, la trei luni, de catre echipa care a tratat bolnavul sau de medicul curant sunt obligatorii. Exista cateva teste care, efectuate fiecare individual, au valoare limitata, dar care pot fi parti componente ale planului de urmarire a pacientelor cu cancer mamar.

Ceea ce este important de retinut este ca fiecare femeie care a avut cancer mamar este diferita si orice ghid sau tratat de urmarire post-terapeutica nu inlocuieste aportul medicului sau al echipei de medici curanti. Decizia finala a urmaririi va fi luata de pacienta si de medicul curant, bazata pe circumstantele individuale ale fiecarei paciente.

De cele mai multe ori, recurenta este descoperita chiar de paciente, marea majoritate a cazurilor fiind detectate intre vizitele medicale planificate. Deci, o data ce tratamentul s-a incheiat, este important sa aveti in vedere anumite semne si simptome care pot anunta recurenta.

Daca intalniti unul dintre aceste simptome, este important sa mergeti la doctorul dumneavoastra imediat, pentru a va evalua si a putea incepe eventualul tratament. Aceste simptome includ:

• Durere cronica a oaselor sau articulatiilor.
• Iritari, inrosiri sau umflari ale pielii la nivelul cicatrici operatorii sau toracice.
• Noi tumori in sanii dumneavoastra sau modificari ale acestora.
• Dureri in torace si orice dificultati in respiratie.
• Dureri abdominale persistente, cresteri in dimensiuni ale taliei.
• Schimbari de greutate, in special pierderi in greutate.

Legatura dintre dumneavoastra si medicul care v-a tratat si va urmareste trebuie sa fie solida, sa va simtiti confortabil in discutiile cu acesta si sa-i urmati sfaturile, prezentandu-va cu regularitate la controale.

Supravegherea evolutiei bolii

Majoritatea cazurilor de cancer de san recurent apar in primii cinci ani de la terminarea tratamentului primar. Examenul fizic si medical sunt cele mai comune metode pentru a descoperi recurenta. Deci unul dintre cele mai importante lucruri pe care trebuie sa-l faceti este continuarea ingrijirii si mentinerea unei comunicari oneste cu doctorul dumneavoastra. Eforturile dumneavoastra combinate va vor ajuta sa detectati recurenta din timp.

TESTE RECOMANDATE PENTRU URMARIREA DE RUTINA

Autoexaminarea sanilor. Ar trebui efectuata lunar o autoexaminare a sanilor, care sa includa o cercetare atenta pentru a descoperi daca au aparut tumori, inrosiri sau aderente. Este foarte important sa fie corect efectuata in functie de tipul interventiei chirurgicale (mamectomie cu sau fara reconstructie, implant ori lumpectomie). Daca nu v-ati autoexaminat niciodata singura sanii si ati suferit o operatie, probabil veti dori sa primiti instructiuni de la doctorul dumneavoastra sau de la asistenta despre felul cum se realizeaza corect acest lucru, pentru a putea face diferenta dintre leziuni noi, tesutul normal al sanilor si eventualul implant.

Anamneza bolii. Medicul dumneavoastra trebuie sa faca o anamneza riguroasa la fiecare trei luni in primii trei ani de dupa tratamentul primar, aceasta deoarece in 60% pana la 80% din acest interval de timp apar recurente. Anamneza pentru urmatorii doi ani trebuie facuta la fiecare sase luni. Dupa cinci ani, doctorul dumneavoastra va face acest lucru anual.

Examenul fizic trebuie efectuat cu atentie la fiecare trei luni in primii trei ani dupa terapia primara, apoi la fiecare sase luni pentru urmatorii doi ani. Dupa aceasta perioada, examenul fizic se poate face anual.
In timpul examenului fizic, doctorul va cauta sa observe orice schimbari fizice referitoare la starea dumneavoastra generala de sanatate si/sau orice simptome care ar putea sugera recurenta cancerului ori extensia lui spre alte parti ale corpului. In intentia de a realiza un examen atent al sanilor, doctorul dumneavoastra va cerceta foarte atent intregul perete toracic si ariile ganglionare adiacente. Doctorul va cauta de asemenea orice modificari pulmonare sau neurologice, mariri de dimensiune ale ficatului sau sensibilitati ale oaselor care ar putea insemna metastaza. De exemplu, va va intreba despre starea dumneavoastra de sanatate in general sau despre orice alte simptome neobisnuite pe care le-ati avut. Probabil va va ausculta inima si plamanii, la fel cum va va controla abdomenul, gatul sau alte zone pentru a semnala eventualele modificari.

Mamografia. Orice femeie cu un diagnostic precedent de cancer mamar ar trebui sa faca anual o mamografie. Daca ati suferit o lumpectomie, ar trebui sa faceti prima mamografie dupa sase luni de la incheierea tratamentului radiologic, apoi anual sau cand va este ceruta de doctorul dumneavoastra. Daca ati suferit o mastectomie, trebuie sa faceti o mamografie si la sanul ramas. Unii doctori pot prescrie o mamografie si la tesutul ramas in zona mastectomiei. Similar, se poate prescrie mamografie si daca aveti un implant.

Examenul pelvian. Fiecare femeie ar trebui sa efectueze un examen pelvian-ginecologic la intervale regulate. Pentru majoritatea femeilor, acesta trebuie sa fie anual. Daca ati suferit o histerectomie abdominala sau ovarectomie (extirparea ovarelor), el poate fi facut mai rar. Daca luati sau ati luat Tamoxifen ca metoda de preventie, puteti manifesta un risc crescut pentru cancer uterin (de endometru) si doctorul va va intreba in mod special despre scurgerile vaginale sau sangerari. Aceste intrebari vor fi puse de asemenea in timpul anamnezelor de rutina facute si la urmatoarele vizite. De obicei nu este nevoie de un chiuretaj biopsic.

Daca sunteti intr-o conditie fizica buna si nu aveti nici un simptom, exista cateva teste ce nu se recomanda de rutina pentru examinarile urmatoare, deoarece nu au demonstrat ca influenteaza supravietuirea. Unele dintre acestea pot da rezultate eronate, fals pozitive, iar altele sunt foarte scumpe si nu sunt suportate de casele de asigurari, motiv pentru care trebuie platite suplimentar de catre pacient.

TESTE NERECOMANDATE PENTRU CONTROLUL DE RUTINA LUNAR, DAR RECOMANDATE PENTRU CONTROALELE EFECTUATE LA SASE LUNI SAU UN AN

Radiografia toracelui este indicat sa fie folosita lunar pentru controlul toracelui si al plamanilor. Efectuat la sase luni, ea poate evidentia insa determinarile secundare pulmonare (metastazele pulmonare, pleurale, limfatice si osoase).

Scintigrama osoasa este un test folosit la evaluarea intregului sistem osos, se efectueaza la sase luni - un an pentru determinarea metastazelor osoase.

Ecografia abdomenului superior (ficat) foloseste undele de inalta frecventa pentru cercetarea existentei tumorilor solide sau chistice in ficat. Poate decela metastazele hepatice.

Tomografia computerizata (CT) se refera si la tomografia axiala computerizata, folosita la determinarea extensiei bolii in cancerul mamar.

Markerii tumorali pentru cancerul mamar ( CA 15-3; CA 27-29 sau TAG 72) reprezinta un test care mareste posibilitatea de supraveghere si aparitie a recurentelor.

Examenele de laborator sangvine (hemoleucograma, teste biochimice) masoara nivelul hemoglobinei, hematocritului (procentul de globule rosii din sange), leucocitelor (cu formula leucocitara), trombocitelor si testele de coagulare.

Biochimia sangvina se refera la teste pentru functiile ficatului si ale rinichilor, pentru nivelul albuminei si al calciului.

Cum am spus si mai inainte, fiecare persoana este diferita, iar dumneavoastra impreuna cu doctorul dumneavoastra sunteti cei ce vor decide care dintre aceste teste sunt mai apropiate in cazul dumneavoastra.

Examenele de rutina, care trebuie efectuate cu regularitate, si examenele speciale sunt indicate de medici in functie de boala dumneavoastra si de starea dumneavoastra reala de sanatate.